Deschiderea în vară sau, cel târziu, în toamnă a tronsonului Curtea de Argeș–Tigveni din autostrada Sibiu–Pitești (A1) este așteptată ca un nou pas major în realizarea celei mai importante legături rutiere peste Carpați. Odată pus în circulație, segmentul va permite șoferilor care circulă între Pitești și Sibiu să meargă integral pe autostradă până la Tigveni, reducând distanța și evitând zonele aglomerate din Râmnicu Vâlcea și o parte din Valea Oltului.
În teorie, vorbim despre o scurtare a traseului cu aproximativ 10 kilometri față de varianta clasică Pitești–Râmnicu Vâlcea–Sibiu (165 km) și cu aproape 20 de kilometri față de varianta prin Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea (174 km). Noile rute prin Tigveni și zona Sălătrucu–Pripoare sau Șuici–Berislăvești măsoară 155–156 km, potrivit unor măsurători realizate pe teren în 2025 și 2026.
Unde se câștigă kilometri, se pierd suspensii
Problema este însă starea drumurilor care ar trebui să preia traficul descărcat de pe noul tronson de autostradă.
Pe varianta Tigveni–Sălătrucu–Pripoare–Mănăstirea Cornet (45 km între Tigveni și Cornet), situația este mixtă: 21 km de asfalt acceptabil între Tigveni și Sălătrucu, apoi 4 km de asfalt degradat și 8 km de drum neasfaltat între Sălătrucu și Pripoare, urmați de 12 km de asfalt acceptabil până la Cornet. Porțiunea Sălătrucu–Pripoare reduce drastic viteza de deplasare și anulează o parte importantă din avantajul de distanță.
Pe varianta Tigveni–Șuici–Berislăvești–Pripoare–Mănăstirea Cornet (46 km), situația este și mai complicată. Segmentul Paltenu–Robaia, de aproximativ 3 km, este neasfaltat și practic inaccesibil pentru turismele cu gardă joasă la sol. Chiar și pentru mașinile cu gardă înaltă, în condiții de noroi, zăpadă sau gheață, doar vehiculele 4×4 pot trece în siguranță. Între Berislăvești și Pripoare există trei porțiuni scurte neasfaltate sau cu asfalt foarte prost.
În aceste condiții, câștigul real de timp față de ruta clasică prin Râmnicu Vâlcea este estimat la doar 10 minute pentru itinerariul prin Sălătrucu și la aproximativ 20 de minute pentru cel prin Șuici–Berislăvești. Economie de timp care poate fi anulată rapid de costuri suplimentare la service.
Autostrada există, dar descărcarea este problema
Situația nu este nouă. Se știe de ani de zile pe unde va trece autostrada Sibiu–Pitești și că tronsoanele vor fi date succesiv în folosință. Tocmai de aceea, drumurile de descărcare ar fi trebuit modernizate din timp.
În județul Vâlcea s-au făcut investiții pe drumurile care conectează direct Râmnicu Vâlcea și Călimăneștiul la viitoarea autostradă. În schimb, porțiunile alternative sau conexe din zona limitrofă rămân cu sectoare neasfaltate sau prost asfaltate, deși ele pot deveni rute de tranzit importante imediat după deschiderea tronsonului Curtea de Argeș–Tigveni.
Dacă aceste sectoare – în special Sălătrucu–Pripoare și Paltenu–Robaia – nu vor fi asfaltate, măcar nivelate și consolidate rapid, noul tronson de autostradă riscă să fie utilizat sub potențialul său real. Șoferii vor continua să prefere ruta clasică prin Râmnicu Vâlcea, chiar dacă este mai lungă, pentru că oferă predictibilitate și un carosabil decent.
Un exemplu deja funcțional: Pitești–Curtea de Argeș
Experiența actuală arată clar ce înseamnă lipsa unei infrastructuri secundare adecvate. Tronsonul de autostradă Pitești–Curtea de Argeș este deja în circulație și oferă o legătură rapidă până în apropierea zonei montane. Totuși, accesul ulterior spre Valea Oltului se face pe un tronson de drum îngust și degradat, unde lățimea redusă și calitatea slabă a asfaltului egalizează, în timp, avantajul vitezei de pe autostradă.
Cu alte cuvinte, autostrada livrează viteză, dar drumurile județene nu pot prelua fluxul în condiții optime.
Alternativă la Valea Oltului, doar pe hârtie
Un alt argument în favoarea modernizării rapide a acestor drumuri ține de situațiile de blocaj pe Valea Oltului, pe E81, între Călimănești și Mănăstirea Cornet (25 km). Există o rută ocolitoare prin Călimănești–Berislăvești–Pripoare–Mănăstirea Cornet, de 32 km, acceptabilă pentru turisme. Însă și aici există porțiuni înguste și sectoare cu asfalt degradat.
În lipsa unor investiții coerente și rapide din partea Consiliului Județean Vâlcea pe aceste drumuri secundare, noul tronson Curtea de Argeș–Tigveni va rămâne, în mare parte, un avantaj teoretic pentru traficul de tranzit dintre sudul și centrul țării.
Autostrada poate scurta distanțe și evita aglomerația din Râmnicu Vâlcea. Dar fără asfalt bun pe drumurile de legătură, economia de kilometri nu se va transforma automat în economie de timp și siguranță pentru șoferi.
