Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a prezentat rezultatele primului barometru amplu dedicat problemelor tinerilor din România (18–35 de ani), realizat de INSCOP, subliniind o serie de vulnerabilități structurale care afectează această categorie și viitorul țării.
Potrivit studiului, principala presiune asupra tinerilor este de natură economică. Aproximativ 80% din bugetul lunar al unui tânăr este consumat de cheltuieli esențiale – hrană, energie și chirie – lăsând foarte puțin spațiu pentru educație, sănătate, transport sau economii. „Viață? Economii? Nimic”, a rezumat Ștefănuță situația.
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă sistemul educațional, descris ca fiind prins într-un „circuit” negativ: subfinanțare, abandon școlar și, în final, migrație. Datele arată că 31,5% dintre tinerii fără loc de muncă nu mai caută activ unul în România, iar o parte semnificativă ajunge în diaspora. Europarlamentarul acuză statul că tolerează acest fenomen, bazându-se pe oportunitățile de muncă din străinătate pentru cei plecați.
Accesul la locuințe reprezintă o altă problemă majoră. Deși România este considerată o „țară de proprietari”, 62% dintre tineri nu dețin o locuință. Dintre aceștia, 59% locuiesc cu părinții, iar 31% stau în chirie. În același timp, majoritatea își doresc să devină proprietari, însă costurile ridicate fac acest obiectiv greu de atins.
Pe piața muncii, diferențele sunt puternic corelate cu nivelul de educație. Studiul indică faptul că 84% dintre tinerii cu studii superioare sau calificări profesionale au un loc de muncă, comparativ cu doar 30% dintre cei cu studii primare.
În plan social, cercetarea evidențiază o nevoie ridicată de servicii de sănătate mintală: 84% dintre respondenți consideră că terapia psihologică ar trebui decontată de stat. Acest lucru reflectă niveluri crescute de stres, anxietate și alte probleme emoționale, pe care mulți nu și le permit să le trateze.
Studiul mai arată că independența tinerilor este întârziată: 37% locuiesc încă cu părinții, fenomen mai accentuat în mediul rural. Vârsta la care aceștia părăsesc locuința familială depășește tot mai des 30 de ani, în principal din cauza lipsei unei locuințe și a unui loc de muncă stabil.
Din punct de vedere politic, tinerii nu sunt predominant radicalizați, așa cum se vehiculează frecvent în spațiul public. Opțiunile sunt relativ echilibrate între centru-stânga și centru-dreapta, fiecare cu aproximativ 30%.
Cu toate acestea, percepția generală asupra direcției țării este una negativă: aproape două treimi dintre tineri consideră că România merge într-o direcție greșită.
În concluzie, Nicu Ștefănuță avertizează că ignorarea acestor probleme poate avea consecințe grave: „Dacă statul ignoră aceste probleme, tinerii vor ignora statul. Și vor pleca.”
Datele complete pe: https://www.inscop.ro/martie-2026-barometrul-national-al…/
