România trebuia să construiască, să modernizeze sau să doteze cel puțin 25 de unități medicale prin PNRR. În februarie 2023, Guvernul a selectat 27 de proiecte și a anunțat o finanțare de aproximativ 2,2 miliarde de euro.
Cu mai puțin de două săptămâni înaintea termenului final din 31 august 2026, în PNRR au mai rămas opt investiții. Numai șapte ar urma să fie terminate la timp. Pentru toate cele opt proiecte a mai rămas o finanțare de 535 de milioane de euro.
Aceasta este distanța dintre promisiunea politică și realitatea de pe șantier.
La Sibiu, contrastul este și mai dureros. Noul Spital Clinic Județean de Urgență avea teren, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, autorizație de construire și o licitație încheiată prin desemnarea unui constructor. Nu avea însă lucrul fără de care toate documentele valorează cât o machetă frumos luminată: finanțarea.
De la cel puțin 25 de investiții la numai opt proiecte
Hotărârea Guvernului nr. 1.237 din octombrie 2022 stabilea negru pe alb că „cel puțin 25 de unități medicale/spitale publice” urmau să fie construite, renovate sau dotate prin PNRR. Dintr-o listă inițială de 49 de investiții trebuiau selectate minimum 25. Printre cele 49 se afla și Noul Spital Județean Sibiu.
Același act normativ a introdus un plafon de 199,99 milioane de euro fără TVA pentru fiecare proiect și obligația ca investiția să poată fi terminată până la 30 iunie 2026. Ulterior, 31 august 2026 a devenit termenul utilizat pentru închiderea financiară și recepția proiectelor. Hotărârea Guvernului nr. 1.237/2022
În februarie 2023, Guvernul a prezentat lista celor 27 de obiective selectate și a anunțat că România avea la dispoziție aproximativ 2,2 miliarde de euro pentru construirea, modernizarea și dotarea acestora.
Au urmat întârzierile, licitațiile începute prea târziu, proiectele nepregătite și eterna specialitate românească: mutarea investițiilor dintr-un program în altul înainte ca vreun pacient să intre într-un salon nou.
În septembrie 2025, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunța că numai opt proiecte mai puteau fi finalizate prin PNRR. Alte investiții urmau să fie transferate către fondurile de coeziune. Restul dispăreau din tabloul inițial sau rămâneau în căutarea altor surse de finanțare. Situația anunțată în septembrie 2025
Socoteala este simplă: 27 de investiții selectate, opt păstrate efectiv în PNRR și șapte estimate să fie încheiate până la termen.
Iar termenul „spitale” trebuie folosit cu atenție. Nu vorbim despre 27 de spitale județene complete, ridicate de la zero. Lista includea clădiri noi, extinderi, pavilioane, secții și modernizări. Chiar și așa, rezultatul rămâne slab.
Ce se finalizează efectiv până la 31 august
La 14 iulie 2026, Ministerul Sănătății anunța că șapte dintre cele opt investiții rămase aveau un grad de execuție cuprins între 91% și 100%. Proiectul „Mama și Copilul” de la Constanța era la aproximativ 69% și urma să continue prin Programul Sănătate după expirarea termenului PNRR. Situația oficială din 14 iulie 2026
La 11 august, pavilionul de medicină operațională și politraumă al Spitalului Militar Craiova era finalizat și funcțional. Pacienții fuseseră deja mutați în noua clădire.
Pavilionul Spitalului Clinic Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin” Sibiu era finalizat, cu recepția programată în luna august. Să nu îl confundăm însă cu Noul Spital Județean Sibiu. Este un proiect militar mult mai mic, nu complexul medical promis întregului județ.
La Spitalul Județean Bistrița-Năsăud, corpul nou fusese finalizat și recepționat, dar mai erau de încheiat digitalizarea, livrarea echipamentelor și lucrările asupra clădirii vechi.
La Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, corpul nou fusese recepționat, iar recepția lucrărilor de modernizare a clădirii existente era programată după 20 august.
Investiția Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș era declarată finalizată, dar operaționalizarea depindea încă de rezolvarea alimentării cu apă, gaze și energie electrică. Cu alte cuvinte, clădirea era gata, dar pacientul nu putea fi încă primit în condiții normale.
La Institutul „Marius Nasta” – Zerlendi din București se lucra la ultimele finisaje, recepția fiind estimată după 25 august.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj erau în curs achizițiile de mobilier, paturi și echipamente, iar procedurile de recepție urmau să înceapă în luna august.
Proiectul „Mama și Copilul” Constanța nu va fi terminat până la 31 august. Continuarea lui prin Programul Sănătate este deja recunoscută oficial. Bilanțul Ministerului Sănătății din 11 august 2026
Prin urmare, nu putem spune onest că România are deja șapte spitale noi complet funcționale datorită PNRR. Putem spune că există opt investiții rămase în program, că șapte sunt finalizate sau foarte aproape de recepție și că Ministerul estimează închiderea lor până la 31 august.
Numai pavilionul de la Craiova era prezentat explicit drept deplin funcțional. Constanța va rata sigur termenul.
Din 2,2 miliarde de euro au mai rămas 535 de milioane
În 2023, Ministerul Sănătății anunța aproximativ 2,2 miliarde de euro pentru cele 27 de investiții selectate. În iulie 2025, Dragoș Pîslaru anunța că pentru cele opt proiecte păstrate în PNRR mai exista o finanțare totală de 535 de milioane de euro.
Din această sumă, 275 de milioane de euro reveneau primelor cinci investiții menținute în program: Cluj, Craiova, Bistrița, Balotești și Spitalul Militar Sibiu. Alte 260 de milioane de euro erau destinate proiectelor de la Zerlendi, Constanța și Târgu Mureș, adăugate ulterior în forma finală a PNRR. Finanțarea anunțată pentru cele opt proiecte
Calculul arată dimensiunea prăbușirii.
Din 2,2 miliarde de euro scădem 535 de milioane de euro. Rămâne o diferență de aproximativ 1,665 miliarde de euro.
Cu alte cuvinte, numai 24,3% din suma anunțată inițial pentru cele 27 de investiții a mai rămas alocată celor opt proiecte din forma finală a PNRR.
Aproximativ 75,7% din anvelopa financiară inițială a dispărut din programul destinat acestei liste de spitale.
Ministerul nu spune cât a plătit separat pentru cele șapte investiții
Aici trebuie făcută o precizare obligatorie.
Ministerul Sănătății nu a publicat un document centralizator actualizat care să arate valoarea exactă a plăților efectuate separat pentru cele șapte investiții care ar urma să fie terminate până la 31 august.
Cifra de 535 de milioane de euro reprezintă finanțarea anunțată pentru toate cele opt proiecte, inclusiv pentru investiția „Mama și Copilul” Constanța, care nu va fi terminată la termen. Nu ar fi corect să prezentăm întreaga sumă drept bani cheltuiți exclusiv pentru cele șapte proiecte finalizate.
Mai mult, cinci dintre spitalele ajunse aproape de recepție au avut nevoie și de suplimentări din bugetul de stat. Așadar, costul lor final nu este suportat exclusiv prin PNRR. Guvernul a completat din bani naționali ceea ce finanțarea europeană nu mai acoperea. Suplimentările suportate de bugetul de stat
Ministerul se laudă cu șapte investiții ajunse la final, dar nu publică într-un singur loc răspunsul la cea mai simplă întrebare: cât a costat efectiv fiecare și cât s-a plătit din PNRR?
În absența acestei situații centralizate, singura comparație verificabilă este între anvelopa inițială de 2,2 miliarde de euro și finanțarea de 535 de milioane de euro păstrată pentru cele opt proiecte.
O parte din bani a fost mutată către alt program
Nici întreaga diferență de 1,665 miliarde de euro nu poate fi numită, fără nuanțe, „pierdere definitivă pentru România”.
Șapte dintre proiectele eliminate din PNRR au fost transferate către Programul Sănătate, unde a fost deschis un apel în valoare de 589,09 milioane de euro.
Este vorba despre proiectele de la Alba Iulia, Vaslui, Oradea, Giurgiu, Pitești, Institutul Regional de Oncologie Timișoara și Spitalul Municipal Bacău.
Dar acești bani nu înseamnă spitale terminate. Sunt o nouă promisiune de finanțare. Contractarea depinde de procedurile Programului Sănătate, iar termenul de depunere a proiectelor se întinde până în decembrie 2026. Cu alte cuvinte, investițiile au fost salvate de la eliminare, cel puțin pe hârtie, prin mutarea lor într-un alt program. Lista proiectelor transferate și bugetul de 589 milioane de euro
Dacă scădem aceste 589 de milioane de euro din diferența de 1,665 miliarde, rămâne un gol de aproximativ 1,076 miliarde de euro.
Aceasta este suma pentru care, raportat la informațiile publice disponibile, nu regăsim o finanțare echivalentă destinată realizării proiectelor din promisiunea inițială.
Nu înseamnă automat că fiecare euro a fost pierdut definitiv la nivelul întregului PNRR. Banii puteau fi eliminați la renegociere sau redistribuiți către alte investiții.
Înseamnă însă că ei nu s-au transformat în spitalele promise românilor în 2023.
Și tocmai aici comparația cu Sibiul devine revoltătoare.
Diferența ajungea pentru aproape patru spitale ca cel proiectat la Sibiu
Oferta desemnată câștigătoare pentru construirea și echiparea Noului Spital Județean Sibiu era de aproximativ 2,1 miliarde de lei fără TVA. Adică aproximativ 428 de milioane de euro.
Diferența dintre anvelopa inițială de 2,2 miliarde de euro și finanțarea de 535 de milioane rămasă pentru cele opt proiecte este de 1,665 miliarde de euro.
Împărțim 1,665 miliarde la 428 de milioane. Rezultatul este 3,89.
Diferența dintre promisiunea financiară inițială și suma rămasă pentru cele opt spitale ar fi acoperit aproape patru proiecte de dimensiunea ofertei desemnate câștigătoare la Sibiu.
Chiar dacă scoatem din calcul cele 589 de milioane de euro mutate către Programul Sănătate, golul rămas, de aproximativ 1,076 miliarde de euro, reprezintă de două ori și jumătate valoarea ofertei pentru construirea și echiparea spitalului sibian.
Dacă folosim valoarea totală extinsă a proiectului, estimată ulterior la aproximativ 595 de milioane de euro, diferența inițială de 1,665 miliarde ar fi acoperit aproape trei asemenea complexe medicale.
Iar suma de 1,076 miliarde de euro rămasă după transferarea celor șapte proiecte către Programul Sănătate ar fi fost suficientă pentru aproape două spitale județene complete precum cel proiectat la Sibiu.
Aceasta este adevărata măsură a eșecului.
Sibiului i s-a spus că proiectul este prea mare și prea scump pentru plafonul de 199,99 milioane de euro. La final, România nu a transformat în spitalele promise o diferență de bani de aproape patru ori mai mare decât oferta constructorului desemnat la Sibiu.
Sibiul avea un proiect matur, dar prea mare pentru plafonul PNRR
Noul Spital Județean Sibiu nu era o schiță desenată în grabă pentru a prinde o linie de finanțare.
Autorizația de construire nr. 329 a fost emisă în 4 august 2021. Proiectul tehnic exista. Licitația pentru construirea și echiparea spitalului a fost lansată în noiembrie 2022. Asocierea condusă de CON-A Operations a fost desemnată câștigătoare în 2023, cu o ofertă de aproximativ 2,1 miliarde de lei fără TVA.
Proiectul prevedea aproximativ 805 paturi și peste 120.000 de metri pătrați.
Dar trebuie corectată o afirmație repetată în spațiul public: contractul de execuție nu a fost semnat.
Procedura fusese atribuită sub o clauză suspensivă. Contractul urma să fie semnat numai după identificarea finanțării. Cum banii nu au fost găsiți în termen de un an, licitația a fost anulată în iunie 2024.
Sibiul avea, deci, constructor desemnat, nu constructor contractat. Diferența juridică este importantă. Diferența pentru pacient este zero. În ambele variante, pe Calea Șurii Mici nu s-a turnat fundația spitalului.
Proiectul complet depășea cu mult plafonul de 199,99 milioane de euro fără TVA impus prin PNRR. Oferta câștigătoare ajungea la aproximativ 428 de milioane de euro fără TVA, iar valoarea totală a investiției fusese estimată, în diferite etape, la aproape 500–600 de milioane de euro.
Aceasta este explicația administrativă pentru respingerea din PNRR.
Nu dovada că proiectul era prost. Nu dovada că Sibiul nu avea nevoie de spital. Ci dovada că statul a creat un program în care un spital județean complet și matur nu putea încăpea.
Cine a refuzat soluția? Fiecare partid are propria poveste
Fostul ministru PSD Alexandru Rogobete susține că administrației județene i s-a propus împărțirea proiectului în trei componente: una finanțată prin PNRR, celelalte prin Programul Sănătate.
El o acuză pe Daniela Cîmpean că ar fi refuzat soluția și ar fi insistat asupra proiectului integral.
Președinta Consiliului Județean prezintă versiunea opusă. Ea spune că plafonul de 200 de milioane de euro a fost stabilit de Ministerul Sănătății, că regulile au fost schimbate în timpul jocului și că reproiectarea nu putea fi făcută în timpul rămas.
Cîmpean acuză ministerul că a preferat proiecte mai puțin mature, din care multe au fost ulterior eliminate.
Cert este că Sibiul a fost respins din PNRR în decembrie 2022.
Cert este că procedura pentru constructor a fost lansată fără finanțarea asigurată.
Cert este că licitația a expirat și a fost anulată.
Cert este că proiectul a fost redus ulterior cu aproximativ 43%, până la o primă etapă estimată la 200 de milioane de euro, pentru a încerca obținerea banilor prin PNIIUS.
Cert este și că evaluarea acestei noi cereri a rămas blocată fără un termen concret.
Până în august 2026, județul cheltuise peste 17 milioane de lei pe PUZ, studii, proiectare, consultanță și procedura de achiziție. Rezultatul este un spital complet în documente și inexistent în beton.
Unii au venit cu plafonul, ceilalți cu orgoliul
Aici nu există un singur nevinovat și un singur vinovat.
Guvernele și Ministerul Sănătății au lansat o promisiune de cel puțin 25 de investiții, au selectat 27 și vor încheia PNRR cu numai șapte proiecte estimate să fie finalizate la termen.
Au ales un plafon care excludea din start spitalele județene complete, dar au continuat să vorbească public despre „spitale noi”, de parcă un pavilion cu câteva secții ar fi același lucru cu un complex clinic regional.
Administrația județeană a lansat o licitație de peste două miliarde de lei fără să aibă finanțarea asigurată și a mizat un an întreg pe apariția banilor.
Nu au apărut.
Clauza a expirat. Constructorul desemnat a plecat. Iar proiectul a fost redus abia după ce trenul PNRR părăsise gara.
PSD spune că PNL a refuzat compromisul. PNL spune că PSD a făcut regulile astfel încât Sibiul să nu primească banii. USR atacă ambele tabere. Parlamentarii se ceartă. Foștii miniștri postează pe Facebook. Președinta Consiliului Județean răspunde tot pe Facebook.
Între timp, autorizația de construire emisă în 2021 ajunge la termen în august 2026.
Aproape simbolic: expiră documentele în aceeași lună în care expiră și PNRR.
Spitalul nu are culoare politică, dar este îngropat sub siglele partidelor
Sibiul nu a pierdut spitalul pentru că nu avea proiect.
L-a pierdut pentru că proiectul a fost prins între un plafon național prost calibrat, o administrație locală care nu a acceptat sau nu a reușit etapizarea la momentul decisiv și un război politic în care fiecare parte a preferat să demonstreze că adversarul este vinovat.
În alte orașe se recepționează pavilioane și corpuri de clădire. La Sibiu se recepționează replici pe Facebook.
După zece ani, 17 milioane de lei cheltuite și mai multe programe de finanțare ratate, politicienii încă ne explică cine a spus „nu”, cine a schimbat regulile și cine a ieșit plângând dintr-un birou.
Pacientului care așteaptă pe holul actualului Spital Județean nu-i folosește la nimic.
El nu are nevoie de victoria PSD asupra PNL sau de revanșa PNL asupra PSD. Are nevoie de un spital.
Sibiul avea proiectul. Avea autorizația. Avea licitația finalizată și constructorul desemnat. Statul avea, la începutul programului, o anvelopă de 2,2 miliarde de euro.
La final, finanțarea pentru cele opt proiecte rămase s-a redus la 535 de milioane de euro, constructorul de la Sibiu a plecat, autorizația a ajuns la expirare, iar politicienii au rămas să-și împartă vina.
Dacă, după PNRR, Programul Sănătate, PNIIUS, proiecte refăcute, plafoane schimbate și licitații anulate, politicienii tot nu pot pune pe masă o finanțare și un calendar obligatoriu, măcar să aibă decența să nu mai numească acest eșec „prioritate”.
Prioritățile se finanțează.
Restul sunt promisiuni electorale cu autorizația de construire expirată.
