Proiectul „Culoarul de Argint”, pregătit de Primăria Cisnădie ca amenajare de parc public, este însoțit de un „studiu de biodiversitate” care, la prima vedere, pare să ofere o bază ecologică solidă pentru investiție. Documentul vorbește despre habitate, floră, faună, coridoare ecologice, presiuni antropice și necesitatea protejării biodiversității.
Citit atent însă, studiul ridică mai multe semne de întrebare importante, mai ales în contextul în care viitorul parc nu înseamnă doar spațiu verde, ci și alei, mici construcții și zone betonate pentru skate.
Multă teorie, puțină demonstrație pe teren
Una dintre principalele probleme ale documentului este că vorbește mult despre contextul larg al zonei Cisnădie – Cisnădioara, despre județul Sibiu, despre situri Natura 2000, despre geologia și clima regiunii, însă mult mai puțin despre impactul concret al lucrărilor propuse pe terenul exact care urmează să fie amenajat.
Studiul descrie o zonă cu pajiști seminaturale, habitate ripariene, vegetație de foioase, habitate calcaroase și elemente naturale valoroase. În același timp, concluzia documentului merge spre ideea că amenajarea unui parc și a unui „culoar ecologic” ar avea valoare ecologică și socială ridicată.
Aici apare prima mare contradicție: dacă terenul are biodiversitate ridicată și funcționează ca zonă de legătură între habitate, atunci orice betonare, orice platformă sportivă, orice creștere a traficului uman și orice fragmentare ar trebui analizate extrem de strict, nu doar tratate în termeni generali.
Lipsește metodologia clară
Un studiu de biodiversitate credibil ar trebui să spună limpede cine a făcut observațiile de teren, când au fost făcute, în ce perioade ale anului, câte ieșiri au existat și prin ce metodă au fost identificate speciile și habitatele.
Din paginile analizate nu reiese clar o metodologie riguroasă de teren. Nu apar explicit perioadele de monitorizare, numărul deplasărilor, traseele de observație, punctele fixe, inventarieri sezoniere sau o delimitare exactă a zonelor sensibile. Fără aceste elemente, multe dintre afirmațiile despre biodiversitate rămân la nivel descriptiv, nu demonstrativ.
Specii enumerate, dar fără inventariere precisă în sit
Documentul menționează orhidee spontane, specii de păsări cu valoare conservativă, nevertebrate, mamifere și herpetofaună. Problema este că, în forma văzută, nu apare un inventar clar și verificabil al speciilor observate exact pe amplasamentul viitorului parc.
Nu sunt prezentate, cel puțin în paginile transmise, hărți detaliate ale punctelor de observație, tabele cu locații exacte, date ale observațiilor, efective estimate sau diferențiere clară între specii prezente efectiv în sit și specii cunoscute mai larg din regiune.
Această diferență este esențială. Într-un proiect de construire, nu este suficient să spui ce trăiește în zonă, în sens larg. Trebuie să arăți ce există exact pe terenul care urmează să fie transformat.
Zonele betonate nu sunt tratate separat și serios
A doua problemă majoră privește chiar natura proiectului. Un parc cu alei și mobilier urban poate avea, în anumite condiții, un impact redus. Dar un parc care include și zone betonate pentru skate introduce un alt nivel de presiune asupra mediului.
O astfel de funcțiune presupune impermeabilizarea solului, modificarea microreliefului, zgomot constant, creșterea circulației umane, posibil iluminat și o utilizare intensă care poate afecta exact rolul de coridor ecologic invocat în document.
Studiul vorbește despre presiuni antropice, despre riscul fragmentării habitatelor, despre poluare și urbanizare, însă nu pare să trateze distinct și tehnic efectele unor astfel de amenajări sportive în interiorul unui spațiu prezentat simultan ca valoros pentru biodiversitate.
Cu alte cuvinte, documentul recunoaște riscurile, dar nu dovedește convingător de ce acestea ar fi acceptabile tocmai în cazul proiectului propus.
Unde este analiza alternativelor
Un studiu solid ar fi trebuit să compare scenarii clare: o variantă cu intervenție minimă, o variantă fără zone betonate, o variantă cu funcțiunile sportive mutate într-un spațiu deja urbanizat, o variantă cu trasee permeabile și o variantă zero, fără intervenție.
Tocmai această comparație lipsește. Nu reiese de ce o zonă descrisă ca valoroasă ecologic ar fi și locul potrivit pentru o funcțiune de skate. Nu este explicat de ce această componentă nu ar trebui amplasată într-un spațiu deja mineralizat, unde impactul asupra naturii ar fi mai mic.
Un studiu care pare să justifice proiectul, nu să îl testeze critic
Poate cea mai importantă observație este aceasta: documentul pare construit mai degrabă pentru a susține ideea proiectului decât pentru a o pune serios la încercare din punct de vedere ecologic.
Limbajul este tehnic, apar termeni precum coridor ecologic, habitate, presiuni, conservare, refacere, protecție. Dar întreaga argumentație tinde să ducă spre concluzia că amenajarea poate merge înainte, cu recomandări generale de bună practică.
Exact aici apare vulnerabilitatea principală. Un studiu de biodiversitate nu ar trebui să fie o introducere elegantă la un proiect deja decis, ci un filtru real care să spună unde se poate construi, cât se poate construi, ce nu trebuie atins și care sunt limitele ecologice ce nu pot fi depășite.
Bibliografie discutabilă și lipsă de asumare
Mai există un aspect care ridică semne serioase de întrebare asupra solidității documentului: bibliografia finală și lipsa de asumare a unui autor.
La finalul studiului, la punctele 5 și 6 din bibliografie, apar documente ale Primăriei Municipiului Sibiu, nu ale Primăriei Cisnădie și nici documente care să vizeze direct amplasamentul analizat dintre Cisnădie și Cisnădioara. Este vorba despre „Hotărârea Consiliului Local nr. 464/2022 privind aprobarea documentațiilor urbanistice. Sibiu: Primăria Municipiului Sibiu, 2022” și „Plan Urbanistic General al Municipiului Sibiu. Memoriu general (actualizare 2024). Sibiu: Primăria Municipiului Sibiu, 2024”. Prezența acestor surse într-un studiu care ar trebui să fundamenteze ecologic un proiect din Cisnădie ridică întrebarea firească dacă bibliografia a fost adaptată cu adevărat la situl studiat sau dacă a fost compilată parțial din documente folosite anterior pentru alte lucrări.
La punctul 1 apare de asemenea un document vechi, din 2015, intitulat „Planul regional de acțiune pentru mediu – Regiunea 7 Centru, Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, 2015”. Din nou, este greu de înțeles de ce un studiu care analizează un amplasament din județul Sibiu se sprijină, chiar și la nivel bibliografic, pe un document emis de Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, fără o explicație clară privind relevanța directă pentru terenul vizat.
Și mai important este faptul că studiul nu pare asumat în mod explicit de un specialist identificabil. Din documentul prezentat nu reiese semnătura vreunui biolog, ecolog, expert de mediu sau autor al studiului. Pe prima filă apare numele proiectului și numele proiectantului general, arhitectul Andrei Petrache, însă studiul de biodiversitate în sine nu este semnat de nimeni.
Acest detaliu contează major. Cu atât mai mult cu cât Primăria Cisnădie a contractat firma A Studio Architecture & Management SRL din București, reprezentată de Andrei Petrache, nu doar pentru proiectul tehnic și studiul de fezabilitate, ci și pentru toate studiile necesare obținerii finanțării de la ADR Centru, printre care se numără și studiul de biodiversitate. În aceste condiții, lipsa unei semnături și a unei asumări profesionale explicite pe un document atât de important devine o problemă în sine.
Altfel spus, publicul nu poate vedea clar cine răspunde profesional pentru conținutul științific al studiului, cine a făcut efectiv analiza biodiversității și ce competențe are persoana sau echipa care a elaborat documentul. Iar când un studiu ecologic este folosit pentru a susține o investiție publică și o cerere de finanțare, această lipsă de asumare nu este un detaliu minor, ci o vulnerabilitate majoră a întregii documentații.
Întrebările la care Primăria ar trebui să răspundă public
Dacă administrația locală vrea transparență reală pe proiectul „Culoarul de Argint”, ar trebui să răspundă public la câteva întrebări esențiale.
Care este suprafața exactă ce urmează să fie betonată sau impermeabilizată?
Ce habitate precise sunt afectate de alei, platforme, skate-park și alte construcții?
Există o inventariere completă a speciilor observate direct pe amplasament, cu date și localizări exacte?
Ce studii de teren au fost făcute și în ce perioade?
Cine a redactat concret studiul de biodiversitate și de ce documentul nu este semnat de un specialist care să își asume conținutul?
De ce bibliografia include documente ale Primăriei Sibiu și un document vechi al Agenției de Mediu Mureș, în locul unor surse strict centrate pe Cisnădie și pe situl analizat?
Cum a fost evaluat impactul zgomotului, al iluminatului și al traficului uman asupra speciilor sensibile?
De ce a fost aleasă amplasarea unor funcțiuni sportive într-o zonă prezentată chiar de studiu ca având rol ecologic?
Au fost analizate variante alternative, cu intervenții mai reduse sau cu mutarea zonelor de skate într-un amplasament deja urbanizat?
În lipsa unor răspunsuri clare, rămâne impresia că biodiversitatea este invocată în document mai degrabă ca decor tehnic pentru proiect decât ca limită reală în calea urbanizării.
Concluzia care se desprinde din document
Din paginile analizate rezultă că zona are valoare ecologică, nu că această valoare este pe deplin compatibilă cu amenajări de tip parc urban activ, cu zone betonate și funcțiuni sportive.
Asta este, de fapt, miza centrală. Dacă terenul are într-adevăr rol de culoar verde și de legătură ecologică între Cisnădie și Cisnădioara, atunci întrebarea nu este cum poate fi „pus în valoare” prin construcții, ci cât trebuie lăsat nealterat pentru a-și păstra funcția naturală.
În forma actuală, studiul nu pare să demonstreze riguros că această compatibilitate există. Iar tocmai de aceea documentul merită discutat public, critic și în detaliu, înainte ca proiectul să avanseze.
SIBIU INDEPENDENT a fotocopiat Studiul de biodiversitate pentru Culoarul de Argint, pus la dispoziție de Primăria Cisnădie la solicitarea noastră pentru studiu al documentului fizic la sediul instituției. DESCARCĂ AICI
