Accidentul vascular cerebral (AVC) poate apărea pe fondul unor afecțiuni cardiovasculare care evoluează mult timp fără simptome evidente. Cu ocazia Zilei Mondiale de Prevenire a Accidentului Vascular Cerebral, marcată anual pe 29 octombrie, medicul cardiolog Minodora Teodoru, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, atrage atenția asupra legăturii dintre sănătatea inimii și riscul de AVC. Hipertensiunea arterială și fibrilația atrială se numără printre principalii factori de risc, iar diagnosticarea și tratarea lor la timp pot preveni complicații grave.
Într-un interviu publicat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, medicul cardiolog Minodora Teodoru explică mecanismele prin care bolile cardiovasculare pot favoriza producerea unui accident vascular cerebral și subliniază importanța controalelor medicale periodice.
Potrivit specialistului, o proporție semnificativă a accidentelor vasculare cerebrale ischemice este asociată unor afecțiuni cardiovasculare preexistente, uneori insuficient diagnosticate sau tratate.
Hipertensiunea arterială, unul dintre cei mai importanți factori de risc
Hipertensiunea arterială reprezintă unul dintre principalii factori de risc modificabili pentru accidentul vascular cerebral, atât ischemic, cât și hemoragic.
Valorile tensionale crescute, menținute pe perioade îndelungate, afectează structura și funcționarea vaselor de sânge. Aceste modificări favorizează apariția aterosclerozei, a leziunilor ischemice cerebrale și cresc vulnerabilitatea vaselor la hemoragii.
Unul dintre cele mai mari pericole este faptul că hipertensiunea poate evolua fără simptome evidente. Mulți pacienți trăiesc ani întregi cu valori crescute ale tensiunii arteriale, fără să știe că sănătatea lor este amenințată.
„Un aspect deosebit de important este caracterul frecvent asimptomatic al hipertensiunii arteriale. Numeroși pacienți prezintă valori tensionale crescute timp îndelungat, fără manifestări clinice evidente, în timp ce afectarea organelor țintă progresează”, explică medicul cardiolog Minodora Teodoru.
Conform ghidurilor Societății Europene de Cardiologie, hipertensiunea arterială este definită prin valori măsurate în cabinetul medical de cel puțin 140 mmHg pentru tensiunea sistolică și/sau 90 mmHg pentru cea diastolică.
De asemenea, valorile sistolice cuprinse între 120 și 139 mmHg și/sau cele diastolice între 70 și 89 mmHg sunt incluse în categoria tensiunii arteriale crescute, care necesită evaluarea riscului cardiovascular.
Pentru majoritatea adulților aflați sub tratament antihipertensiv, ghidurile recomandă atingerea unei tensiuni sistolice de 120–129 mmHg, dacă tratamentul este bine tolerat. Obiectivele terapeutice trebuie însă individualizate de medic, în funcție de vârstă, afecțiunile asociate și starea generală a pacientului.
Fibrilația atrială poate favoriza formarea cheagurilor de sânge
O altă afecțiune care crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral este fibrilația atrială, una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac.
Aceasta poate determina formarea unor cheaguri de sânge în interiorul inimii, care pot ajunge ulterior în circulația cerebrală și pot bloca vasele de sânge, provocând un AVC ischemic.
Simptomele fibrilației atriale pot include palpitații, bătăi neregulate ale inimii, oboseală accentuată, dificultăți de respirație, amețeli și reducerea toleranței la efort.
Există însă și pacienți care nu prezintă simptome, afecțiunea fiind descoperită întâmplător, în timpul unui consult medical sau al unei investigații electrocardiografice.
„Fibrilația atrială reprezintă cea mai frecventă aritmie cardiacă susținută întâlnită în practica clinică și constituie unul dintre principalii factori de risc pentru accidentul vascular cerebral ischemic de origine cardioembolică”, precizează medicul cardiolog.
Specialistul subliniază că identificarea precoce a acestei tulburări de ritm și instituirea tratamentului adecvat pot reduce considerabil riscul de complicații neurologice.
Tratamentul anticoagulant poate preveni un AVC
În cazul pacienților cu fibrilație atrială și risc tromboembolic crescut, tratamentul anticoagulant oral reprezintă una dintre principalele metode de prevenire a accidentului vascular cerebral ischemic.
Aceste medicamente reduc riscul formării cheagurilor de sânge, însă administrarea lor trebuie stabilită și monitorizată de medic, în funcție de caracteristicile fiecărui pacient.
Un aspect important evidențiat de Minodora Teodoru este că revenirea inimii la un ritm normal nu înseamnă automat dispariția riscului de AVC.
Chiar și după cardioversie, tratament antiaritmic sau ablație, unii pacienți pot avea nevoie în continuare de anticoagulante.
Decizia privind continuarea tratamentului trebuie luată pe baza evaluării individuale a riscului și nu doar în funcție de prezența sau absența episoadelor de fibrilație atrială.
Alte boli cardiovasculare care cresc riscul de accident vascular cerebral
Pe lângă hipertensiune și fibrilație atrială, medicul sibian atrage atenția și asupra altor afecțiuni care pot favoriza producerea unui accident vascular cerebral.
Printre acestea se numără insuficiența cardiacă, anumite boli ale valvelor inimii, cardiomiopatiile și situațiile în care pacienții au proteze valvulare mecanice.
Aceste afecțiuni pot favoriza formarea și deplasarea cheagurilor de sânge prin mecanisme diferite, motiv pentru care evaluarea riscului trebuie realizată individual.
Prevenția presupune atât diagnosticarea precoce a bolilor cardiovasculare, cât și controlul factorilor de risc și respectarea tratamentului recomandat.
Controalele medicale regulate pot face diferența
Medicul cardiolog Minodora Teodoru subliniază că prevenirea accidentului vascular cerebral începe cu monitorizarea sănătății cardiovasculare.
Măsurarea periodică a tensiunii arteriale, evaluarea ritmului cardiac, identificarea afecțiunilor cardiovasculare și respectarea recomandărilor medicale sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscului.
„Este esențial să înțelegem că identificarea și tratarea precoce a patologiei cardiace, alături de controlul optim al factorilor de risc cardiovasculari, reprezintă elemente fundamentale pentru reducerea incidenței accidentului vascular cerebral, a dizabilității neurologice și a mortalității asociate”, avertizează medicul cardiolog Minodora Teodoru.
Mesajul transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, cu ocazia Zilei Mondiale de Prevenire a Accidentului Vascular Cerebral, este că protejarea sănătății inimii reprezintă și o măsură importantă de protejare a creierului.
În cazul apariției bruște a unor simptome precum asimetria feței, slăbiciunea unui braț, dificultățile de vorbire sau pierderea vederii, este necesară apelarea imediată a numărului de urgență 112. Accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală, iar intervenția rapidă poate reduce riscul de dizabilitate permanentă și deces.
