Spitalul Orășenesc Cisnădie trece astăzi prin una dintre cele mai bune perioade din ultimele decenii, după ani în care a fost aproape scos definitiv din rețeaua sanitară. Dacă în 2010 unitatea apărea pe lista spitalelor care urmau să fie transformate în cămine pentru vârstnici, iar în 2011 și-a pierdut finanțarea și a fost închisă, în prezent vorbim despre un spital care și-a refăcut ambulatoriul, și-a extins serviciile, a adus aparatură modernă și a reușit să atragă personal medical într-o perioadă în care multe spitale mici pierd medici în favoarea marilor centre.
Meritul nu poate fi redus la un singur om. Din declarațiile managerului Delia Mincă reiese clar că transformarea a fost gândită ca un efort de echipă, construit împreună cu administrația locală, cu personalul medical și cu oamenii care au susținut dezvoltarea spitalului. Într-un interviu cu reporterul SIBIU INDEPENDENT, managerul vorbește despre obiective care au vizat deopotrivă acreditarea, siguranța pacientului, dezvoltarea resursei umane, creșterea veniturilor și modernizarea infrastructurii.
De la un spital căutat în zonă, la ani de declin
Spitalul din Cisnădie are rădăcini vechi în sistemul medical local. Potrivit paginii oficiale a unității, spitalul funcționează din 1950 și a deservit constant populația din Cisnădie și din mai multe localități apropiate, până la oprirea finanțării la 31 martie 2011. Clădirea ambulatoriului este una veche, datând din 1940, iar existența unei structuri medicale importante aici explică și reputația pe care unitatea a avut-o în deceniile trecute în sudul județului.
După Revoluție, însă, multe spitale mici din România au intrat într-un proces lent de degradare, iar Cisnădia nu a fost ocolită. Momentul critic a venit în 2010, când spitalul a fost inclus pe lista unităților ce urmau să fie transformate în cămine de bătrâni. Articolele vremii arată limpede presiunea acelui moment: autoritățile locale au încercat să împiedice transformarea, însă Guvernul aprobase deja lista, iar spitalul din Cisnădie era singurul din județul Sibiu prins în acel program.
Spitalul care a fost închis și apoi salvat
În 2011, spitalul și-a pierdut finanțarea, iar închiderea a devenit realitate. Un an mai târziu, în august 2012, unitatea a fost redeschisă oficial, după aproape un an și jumătate de la desființare. Spitalul revenea în circuit cu 72 de paturi și cu speranța reîntoarcerii personalului medical și auxiliar. Autoritățile locale au ales conservarea unității, tocmai pentru a păstra șansa redeschiderii ei.
Acesta este, de fapt, punctul de la care trebuie înțelese și schimbările din ultimii ani. Nu vorbim doar despre administrarea curentă a unui spital funcțional, ci despre reconstrucția unei instituții care fusese aproape pierdută.
Din 2019, direcția a fost reconstrucția
Delia Mincă spune că, după preluarea managementului în 2019, și-a fixat mai multe obiective clare: actualizarea documentației de acreditare, creșterea confortului și siguranței pacientului, atragerea de fonduri, dezvoltarea resursei umane și modernizarea infrastructurii. Miza acestor ani: „am urmărit creșterea veniturilor spitalului prin atragerea de fonduri din surse diverse” și, în paralel, „dezvoltarea și perfecționarea continuă a resursei umane”.
Un prim rezultat important a venit chiar în primul an de mandat. În urma evaluării ANMCS, Spitalul Orășenesc Cisnădie a fost încadrat în categoria a II-a, „Acreditat cu recomandări”, categorie pe care managerul o descrie ca reflectând „un nivel înalt de competență, dotare și calitate a serviciilor medicale”. La acel moment, spitalul era singura unitate medicală de stat din județ aflată în această categorie.
Modernizarea nu s-a făcut dintr-o singură investiție
Schimbarea de la Cisnădie nu s-a bazat pe un singur proiect, ci pe o succesiune de investiții. Tot în 2019 a fost pornit, în parteneriat cu Primăria Cisnădie, proiectul de reabilitare și dotare a ambulatoriului integrat de specialitate. Documentele publice și raportul de activitate arată că proiectul a însemnat atât modernizarea clădirii vechi, cât și extinderea printr-o construcție nouă, în care au fost amenajate cabinete pentru mai multe specialități și laboratoare pentru analize, radiologie și imagistică medicală.
În 2020, în plină pandemie, a fost depus proiectul pentru „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19”, finanțat prin POIM, iar contractul a fost semnat în 2021. Valoarea totală este de 35,5 milioane de lei, bani folosiți pentru dotări precum computer tomograf, aparat Roentgen digital, ventilatoare mecanice, aparate de anestezie, injectomate și echipamente pentru laborator, protecție și decontaminare.
Un alt proiect, derulat din 2021 până în 2024 împreună cu administrația locală, a vizat partea tehnică a spitalului: rețele de fluide medicale, infrastructură electrică, ventilație, tratarea aerului și sisteme moderne de detecție și alarmare la incendiu. Iar în 2024 a fost amenajat și un bloc operator modern, prin construirea și dotarea unei săli de intervenții chirurgicale și modernizarea unor spații existente.
Specialități noi și servicii care înainte lipseau
Transformarea nu s-a văzut doar în pereți și aparatură, ci și în serviciile efective. Începând cu 2020 au fost făcute demersuri pentru extinderea ambulatoriului, iar rezultatele au venit în etape: endocrinologie în 2021, cardiologie, urologie și oftalmologie din 2022, iar gastroenterologie din 2024. Trebuie subliniat faptul că odată cu noul cabinet de gastroenterologie au fost introduse pentru prima dată în spital investigații de tip endoscopie și colonoscopie.
Pentru un spital mic, astfel de pași contează enorm. Ei înseamnă că pacientul din Cisnădie și din localitățile apropiate nu mai pleacă automat la Sibiu pentru orice consultație sau investigație. În 2024, autoritățile locale vorbeau deja despre o investiție de peste 11 milioane de lei în noua policlinică, prezentată drept una dintre cele mai importante investiții publice locale în sănătate.
Cea mai mare reușită: echipa care a crescut într-o perioadă în care alții pierd oameni
Poate cea mai importantă idee care se desprinde din bilanțul ultimilor ani este aceasta: la Cisnădie nu s-a mers împotriva curentului doar în privința clădirilor, ci și în privința resursei umane. Într-un context în care multe spitale mici pierd medici și asistente către marile unități din Sibiu sau din alte orașe, la Cisnădie direcția a fost inversă.
Delia Mincă insistă pe „dezvoltarea și perfecționarea continuă a resursei umane”, iar extinderea specialităților și lista actuală de medici publicată de spital confirmă că unitatea și-a lărgit echipa și paleta de competențe. Pe site-ul oficial apar astăzi medici din specialități precum medicină internă, cardiologie, neurologie, urologie, gastroenterologie, radiologie, laborator, endocrinologie sau reumatologie, semn că spitalul a reușit să devină atractiv pentru profesioniști într-o piață medicală foarte competitivă.
Aici este și cheia unei povești de succes care nu ar trebui spusă în cheia unui lider providențial, ci a unei construcții colective. La Cisnădie, reușita nu stă doar în numele managerului, ci în capacitatea unei echipe, bine conduse, de a pune cap la cap acreditare, investiții, specialități noi, aparatură, infrastructură și recrutare.
Un spital mic, dar cu o ambiție mare
Delia Mincă rezumă această direcție spunând că activitatea managerială s-a concentrat pe „dezvoltarea strategică a spitalului, creșterea calității serviciilor medicale și adaptarea continuă la nevoile pacienților și ale sistemului de sănătate”. Realitatea de la Cisnădie arată altceva mai simplu: un spital care a fost cândva închis și aproape transformat în cămin de bătrâni a fost readus în picioare și modernizat prin muncă de echipă, pe principiul omul sfințește locul.
Iar într-o vreme în care spitalele mici se luptă să nu piardă oameni, faptul că la Cisnădie au fost atrași medici și asistente, că au fost deschise cabinete noi și că pacienții găsesc aici servicii pe care altădată le căutau doar la Sibiu, este poate cel mai puternic argument că această reconstrucție este una reală și trebuie să continue.
