Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu a devenit, în ultimii ani, un punct de referință pe harta medicală din România. În centrul acestei evoluții se află o echipă tânără și ambițioasă, din care face parte și Leontin Lazăr, medic specialist cardiolog cu competență în cardiologie intervențională, care a sosit la Sibiu în anul 2023 și activează în cadrul Secției de Cardiologie 1. De la ambiția din liceu care l-a purtat departe de locul natal, până la experiența din Milano și tehnicile inovatoare pe care le-a adus în țară, doctorul Lazăr ne-a deschis ușa unei lumi medicale contracronometru, unde secundele salvează vieți.
Visul din adolescență și experiența acumulată la Cluj și Milano
Pentru Dr. Lazăr, medicina a început ca o ambiție timpurie alimentată de olimpiadele de biologie, transformându-se treptat într-un parcurs universitar și o supraspecializare riguroasă la Milano, axată pe gestionarea patologiilor coronariene de o complexitate extremă.
„Încă din liceu știam că o să fac medicină. Mergeam la olimpiadele de biologie, anatomia mi s-a părut interesantă, deși, privind în urmă, nu are prea mare legătură cu medicina adevărată. A fost o ambiție de-a mea să merg la Cluj la facultate, eu fiind originar din Craiova. Pe vremea aceea, mergea destul de puțină lume din zona mea la Cluj, majoritatea colegilor alegeau Bucureștiul. Am făcut facultatea și rezidențiatul în Cluj, iar ulterior am urmat o supraspecializare în Italia, la Milano. A fost un fellowship unde am învățat să tratez sindroame coronariene complexe și patologii coronariene extrem de dificile, participând inclusiv la implantări de valve aortice transcateter. După ce mi-am finalizat rezidențiatul în Cluj, am decis să mă mut la Sibiu.”
Alegerea medicului de a profesa la Sibiu
Alegerea Sibiului în detrimentul unui centru medical mai mare a fost dictată de o dorință acută de acțiune. Spiritul său dinamic a găsit aici terenul fertil pentru implementarea unor tehnici inovatoare, absolut necesare pacienților din regiune.
„Când am terminat rezidențiatul, aveam și încă am o poftă foarte mare de muncă. În Cluj, segmentul de cardiologie intervențională era deja cumva saturat. În schimb, când am venit aici, în 2023, am găsit un singur om pe acest segment, pe domnul doctor Bitea, căruia îi mulțumesc că m-a acceptat și m-a primit. Volumul de muncă era și este uriaș. În prezent, efectuăm în jur de 1.500-1.600 de proceduri anual. Am preferat să vin într-un centru relativ mai mic, cu speranța că voi munci mult mai mult decât dacă aș fi rămas într-un centru mare și că voi putea face lucruri mai inovatoare. Aici am găsit un mediu extrem de bine funcțional și am reușit, alături de colegii mei, să creștem nivelul de complexitate al leziunilor tratate, prin tehnici moderne precum rotablație, litotriție intracoronariană, tehnici la care, până în acel moment, pacienții din Sibiu și medicii care voiau să le practice nu aveau acces din lipsa aparaturii.”
Tehnologia care salvează inimi adusă la Sibiu
Tehnologia avansată a baloanelor farmacologic active reprezintă un punct central al viziunii sale medicale moderne. Implementarea aceastăi metode la Sibiu a transformat spitalul într-un lider național, deschizând calea unor studii clinice de succes.
„Când m-am întors din Italia în 2021, baloanele farmacologic active, o tehnologie inovatoare, erau aproape inexistente în România. Ulterior au căpătat un elan mare, dar încă sunt subutilizate la nivel național. Din fericire, la Sibiu am găsit deschidere. Am ajuns centrul cu una dintre cele mai mari rate de utilizare procentuală de baloane farmacologic active din țară atât pentru procedurile coronariene mai puțin complexe, cum ar fi restenozele intrastent sau leziunile pe vase mici, precum și pentru leziuni extrem de complexe, cum ar fi ocluzii cronice, bifurcații sau leziuni calcifice. Și în aceste situații, numeroase studii demonstrează că au o eficiență cel puțin la fel de bună ca stenturile, dacă nu chiar mai bună. Împreună cu colegii mei, am reușit să implementăm tehnologia și chiar să desfășurăm studii clinice foarte interesante vizând cazuri cu patologii complexe, în colaborare cu centre de excelență din Europa.”
Potrivit medicului, analiza comparativă a costurilor medicale scoate la iveală o realitate dură, deși calitatea materialelor de bază este la standarde internaționale, limitările financiare din România îngreunează procedurile și îi împing pe tinerii medici spre exod, din lipsa accesului zilnic la tehnologia de suport.
„Calitatea materialelor pe care le folosim este similară. Folosim exact aceleași stenturi pe care le folosesc germanii sau americanii. Însă numărul de dispozitive medicale care ne ușurează și ne scurtează procedurile este cu totul altul, accesibilitatea noastră este limitată. Să vă dau un exemplu, în Italia, o leziune calcifică este mai întâi testată funcțional pentru a vedea impactul hemodinamic, testare care din start costă 700-800 de euro. Apoi este explorată imagistic cu o sondă de unică folosință care costă 2.000 de euro. Adăugăm materialele de stentare, rotablația sau litotriția de încă 5.000 de euro și ajungem la un cost total de 10.000 de euro pentru o singură procedură. La noi, costul mediu decontat al unei proceduri este de doar 600-700 de euro. Finanțarea pentru imagistică intravasculară, evaluare funcțională sau dispozitive de debulking o avem foarte rar. De aceea, procedurile sunt mult mai grele pentru noi, medicii, care suntem nevoiți de multe ori să improvizăm. Acesta este și motivul principal pentru care tinerii aleg să plece în străinătate la începutul carierei, nu mirajul unor salarii imense, ci accesul la tehnologie. Dacă noi avem acces la 2, 3 sonde de rotablație într-o lună sau două, în afară ai acces la ele zilnic și poți învăța.” – ne-a explicat medicul
Infarctul la vârste fragede. Medicul recomandă controale medicale încă de la vârsta de 30 de ani!
Schimbarea dramatică a epidemiologiei infarctului miocardic reprezintă un semnal de alarmă major în practica sa curentă. Potrivit medicului, fumatul și stilul de viață modern accelerează agresiv boala aterosclerotică, transformând o patologie considerată în trecut a vârstnicilor într-o amenințare zilnică pentru tineri.
„Principalul factor de risc este fumatul. Majoritatea pacienților care ajung la noi sunt fumători. Când fumatul se coroborează cu diabetul zaharat, progresia bolii aterosclerotice este accelerată dramatic, ducând la ocluzii severe ale arterelor coronare sau periferice. Urmează dislipidemia, expunerea la colesterol crescut dublează riscul de infarct miocardic la fiecare 10 ani. De aceea, screeningul ar trebui început încă de la 30 de ani. Evident, contribuie și sedentarismul, obezitatea și stresul psihic. Epidemiologia infarctului s-a schimbat extrem de mult și într-un mod îngrijorător. Avem gărzi de infarct de 3 până la 5 zile pe săptămână. Acum 10 ani, când am intrat prima dată într-o sală de cateterism, un pacient sub 40 de ani cu infarct era o raritate absolută. Astăzi, ne confruntăm aproape în fiecare gardă cu pacienți sub 40 de ani. La nivel global, numărul total de infarcte a scăzut, dar a crescut alarmant în rândul tinerilor. Din acest motiv, dacă înainte recomandarea primului control cardiologic era în jurul vârstei de 50 de ani, părerea mea fermă este că astăzi primul control ar trebui efectuat la 30-35 de ani.”
„Am avut un caz în rezidențiat la Cluj pe care nu-l voi uita niciodată, un pacient de 30 și ceva de ani a venit acuzând o durere în cot.”
Identificarea corectă a unui infarct este adesea îngreunată de manifestări complet atipice, care pot induce ușor în eroare atât pacienții, cât și cadrele medicale. Dr. Lazăr subliniază importanța de a privi dincolo de regulile bătute în cuie, amintindu-și un caz în care inima a oferit o surpriză clinică totală.
„Infarctul nu apare, în principiu, din senin, de pe o clipă pe alta. Există o placă aterosclerotică vulnerabilă pe un vas de sânge al inimii care se instabilizează, moment în care acolo aderă celulele sanguine și se formează un cheag. Cel mai tipic semn este descris de pacient ca o gheară în piept, o strângere sau o presiune atroce care poate iradia în umărul stâng, mâna stângă, gât sau mandibulă. Totuși, în ultima vreme avem tot mai mulți pacienți cu dureri complet atipice. Unii descriu o durere punctiformă, arătând cu degetul într-un singur loc, sau o simplă arsură ori jenă în torace. Mai mult, pacienții diabetici sau cei vârstnici adesea nu simt durerea clasică din cauza neuropatiei. La ei, infarctul se manifestă prin oboseală nou apărută, capacitate redusă la efort, gâfâie după un singur etaj, lipsă de vitalitate sau stări în care se culcă extrem de epuizați și se trezesc la fel de obosiți. În faza acută, dacă pacientul nu simte durere, semnele premergătoare sunt transpirațiile reci, paloarea feței și agitația. Durerea și suferința se citesc întotdeauna în ochii și pe grimasele de pe fața unui om, chiar dacă el nu spune nimic. Am avut un caz în rezidențiat la Cluj pe care nu-l voi uita niciodată, un pacient de 30 și ceva de ani a venit acuzând o durere într-un singur punct, în cot. Simptomatologia ne-ar fi îndemnat pe moment să-l trimitem acasă cu niște antiinflamatorii. Din fericire, la triaj i s-au recoltat troponinele, markerul de necroză miocardică, iar valorile erau uriașe. Am intrat de urgență în sală pentru coronarografie și am găsit un vas imens al inimii complet ocluzat. În medicină nu există reguli bătute în cuie, durerea de inimă nu are ce căuta în cot sau în deget în 99% din cazuri, dar corpul te poate surprinde oricând.”
„Nu trebuie să stăm cu durerea în piept!” Tratarea durerilor de inimă cu o linguriță de zahăr este doar un mit!
Lupta împotriva miturilor populare și conștientizarea valorii timpului în salvarea mușchiului cardiac sunt vitale. Diferența dintre recuperarea completă și necroza ireversibilă a țesutului se măsoară în rapiditatea cu care pacientul cere ajutor specializat, refuzând remediile bătrânești.
„Este clar un mit periculos din bătrâni, din vremurile în care mortalitatea prin infarct era uriașă tocmai pentru că oamenii nu veneau la urgență și luau o linguriță de zahăr. Nu trebuie să stăm cu durerea în piept! Desigur, dacă este o înțepătură fulgerătoare care trece în 2, 5 sau 10 secunde, nu este cazul să alarmăm serviciul de urgență. Însă o durere tipică, o gheară sau o presiune care nu cedează în 3, 5 minute reprezintă o urgență absolută. Dacă aceste episoade durează câteva minute și trec, ele tot impun un consult cardiologic preventiv pentru a verifica starea inimii. Timpul înseamnă mușchi cardiac. Am avut recent un caz, un bărbat de 40 și ceva de ani care a făcut infarct chiar lângă Spitalul Militar. A fost resuscitat pe stradă, pe loc, de un cadru militar care se afla acolo. L-am văzut recent la controlul de două luni: inima s-a recuperat perfect pentru că vasul principal a fost stentat rapid. La polul opus, avem pacienți, în special vârstnici, care stau cu durerea în piept o noapte întreagă crezând că este de la oase și vin la spital după 20-30 de ore. În acele cazuri, miocardul este deja necrozat. Degeaba mai deschidem vasul și punem stent, pentru că sângele va curge într-un țesut mort care în general nu se mai poate recupera.”
Umanitatea din spatele halatului: Relația medic-pacient!
Construirea unei relații solide între medic și pacient în spațiul balcanic rămâne o provocare complexă ce necesită maturitate emoțională și onestitate deplină. Dr. Lazăr consideră că abandonarea orgoliilor și asumarea limitelor profesionale reprezintă cheia unui act medical corect.
„Relația medic-pacient la noi, într-o țară balcanică, este încă destul de departe de ceea ce citim în cărțile de specialitate din vest. Nici studenția nu te pregătește pentru viața reală sau pentru comunicarea cu bolnavul; facultatea îți oferă doar disciplina de a învăța și o bază teoretică. Abia în rezidențiat, dacă ai mentori care îți oferă independență devreme așa cum din fericire am avut și eu șansa în sala de cateterism și pe secție începi să îți clădești latura umană. Pentru o relație bună este nevoie de maximă onestitate de ambele părți. Ca medic, trebuie să lași orgoliul deoparte și să comunici pe îndelete: Până aici este zona mea de expertiză, de aici înainte nu te mai pot ajuta eu, trebuie să cauți rezolvare în altă parte. Pacientul, la rândul lui, trebuie să fie sincer la controale, să spună clar dacă și cum și-a luat medicamentele, dacă a renunțat la fumat și dacă a corectat factorii de risc. Nu să își schimbe tratamentul după ce a auzit la știri sau de la un vecin.”
Capcana părerilor multiple și dreptul la a doua părere
Mulți pacienți merg la mai mulți doctori dintr-o frică generată de diagnostic. Cu toate acestea, solicitarea unei a doua opinii devine un pas obligatoriu și salvator în fața unor decizii medicale invazive sau radicale, precum amputațiile sau operațiile pe cord deschis.
„Există o capcană, mulți pacienți merg la 3, 5 sau 10 medici până când aud exact diagnosticul sau soluția care le convine lor. Pentru patologii minore, cum este dislipidemia ,colesterolul mărit, există în România o frică nejustificată de statine. Pacienții se plimbă din cabinet în cabinet doar pentru a găsi un medic care să le spună că pot trata problema naturist, fără pastile. Asta este o greșeală. Pe de altă parte, a doua sau a treia opinie este un drept și chiar o obligație atunci când vorbim de decizii majore. La Sibiu primesc foarte mulți pacienți din orașe limitrofe unde nu există cardiologie sau radiologie intervențională. Mulți vin cu indicație clară de amputație de membru inferior pentru boală arterială periferică avansată, primită în alte centre. Le recomand ferm: nu acceptați o astfel de decizie drastică până nu consultați un specialist intervenționist! De multe ori, prin tehnici de dilatare cu balon sau stentare periferică, salvăm acel membru. La la fel se întâmplă și cu pacienții cărora li se spune, după coronarografie, că singura opțiune este operația pe cord deschis. O a doua opinie la un cardiolog intervenționist cu acces la tehnologii moderne poate arăta că problema poate fi rezolvată mult mai simplu și mai puțin invaziv, prin implantarea de stenturi, evitând o intervenție chirurgicală majoră.”
O echipă de trei oameni cu o productivitate de „gigant”
Ritmul infernal al laboratorului de cateterism din Sibiu este susținut de o echipă restrânsă care preia un volum de muncă similar marilor centre medicale. Pentru Dr. Lazăr, dincolo de epuizarea cotidiană, activitatea didactică și reușita internațională a tinerilor săi rezidenți reprezintă o împlinire profesională profundă.
„Când am sosit, am fost surprins să găsesc un compartiment de cardiologie intervențională extrem de bine pus la punct și de punctual. Avem un sistem de programări foarte transparent, iar timpii de așteptare sunt mici. Deși suntem o echipă de doar 3 oameni în momentul de față, volumul este uriaș: efectuăm în medie 7-8 cazuri pe zi, 4-5 cazuri cronice, plus 1-3 urgențe acute. Avem însă și zile de foc, cu 15-16 cazuri în 24 de ore, cifre enorme pentru o echipă atât de restrânsă. Ne simțim adesea surmenați, mai ales din cauza volumului mare de consulturi interclinice solicitate de alte secții, unde mai apar uneori divergențe administrative. Însă, una peste alta, m-am acomodat mult mai repede decât speram. Echipa noastră s-a mărit recent cu medici tineri, competenți și cu poftă de muncă, ceea ce ne ajută să facem față cu succes. Pe lângă activitatea din sală, o componentă esențială pentru mine este cea didactică, având rezidenți pe care îi coordonez împreună cu colegii mei pe secție sau în sala de cateterism. Îmi aduce o satisfacție enormă să las o părticică din ce știu în urma mea, să ajut un tânăr să progreseze mai rapid decât am făcut-o eu. Sunt mândru că am reușit să sprijin doi dintre rezidenții mei să ajungă la congrese internaționale de prestigiu în Singapore și în Italia, unde au prezentat studii clinice și cazuri complexe realizate de noi, aici, la Sibiu.”
Mesajul doctorului pentru pacienți: Prevenția salvează vieți!
Dorința de a aduce la cunoștința comunității performanțele spitalului public local se îmbină strâns cu promovarea unei culturi a prevenției timpurii. Dr. Lazăr consideră că evaluările cardiologice regulate și precoce sunt singurele instrumente capabile să traseze o graniță clară între viață și moarte.
„Principalul motiv pentru care am acceptat acest interviu este că îmi doresc ca oamenii din Sibiu și din județele limitrofe să știe de existența noastră. Din păcate, promovarea în sistemul public de sănătate este mult mai slabă comparativ cu cel privat. Oamenii trebuie să știe că nu mai este nevoie să alerge spre alte centre universitare; la Spitalul Județean Sibiu putem efectua cu succes proceduri coronariene și periferice de o complexitate deosebită. În al doilea rând, vreau ca prevenția să devină o regulă nescrisă, controalele cardiace timpurii, realizate la timp, iar pentru cei care au deja o patologie cardiovasculară cunoscută, evaluările regulate cel puțin o dată pe an, sunt singurele care pot face cu adevărat diferența între viață și moarte.”
