De mai bine de o lună, Curtea de Conturi Sibiu desfășoară un control amplu la Primăria Cisnădie, iar verificările au intrat acum într-o etapă sensibilă: auditorii publici externi au început să trimită solicitări scrise prin care primarul Mircea Orlățan și alți angajați ai administrației locale sunt chemați să dea explicații, sub semnătură, cu privire la faptele considerate nelegale descoperite în timpul misiunii de audit.
Potrivit informațiilor obținute de Sibiu Independent pe surse, una dintre cele mai grave situații verificate de Curtea de Conturi vizează lucrările executate la Ștrandul orășenesc Cisnădie, unde auditorii au consemnat posibile cheltuieli nejustificate și supraevaluate, angajate în afara cadrului legal și fără o fundamentare reală a valorii contractului.
Ce au constatat auditorii la contractul pentru ștrand
Documentul transmis pentru clarificări primarului Mircea Orlățan arată că, în cadrul misiunii de audit de conformitate, auditorii au verificat contractul de execuție lucrări nr. 15322 din 2 iunie 2025, încheiat între Primăria Cisnădie și firma CONECO BUILD SRL, în valoare de 542.461,50 lei.
Contractul avea ca obiect „lucrări de reparații curente bazine apă ștrand orășenesc Cisnădie”, incluzând, între altele, montarea de liner pentru trei bazine și instalarea unui sistem de încălzire pentru două bazine.
Numai că, potrivit surselor Sibiu Independent, în lista de investiții aprobată prin HCL nr. 81 din 18 martie 2025 privind bugetul local, figura obiectivul de investiții „Reparație capitală Ștrandul orășenesc Cisnădie”, cu prevederi inițiale de 200.000 de lei. Ulterior, prin HCL nr. 191 din 31 iulie 2025, suma a fost majorată la 546.000 de lei.
Mai mult, prin HCL Cisnădie nr. 78/2025 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru „Lucrări de reparație capitală a ștrandului orășenesc Cisnădie” în valoare de 476.035,70 lei, cu TVA inclus, însă acești indicatori ar fi fost fundamentați pe doar două oferte și nu pe o documentație tehnică ori pe un deviz general de lucrări, așa cum cere legislația.
Pe scurt, susțin auditorii, consiliul local a aprobat o reparație capitală, dar executivul a contractat lucrări de reparații curente, adică alt tip de lucrări decât cele aprobate de autoritatea deliberativă.
Contract semnat înainte să existe bani aprobați în buget
O altă problemă majoră remarcată de Curtea de Conturi este momentul în care a fost semnat angajamentul legal. Contractul nr. 15322 din 2 iunie 2025 ar fi fost încheiat înainte ca pentru acel obiectiv să existe prevederi bugetare aprobate în cuantumul necesar.
Auditorii vorbesc explicit despre nerespectarea disciplinei financiar-bugetare și despre angajarea și ordonanțarea cheltuielilor fără verificarea încadrării în lista de investiții aprobată.
În întrebările formulate în scris către primar, Curtea de Conturi cere explicații directe: de ce nu a fost respectată hotărârea consiliului local privind reparația capitală a ștrandului, cum a fost angajat bugetul orașului înainte de aprobarea creditelor bugetare de către consiliul local și cum au fost confirmate cantitatea și calitatea lucrărilor executate.
Achiziție fundamentată „formal”, fără cantități clare și fără justificarea prețurilor
Din constatările consemnate de auditori reiese că valoarea estimată a contractului nu ar fi fost stabilită pe o bază reală și documentată.
Potrivit surselor Sibiu Independent, documentele analizate nu ar arăta cantitățile de materiale, produsele ori dotările care au stat la baza valorii estimate. Cele trei oferte înregistrate în 27 mai 2025 ar fi fost întocmite formal, fără cantități de lucrări, fără defalcări pe articole și fără elementele minime care să permită verificarea modului în care s-a ajuns la suma finală.
În aceste condiții, auditorii consideră că estimarea valorii contractului a fost realizată arbitrar, iar procedura de achiziție a fost compromisă încă din faza de planificare și pregătire.
Mai mult, în document se arată că achiziția directă din catalogul electronic ar fi fost folosită doar pentru a crea o aparență de legalitate a procedurii.
Ce s-a găsit în teren și ce nu s-a putut justifica
Verificările nu s-au oprit la acte. Auditorii publici externi au mers și în teren, împreună cu reprezentanții entității auditate, pentru a identifica lucrările care au fost, într-adevăr, executate.
Potrivit documentului consultat de Sibiu Independent, au fost identificate montarea linerului pe trei bazine, montarea bordurilor perimetrale la cele trei bazine și instalarea a două pompe de căldură.
În schimb, pentru pozițiile din situațiile de lucrări intitulate „Înlocuire echipament filtrare/recirculare apă”, în valoare de 190.400 lei, și „Montaj + materiale punere în funcțiune echipament filtrare/recirculare apă”, în valoare de 86.453,50 lei, auditorii spun că în teren au găsit doar două pompe filtru Victoria Silent, o pompă filtru Astral Maxim și o vană multiport.
Diferența este uriașă. Potrivit verificărilor făcute de auditori prin consultarea ofertelor disponibile public, valoarea totală a acestor echipamente ar fi de 13.548 lei. Restul articolelor de deviz, precum filtru de nisip și diferite cantități de nisip cuarțos, nu au putut fi identificate în teren și nici justificate din punctul de vedere al cantității și al prețurilor decontate.
Concluzia auditorilor este una severă: suma de 263.305,50 lei, reprezentând diferența dintre 276.853,50 lei decontați și 13.548 lei identificați efectiv în echipamente, nu a fost justificată.
Situații de lucrări semnate fără diriginte de șantier
O altă constatare importantă privește documentele pe baza cărora au fost plătite lucrările. Situațiile de lucrări care au stat la baza facturilor ar fi fost întocmite, la rândul lor, formal, fără detalierea clară a categoriilor de lucrări, a cheltuielilor directe, a manoperei, utilajelor, transportului, cheltuielilor indirecte și profitului.
Mai mult, aceste situații nu ar fi fost vizate de un diriginte de șantier, ci doar semnate de ordonatorul de credite, în calitate de beneficiar.
Cu toate acestea, lucrările au fost recepționate prin procesul-verbal nr. 19984 din 11 iulie 2025, la valoarea integrală de 542.461,50 lei, comisia de recepție motivând propunerea prin formula generală „lucrări executate calitativ”.
Aici intervine una dintre cele mai sensibile întrebări adresate primarului de către auditori: cum a confirmat cantitatea și calitatea lucrărilor executate, în condițiile în care a semnat situațiile de lucrări.
Controlul pare să fi intrat în faza în care se fixează răspunderi
Transmiterea unor note de clarificare către primar și către alți angajați ai primăriei, cu solicitarea de a răspunde în scris și sub semnătură, arată că verificările nu mai sunt într-o fază informală.
Din punct de vedere procedural, aceasta este etapa în care auditorii cer explicații punctuale pentru fiecare abatere constatată, înainte de finalizarea raportului de audit și de valorificarea oficială a constatărilor.
În cazul de la Cisnădie, întrebările formulate de Curtea de Conturi vizează exact nucleul posibililor indicatori de ilegalitate: schimbarea obiectului aprobat de consiliul local, angajarea de cheltuieli înainte de aprobarea creditelor bugetare, abaterea de la regulile din Legea finanțelor publice locale și semnarea unor situații de lucrări fără o confirmare tehnică adecvată.
Ce spune legea despre astfel de controale
Din punct de vedere juridic, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, iar această funcție se realizează prin proceduri de audit public extern. La nivelul unităților administrativ-teritoriale, atribuțiile sunt exercitate prin camerele de conturi județene.
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale este la fel de clară: ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, iar aceștia răspund pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate. Tot aceeași lege prevede, la art. 23 alin. (2) lit. f), că ordonatorii răspund și pentru organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice.
Ce urmează după raportul de audit
Legea nr. 94/1992 prevede că auditorii publici externi întocmesc rapoarte în care prezintă constatările, concluziile și recomandările privind măsurile ce trebuie luate. Dacă în urma auditului se constată abateri de la legalitate și regularitate care au produs prejudicii, Curtea de Conturi comunică această stare de fapt conducerii entității auditate, iar stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea lui devin obligația conducerii instituției verificate.
Mai important, aceeași lege spune expres că, dacă în rapoartele de audit apar fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept și informează entitatea auditată. Totodată, entitatea verificată poate formula obiecții scrise la constatările auditorilor în termen de 15 zile de la primirea raportului.
Asta înseamnă, concret, că un asemenea control poate avea mai multe consecințe: impunerea de măsuri pentru remedierea abaterilor, stabilirea și recuperarea unui prejudiciu, formularea de obiecții de către primărie și, în situația în care auditorii apreciază că există indicii de natură penală, sesizarea procurorilor. Certificarea sau verificarea unui cont de către Curtea de Conturi nu exonerează, în sine, de răspundere juridică.
