Pentru mulți tineri, studenția marchează începutul carierei lor profesionale, iar absolvirea studiilor universitare este adesea asociată cu oportunitatea de a debuta în domeniul de activitate ales – sau cel puțin aceasta este realitatea ce le-a fost promisă.
Confruntați cu o situație economică decadentă, măsuri de austeritate, o piață a muncii slăbită și o reorientare a intereselor comerciale, studenții și absolvenții din ziua de astăzi sunt într-o situație dificilă. Drumul lor profesional este adesea marcat de multe obstacole și compromisuri. Căutări îndelungate de posturi libere, renunțarea la a activa în domeniul studiat și chiar coborârea standardelor privind beneficiile oferite de angajatori sunt doar câteva exemple de astfel de piedici.
Pentru a înțelege mai în detaliu situația cu care se confruntă tinerii sibieni, este important să înțelegem atât aspectele generale ale acestei probleme, cât și să ascultăm vocea celor puși față în față cu aceste dificultăți.
Austeritatea – o soluție care amplifică problema
Deși, la prima vedere, această strategie economică pare a fi o abordare logică pentru a rezolva problema deficitului bugetar, studiile arată tocmai contrariul. Adesea, implementarea a astfel de măsuri este asociată atât cu probleme pe termen scurt, cât și cu un impact social și economic negativ de lungă durată. Austeritatea este puternic asociată cu stagnarea economică, reducerea calității traiului și, în contextul problemei pe care încercăm să o înțelegem în acest material, cu afectarea negativă a pieței muncii. Printre simptomele resimțite pe acest plan se pot număra creșterea ratei de concedieri și scăderea numărului de posturi oferite de angajatori.
Astfel, competiția pentru posturile existente tinde să crească, iar costurile în creștere pentru menținerea unui trai decent și tăierile din educație au potențialul de a împinge și mai mulți tineri studenți spre decizia angajării pe perioada facultății.
De ce un job part-time pe timpul facultății nu este așa de simplu pe cât pare
Cu toate că fostul Ministru al Educației Daniel David a propus tinerilor soluția angajării „part-time”, această declarație a fost primită cu o mulțime de critici negative din partea studenților. Principala problemă citată de aceștia a fost dificultatea balansării programului de lucru cu cel al facultății.
Robert (23 de ani, absolvent la marketing, ULBS) a lucrat la normă întreagă pe toată perioada studiilor de licență, ba chiar, la un anumit punct, având simultan trei joburi, fiecare a câte 20 de ore pe săptămână. Acesta ne spune că nu a fost ușor, în special datorită programului rigid ce poate fi impus de facultate: „Unii profesori cereau prezențe și nu luau în calcul faptul că unii studenți muncesc. M-am mai folosit de concedii, uneori, pentru sesiuni sau doar pentru a avea un program mai lejer”.
Aceeași poveste o auzim și din partea lui Cristi (24 de ani) care a absolvit electronica aplicată la UTCN, dar care locuiește în Sibiu. Deși a lucrat ca zilier în timpul liber pe perioada studiilor, acesta recunoaște că nu crede că ar fi putut face față unui program de lucru, chiar și part-time: „Nu cred ca este posibil sa înveți și la nivel de performanță și să și muncești simultan pe perioada programului de licență”.
Experiența – paradoxul tinerilor la început de drum
Întrebați care este principalul obstacol cu care se confruntă în căutarea unui loc de muncă, răspunsul tinerilor a fost aproape unanim: experiența. Deși aceasta a fost mereu considerată un atu în procesul de angajare, problema apare în momentul în care aceasta devine un element obligatoriu, inclusiv pentru posturile de începător.
Tot Cristi ne povestește despre încercarea sa de a aplica pentru posturi pe domeniul său și, în ciuda specializării sale academice și a unui CV pe care acesta îl consideră „competitiv”, a fost respins tocmai pe baza lipsei de experiență: „O companie avea o poziție de începător liberă și am aplicat cu un CV competitiv din punct de vedere academic, dar am fost respins pe baza faptului că nu am experiență, ceva ridicol în opinia mea, mai ales pentru o poziție entry level.”
Același aspect îl punctează și Adela (24 de ani, absolventă la psihologie clinică): „Majoritatea angajatorilor cereau experiență pentru posturi de entry level sau chiar de necalificat, asta a fost și cel mai mare obstacol.”
O explicație pentru acest fenomen care pare a avea loc cu o frecvență din ce în ce mai ridicată ar putea fi competiția din ce în ce mai mare care există pentru numărul redus de posturi scoase la concurs. Florin (22 de ani, absolvent la jurnalism) consideră că acest aspect reprezintă însuși motivul pentru care piața muncii se află într-o „situație foarte rea” – „Principalele obstacole au fost ceilalți competitori cu 30 de ani experiență in câmpul muncii [care] acum își caută și ei, împreună cu mine, job entry level.”
Răspunsul autorităților la această problemă
Pentru a stimula piața muncii în favoarea angajării tinerilor, au fost introduse, pe parcursul anilor o serie de prevederi legale. De exemplu, legea 76/2002 oferă subvenții angajatorilor de 2.250 RON/lună pentru fiecare tânăr NEET angajat (tânăr NEET = persoană cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională). Tot în sprijinul acestora vine și cea mai recentă modificare a acestei legi, realizată prin ordonanță de urgență, care își propune oferirea unei prime de stabilitate în valoare de până la 27.000 de lei (împărțită și oferită pe parcursul a 24 de luni) fiecărui tânăr NEET care este angajat pentru prima dată cu contract pe perioadă nedeterminată.
Cu toate acestea, tinerii absolvenți sibieni atrag în continuare atenția asupra dificultăților privind angajarea în domeniu.
Dani (24 de ani, absolvent la electronică aplicată) a reușit să se angajeze la o firmă de automotive încă din anul I de studii, profitând de o stagiatură oferită chiar în cadrul facultății. Cu toate acestea, el subliniază faptul că a avut norocul de a se putea angaja într-o perioadă în care se făceau multe angajări, mai ales pe posturi de stagiatură. După spusele acestuia, în ziua de astăzi este „extrem de dificil spre aproape imposibil să găsești un job in aria pe care am studiat-o” datorită crizei care afectează domeniile ingineriei – „Am prieteni care aplică la zeci de joburi de ceva timp și fără rezultate, chiar dacă au experiență de câțiva ani în domeniu”.
