După ani în care Cartierul Arhitecților a crescut haotic, cu blocuri și case ridicate într-un ritm amețitor, administrația locală din Cisnădie anunță, triumfalist, că va construi „prima unitate de învățământ de stat” în zonă. Nu o școală în sens clasic, nu o clădire solidă din cărămidă, ci un ansamblu de containere modulare, evaluate la peste 7,3 milioane de lei.
Proiectul a fost aprobat în ședința Consiliului Local din 26 februarie 2026, cu 14 voturi pentru, patru abțineri și un vot împotrivă.
„Vom avea prima unitate de învățământ de stat în Cartierul Arhitecților – Creșă și Grădiniță. Anul acesta se va proiecta școala din Cartierul Arhitecților care va fi cu structură clasică”, transmite Primăria Cisnădie într-o postare oficială.
Formularea e atent aleasă: „prima unitate de stat”. Pe parcursul ședinței de Consiliu Local Cisnădie, când s-a discutat proiectul, această primă unitate de stat a fost cartoful fierbinte pasat între vechea administrație și noua conducere a Primăriei Cisnădie.
Un cartier de peste 5.000 de locuitori, fără creșă și grădiniță de stat
Chiar documentația tehnică înaintată de primar recunoaște, negru pe alb, dimensiunea problemei. „Dezvoltarea accelerată a zonei Cartierul Arhitecților din orașul Cisnădie a generat o serie de disfuncționalități urbane, dintre care cea mai semnificativă, semnalată de populație, este lipsa infrastructurii de educație timpurie”, se arată în Raportul Direcției tehnice nr. 5793/19.02.2026 .
Tot acolo se admite că sistemul preșcolar „în prezent nu poate acoperi cererea reală” .
Mai mult, studiul de fezabilitate indică o creștere constantă a populației și o presiune tot mai mare pe locurile din creșe și grădinițe, estimând o creștere anuală a populației tinere între 1,5% și 2% și un deficit real de locuri.
7,3 milioane de lei pentru varianta „provizorie”
Proiectul aprobat vizează „Construire containere modulare provizorii cu destinația grădiniță, creșă, spații conexe, realizare acces, branșamente utilități și împrejmuire teren”.
Valoarea totală a investiției, în scenariul ales, este de 7, 3 milioane lei (TVA inclus), din care 4,78 milioane lei reprezintă construcții-montaj.
Studiul de fezabilitate compară două variante:
Scenariul 1 – containere modulare: 7.361.043,67 lei
Scenariul 2 – construcție clasică din cărămidă: 12.859.215,01 lei
Diferența: 5.498.171,34 lei.
Administrația susține că soluția modulară este „mai eficientă economic și mai avantajoasă tehnic” și că permite implementare rapidă.
Teoretic, execuția ar dura minimum 12 luni, precedată de șase luni pentru proiect tehnic și avize . Practic, copiii din Cartierul Arhitecților vor aștepta încă cel puțin un an și jumătate pentru un „provizorat” de 788,52 mp, cu o capacitate totală de 76 de beneficiari – 22 antepreșcolari și 54 preșcolari.
Pentru un cartier care a explodat demografic, cifra ridică o întrebare simplă: este aceasta o soluție reală sau doar o pansare temporară a unei erori administrative majore?
Terenul promis Companiei Naționale de Investiții pentru un complex educațional
Gheorghe Huja, fostul primar al orașului, acum consilier local, alături de restul consilierilor PNL au arătat că de la începutul anului 2024 era deja cuprins pe lista CNI de investiții pe respectivul teren un complex educațional. Acesta urma să fie realizat pe fonduri guvernamentale, nu din bugetul local, cum prevede actualul proiect. Huja a declarat că dorește să existe creșă, grădiniță și școală în Arhitecților, dar construite solid, nu modular și pe bani atrași, nu din bugetul local.
El a arătat că a făcut demersurile pentru obținerea donației de teren de la o firmă privată pentru acest proiect și acum pe terenul promis CNI pentru construcție se ridică această construcție din containere.
Primarul actual, Orlățan a declarat în plenul ședinței, pe care aparent o conducea de facto, deși legislația nu îi permite, că vechea administrație a avut multiple șanse la atragerea de fonduri externe pe care nu le-a folosit. El a spus că a renegociat cu firma care a donat terenul pentru a se menține donația și pentru construcția de containere. În cadrul ședinței, primarul Orlățan a spus că firma a cerut niște concesii primăriei, care au fost acordate, fără a preciza care au fost acestea.
Gheorghe Huja a arătat că se creează un conflict juridic pe destinația terenului cu proiectul depus și aprobat în primă fază la CNI. Orlățan a argumentat că șansele ca acel proiect să fie aprobat sunt practic nule pentru că este de o valoare prea mare, mult peste ce aprobă în sistemul educațional CNI. Totuși, o analiză a datelor CNI arată că primarul Orlățan nu a spus adevărul consilierilor locali. CNI a finanțat proiecte educaționale mari în România, cu valori peste cel depus de Cisnădie la Cluj, Suceava și Timișoara.
Acum 3 ani, consilierii USR se împotriveau primirii donației terenului pentru grădiniță
Culmea ironiei, cu trei ani în urmă, consilieri USR s-au opus vehement și pe toate căile donației respectivului teren pe care fostul primar dorea să construiască un complex educațional. Ei au argumentat atunci că primăria a făcut prea multe concesii dezvoltatorului imobiliar care a donat terenul.
Acum încă, primarul și consilierii USR, doresc construirea creșei și grădiniței din containere pe acel teren, după ce au mai acordat și ei niște concesii dezvoltatorului imobiliar, conform declarației primarului Orlățan din ședința de Consiliu Local.
Fostul primar, Huja a arătat că zona nu are utilități, iar proiectul de extindere rețea de canalizare întocmit pe vremea lui, nu a mai fost aplicat. Ori proiectul actual cu containere prevede legarea la utilități, doar că unele din acestea nu există în zonă, ceea ce va genera noi costuri, peste cele anunțate.
Vot împotrivă și abțineri: primarul este presat de alegătorii săi din Arhitecților
Primăria a subliniat că proiectul a trecut cu 14 voturi pentru, dar că „4 consilieri PNL s-au abținut, iar domnul Cosmin Aron Bobeanu a votat împotrivă”.
Votul împotrivă a fost justificat de consilierul Bobeanu că nu poate vota o construcție modulară, din containere, când se putea face, pe faze, una din cărămidă. El a criticat deschis pe actualul primar Orlățan că este presat de alegătorii săi din Cartierul Arhitecților și că de aceea face astfel această investiție.
Declarația deschide o altă falie: competiția internă între zonele orașului, alimentată de percepția că actuala administrație face mari investiții doar în Cartierul Arhitecților în detrimentul Cisnădiei Vatră și satului Cisnădioara.
Ce a făcut fosta conducere și ce nu a făcut actuala
Trebuie spus clar: dezvoltarea accelerată a Cartierului Arhitecților nu a început în actualul mandat. Fosta conducere a permis extinderea urbană masivă, însă a reușit, în paralel, să consolideze infrastructura educațională din zona veche a orașului și să atragă investiții pentru modernizarea unităților existente. Din păcate, una dintre aceste investiții majore aprobate spre finanțare a fost Liceul Gustav Gundisch, dar actuala conducere a reușit să piardă finanțarea.
Diferența esențială este una de ritm și anticipare. Dacă în trecut extinderea orașului a fost însoțită de proiecte concrete pentru școli și grădinițe în zona tradițională a Cisnădiei, în Cartierul Arhitecților administrația actuală merge pe investiții rapide, tip container, sub presiunea alegătorilor. La alegerile din 2024, Mircea Orlățan (USR) a fost votat primar prin votul majoritar al locuitorilor din cartierul Arhitecților pe baza a trei mari promisiuni: preluare drumuri la Primărie, deschidere școală, grădiniță și creșă, plus deschiderea de secții de vot în cartier.
Un „provizorat” care poate deveni permanent
În documentație, soluția modulară este prezentată drept flexibilă, relocabilă și adaptabilă. Sună bine pe hârtie. În practică, istoria administrațiilor locale arată că „provizoratul” tinde să devină permanent, mai ales când bugetele sunt sub presiune.
Primarul promite că „anul acesta se va proiecta școala din Cartierul Arhitecților care va fi cu structură clasică”. Deocamdată însă, singurul proiect concret, votat și bugetat, este cel al containerelor.
Pentru părinții care își duc zilnic copiii la Sibiu, containerele pot fi o gură de aer. Pentru administrație, ele sunt o soluție mai ieftină cu 5,4 milioane de lei decât varianta clasică. Pentru imaginea primarului, ele sunt „prima unitate de stat” din cartier.
Dar pentru un oraș care a crescut fără infrastructură, ele rămân și simbolul unei planificări întârziate, în care dezvoltatorii au fost mai rapizi decât primăria, iar copiii au așteptat mai mult decât ar fi trebuit.
