Primăvara este adesea asociată cu așa-numita astenie de primăvară, o stare de oboseală, lipsă de energie și dificultate de concentrare resimțită de multe persoane odată cu schimbarea sezonului. Totuși, în unele cazuri, aceste simptome pot ascunde o problemă medicală mai serioasă: apneea obstructivă în somn.
În contextul în care 13 martie marchează Ziua Mondială a Somnului, specialiștii atrag atenția asupra importanței unui somn de calitate și asupra semnelor care pot indica o tulburare reală de somn.
Dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, explică diferența dintre adaptarea sezonieră a organismului și o afecțiune care necesită tratament.
„Astenia de primăvară nu este o boală propriu-zisă, ci o reacție temporară a organismului la schimbările de temperatură, lumină și ritm biologic. Se manifestă prin oboseală ușoară, iritabilitate și scăderea capacității de concentrare, iar simptomele dispar de obicei în câteva săptămâni”, explică medicul.
Problema apare atunci când oboseala este persistentă și severă, caz în care poate fi vorba despre apneea obstructivă în somn, o afecțiune caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului.
„Aceste pauze respiratorii duc la fragmentarea somnului și la scăderea oxigenării organismului, chiar dacă persoana nu își amintește trezirile din timpul nopții”, spune dr. Scridon.
Diferența dintre oboseala sezonieră și apneea în somn este dată în principal de intensitatea și persistența simptomelor. În astenia de primăvară, oboseala este moderată și se ameliorează odată cu adaptarea organismului. În schimb, în apneea de somn apare somnolența diurnă accentuată, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul orelor dormite.
Printre semnele de alarmă se numără sforăitul puternic și constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile cu senzație de sufocare, durerile de cap matinale sau uscăciunea gurii la trezire.
Primăvara poate agrava simptomele apneei, mai ales la persoanele care suferă de alergii sezoniere, deoarece congestia nazală îngreunează respirația pe timpul nopții.
Riscul de apnee în somn este mai mare la persoanele supraponderale, la cele de peste 40 de ani, la bărbați, la fumători sau la cei care consumă alcool seara. Diagnosticul se stabilește prin studii de somn, realizate în laborator sau prin monitorizare respiratorie la domiciliu.
Netratată, apneea în somn poate crește riscul de hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic sau diabet, dar și de tulburări de memorie și concentrare.
Specialiștii subliniază că oboseala persistentă nu trebuie ignorată, iar persoanele care se confruntă frecvent cu somnolență în timpul zilei sau sforăit puternic ar trebui să solicite un consult medical. Un diagnostic corect și tratamentul adecvat pot îmbunătăți semnificativ calitatea somnului și starea generală de sănătate.
