Reacția USR Cisnădie cu privire la PUZ-ul din Cartierul Arhitecților (CP)

USR Cisnădie a trimis către mass-media un punct de vedere asupra PUZ-ului din Cartierul Arhitecților îi invită pe cetățeni să participe la Dezbaterea Publică pe acest subiect, organizată de către APM Sibiu la Primăria Cisnădie în data de 6 martie 2020 orele 16:00.

Publicitate

Dorim să vă transmitem Observațiile trimise de către USR Cisnădie, Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu în legătură cu Planul Urbanistic Zonal inițiat de Rubin Development privind “Construire cartier de locuințe, funcțiuni complementare de utilitate publică cu păstrarea avizelor conform C.U. nr 304/11.04.2017 Cisnădie – Str. Sibiului FN”.

Publicitate

Având în vedere Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal inițiat de Rubin Development privind “Construire cartier de locuințe, funcțiuni complementare de utilitate publică cu păstrarea avizelor conform C.U. nr 304/11.04.2017 Cisnădie – Str. Sibiului FN” și răspunsul elaboratorului Proiectului de mediu (înregistrat cu numărul Nr. 111/ 23.12.2019) la observațiile USR Cisnădie (conform adresei 29/20.11.2019), Uniunea Salvați România (USR), filiala Cisnădie, reprezentată prin Rodica-Monica Velțan în calitate de președinte, vă transmitem următoarele observații care au impact asupra factorilor de mediu supuși analizei Agenției pentru Protecția Mediului, în cadrul etapei de evaluare a Raportului de Mediu.

Publicitate

Neconformitate studiu de trafic Estimările de trafic nu țin pasul cu PUZ-ul propus

Din răspunsul elaboratorului Raportului de mediu (Nr. 111/ 23.12.2019) nu se face altceva decât a se reaminti principalele probleme cu care se confruntă traficul actual, în continuare Raportul de Mediu se bazează pe același “Studiul de trafic DJ106C Sibiu – Cisnăđie Km 1+176 – 8+105” realizat în luna iunie 2019 pentru Consiliul Județean Sibiu.

Acest studiu de trafic prezintă proiecții pentru o evoluție/ creștere a traficului de 22% (pagina 31 Studiu de Trafic) până în anul 2024 pentru DJ106C Sibiu – Cisnădie. Este evident că prin adăugirea celor între 3500 – 6080 noi locuitori (depinzând de cum interpretează Raportul de Mediu popularea noii zone) estimările de trafic depășesc cu mult acea estimare de doar 22% din cadrul studiului de trafic.

Observația evaluatorului că acest trafic include și traficul celor din Cisnădie nu influențează deloc situația la orele de vârf ale traficului pe pe DJ106C la intrarea în Municipiul Sibiu (sensul de mers Cisnăđie – Sibiu). Diminețile în special, traficul este format aproape 100% de locuitorii din Cartierul Arhitecților. Este evident că locuitorii din Cisnădie (incluși în respectivul studiu ca reprezentând 24% din totalul traficului pe DJ106C) nu ar sta în coloană 45 de minute pe DJ106C pentru a intra în Municipiul Sibiu când au alternativa traficului Cisnădie – Sibiu mai lejer prin alte legături rutiere (prin Șelimbăr sau Cisnădioara).

Studiul de trafic este neconform cu situația reală la zi și cea estimată datorită noilor dezvoltări imobiliare masive, prezentul Rubin Development (în special), dar și altele care însumate vor adăuga foarte multe mii de locuitori noi în următorii ani, fiind așadar necesară realizarea unui nou studiu de trafic. Răspunsul evaluatorului nu aduce nici o clarificare în sensul fundamentării juste a situației traficului.

Accesul auto – acces auto direct DJ 106C spre Sibiu

Răspunsul evaluatorului nu aduce nimic nou ca și parametri, din contră, prezintă niște scenarii care nu sunt bazate pe date concrete.

Totodată, atragem atenția că proiectul Primăriei Sibiu de modernizare și lărgire a carosabilului în zona dintre giratoriul de la strada Gheorghe Dima și ieșirea din Municipiul Sibiu este supus unui proces de contestare din partea locuitorilor din zona Cireșica, fiind organizat inclusiv un protest (cu blocarea traficului auto) în data de 14.02.2020 și, din informațiile existente în presă, și de acțiuni în instanță, vizând implementarea proiectului. În eventualitatea în care acest proiect nu va putea fi implementat (sau va trebui limitat ca și amploare) este evident că marea majoritate a măsurilor menționate pentru atenuarea impactului asupra traficului auto și a mediului sunt anulate din start.

Transport public în comun

Dezvoltatorul prezintă un scenariu hiper-optimist prin care, în eventuala introducere a transportului public în comun, traficul reprezentat de automobile personale ar scădea cu 50%, cifră nesusținută de nici un fel de date concrete ci doar de intențiile populației dintr-un sondaj de opinie. Orașele din România bine administrate, nu beneficiază de astfel de procente ale transportului public în totalul traficului. O cifră de maxim 30% poate fi considerată un scenariu extrem de optimist.

Totodată se poate observa că nu au fost prevăzute locuri pentru stații de autobuz și loc de staționare la capăt de linie (inclusiv pentru autobuze cu burduf, de lungime mare, minim 12 m lungime) în cadrul amplasamentului PUZ. Dacă acest serviciu de transport public va exista la un moment dat, probabil se vor reduce spațiile verzi pentru a amenaja stații cu alveolă și loc de staționare sau pur și simplu aceste spații nu vor exista iar mijloacele de transport public în comun vor imobiliza o bandă de circulație.

De asemenea, datorită faptului că majoritatea locurilor de muncă din Municipiul Sibiu nu se află în zone apropiate, distanța către locurile de muncă este considerabilă iar gradul de acceptabilitate a transportului public în comun va fi redus (nu vor exista rute directe către principalele zone ale Municipiului Sibiu, ci probabil doar un singur traseu iar sistemul cu legături presupune mult timp pierdut). Inutil a menționa că dimineața, principalul moment al zilei din perspectiva traficului, timpul, este esențial iar transportul pe o distanță mare, cu legături, presupune o pierdere considerabilă de timp.

Așadar, considerăm că inclusiv datorită lungimii traseelor și a posibilităților restrânse de a lega direct principalele zone de interes din Municipiul Sibiu, locuitorii și copiii lor vor fi nevoiți fie să se trezească tot “cu noaptea în cap” pentru a ajunge la destinație sau vor fi nevoiți să folosească tot automobilele personale, exact ca și până în prezent, cu aceleași dezavantaje privind traficul și factorii de mediu.

Evident, impactul transportului public în comun va fi nesemnificativ în cazul în care acesta va fi implementat în condițiile actuale.

Transport public în regim privat

Investitorul propune vag introducerea transportului public în regim privat, fără detalii și evident fără să existe vreo garanție că acest proiect va exista în realitate, pentru cât timp și cât va fi de fezabil pentru locuitori atât sub aspectul frecvenței, rutelor, costurilor, calității mijloacelor de transport și a capacității de transport alocate.

Reamintim pe această cale că în decursul anului 2019 a existat în Cartierul Arhitecților o discuție pe principalul grup de socializare al locuitorilor din cartier (peste 5000 de membrii) legată de oferta de servicii de transport pe ruta Cartierul Arhitecților – Sibiu din partea unui operator privat de servicii de transport public. Oferta de transport public în regim privat Cartierul Arhitecților – Sibiu a fost respinsă de marea majoritate a cetățenilor, în principal datorită costurilor net superioare față de cele practicate de către Tursib pentru transportul public din Municipiul Sibiu, subvenționate de către Primăria Sibiu.

Activități de prestări servicii în cartier

Nu rezultă cum ar putea fi angrenată populația în activități de prestări servicii semnificative în zona propusă pentru PUZ în condițiile în care nu există decât foarte puține și mici spații pentru astfel de activități.

În zona învecinată, prin PUG, Primăria Cisnădie a prevăzut câteva astfel de spații (oricum de amploare redusă), însă din lipsă de viziune de dezvoltare a localității pe aceste spații au fost aprobate preponderent construcții de locuințe.

Așadar nu se găsesc un număr semnificativ de locuri de muncă în Cartierul Arhitecților sau în Cisnădie (economia locală cisnădiană neatrăgând investiții importante care ar genera un număr rezonabil de locuri de muncă atractive – cu specializare înaltă). Naveta către Sibiu pentru locuri de muncă va fi considerabilă.

Trafic ciclist

Deși se prevede creșterea traficului ciclist (ca urmare a lucrărilor de extindere a DJ106C și a zonei Cireșica), ca și alternativă la cel cu automobilele personale, ne întrebăm cât de realist este acest scenariu având în vedere că traficul auto este maxim în perioadele de iarnă, când datorită atât temperaturilor scăzute cât și a precipitațiilor (ninsoare, gheață, polei, ploaie care afectează carosabilul) deplasarea cu bicicletele este periculoasă și prin urmare deosebit de redusă ca și amploare. Conform studiului prezentat, doar 5% din populația zonei estimează că introducerea de facilități pentru bicicliști ar fi utilă pentru reducerea traficului.

Ne întrebăm, cum va putea fi posibilă utilizarea bicicletelor având în vedere că există mari porțiuni care nu vor beneficia de infrastructură corespunzătoare: întreaga lungime a Căii Cisnădiei din Municipiul Sibiu dar și zona blocurilor de la intersecția cu Strada Liviu Ciulei, unde Primăria Cisnădie a aprobat prin PUZ spații de parcări private. Așadar, viitoarea pistă de biciclete propusă de Consiliul Județean prin proiectul de lărgire a DJ106C se oprește brusc undeva la circa 200m de intrarea în Municipiul Sibiu.

Concluzii

Traficul ca urmare a dezvoltării PUZ-ului Rubin Development împreuna cu alte proiecte în curs de derulare vor genera un trafic auto considerabil mai mare pe DJ106C, mult mai mare decât estimările existente la nivelul studiului de trafic realizat în 2019 de către Consiliul Județean. Măsurile de atenuare a acestui trafic prezentare de sunt departe de a fi suficiente.

Acces auto alternativ spre Sibiu

Nu doar că nu există alternative viabile pentru transport alternativ către Municipiul Sibiu dar ele nici nu vor exista o lungă perioadă de timp. Implementarea oricărui proiect de acest tip va dura foarte mult atât datorită modificării reglementărilor de urbanism (a se vedea situația din comuna Șelimbăr), studiilor și proiectelor necesare, a eventualelor exproprieri/achiziții, a licitațiilor, contestațiilor, execuției lucrărilor. Și, dincolo de acestea, a interesului redus al autorităților locale cu care este nevoie să se coopereze și care evident își vor prioritiza obiectivele de investiții pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire din cadrul propriilor UAT-uri (și pentru stimularea propriilor zone rezidențiale) nu a celor ale Orașului Cisnădie.

Aspecte legate de drumuri de exploatare și agricole

Răspunsul elaboratorului Raportului de Mediu aduce în atenție “modernizarea De112, de la limita U.A.T. Cisnădie – Șelimbăr care va reprezinta o alternativă viabilă de ocolire a intrării în municipiul Sibiu.”.

Ținem să precizăm că De112, mai sus menționat, este un drum cu o lățime de 4 metri care, conform oricăror standarde de realizare a drumurilor din România sau Europa, nu poate fi amenajat decât ca și un drum cu o bandă pe sens. Lărgirea acestui drum nu este posibilă în cadrul UAT Cisnădie pentru că nu există teren suplimentar, în lateralul acestei înguste fâșii de teren fiind locuințe construite. Ne întrebăm în mod firesc cum poate acest drum de 4 metri lățime degreva în mod viabil traficul spre/dinspre Municipiul Sibiu?

Interesul comunei învecinate, Șelimbăr, este de a susține în principal dezvoltarea rezidențială în zona Avantgarden sau Kaufland, unde există dezvoltată deja atât rețeaua rutieră cât și cele de utilități și nu de a “ajuta” UAT-urile vecine care nu au infrastructură rutieră adecvată (nici prevăzută în cadrul planurilor urbanistice și evident nici existentă în teren).

Credem că ar fi fost în interesul initiatorului PUZ, ca în mod similar cu realizarea canalizării, care va parcurge un drum lung din zona propusă spre dezvoltare până în apropierea zonei centrale a Comunei Șelimbăr să realizeze, pe același traseu sau pe unul similar, un acces auto modernizat la minim 2 benzi. În lipsa realizării acestui acces auto se poate observa ușor că pentru dezvoltator primează interesul pentru aprobarea PUZ-ului în defavoarea confortului beneficiarilor finali.

Drumul pietruit de către Primăria Șelimbăr de la limita UAT Cisnădie cu zona Troiță a preluat o parte din traficul de pe DJ106C (aproape de maxim, la ora de vârf se formează o coloană continuă) dar impactul coloanei de pe DJ este practic invizibil datorită creșterii continue a populației în Cartierul Arhitectilor pe măsură ce noile locuințe se populează.

Alimentarea cu apă

Considerăm necesară atașarea (publicarea) la documentația pentru Raportul de Mediu a studiului hidrologic preliminar realizat de SC AQUA SRL Brașov, menționat în răspunsul la obiecțiile anterioare înaintate. Lipsa unei documentații esențiale pentru evaluarea proiectului nu permite o evaluare justă a acestuia.

Spații verzi

Având în vedere că de la momentul elaborării Raportului de Mediu pentru PUG-ul Cisnădiei (ianuarie 2013) în cadrul UAT Cisnădie au existat dezvoltări imobiliare masive, care implică mii de locuințe și suprafețe considerabile, credem că este necesară realizarea unui studiu cu situația la zi a suprafețelor spațiilor verzi din intravilan (scăzând parcelele pe care s-au aprobat autorizații de construcție față de suprafața de 86.73 hectare a Raportului de Mediu pentru PUG-ul Cisnădiei). Fără acest document considerăm că este pură speculație încadrarea în cei 26 mp/locuitor spațiu verde în intravilan.

Trebuie avut în vedere că doar în Cartierul Arhitecților suprafața supusă dezvoltării imobiliare în ultimii 7 ani (de când a fost publicat Raportul de Mediu pentru PUG) este de circa 100 hectare, prin urmare și spațiile verzi au scăzut.

Totodată, se poate observa lesne că spațiul verde cu acces public oferit de dezvoltator este de 835.2 mp, restul spațiilor, cu caracter privat, neavând obligația prin documentațiile de urbanism pentru a fi menținut în aceeași stare, putând de pildă să fie amenajat cu dale etc. Dezvoltatorul a prevăzut în mod real doar 0.23 mp spațiu verde per locuitor (conform estimărilor de 3500 locuitori). În afară de spațiul de 835.2 mp nu există niciun un spațiu verde cu acces public pe o rază de câțiva kilometrii, în Cisnădie.

Numărul de locuitori

Memoriul PUZ (ajustat, după reducerea numărului de locuitori de la 6080 la 3500) se bazează pe o necunoaștere a tipului de locuitori într-o astfel de zonă rezidențială. În Memoriul PUZ se presupune că în zona propusă pentru dezvoltare copii vor fi doar 14-15% (adică circa 570 copii) din totalul populației, fiind preluate datele statistice corespunzătoare Municipiului Sibiu. Compararea cu datele Municipiului Sibiu, care are o populație îmbătrânită sunt total nerealiste.

Probabil estimarea inițiatorilor PUZ se referă strict la situația din momentul vânzării imobilelor, fără o proiecție viitoare pe un interval de minim 2-3 ani de la acel moment.

De fapt, în zonele rezidențiale din Cartierul Arhitecților, majoritatea locuitorilor sunt tineri, mulți dintre ei venind în zonă din alte părți ale țării pentru locuri de muncă în Municipiul Sibiu. După mutarea tinerilor în noile locuințe natalitatea crește rapid. Putem estima numărul copiilor la circa 30-40% din populația Cartierului Arhitecților. Cu siguranță, zona propusă pentru dezvoltare nu va avea alt tip de rezidenți.

Estimările noastre, de 30-40% copii din totalul populației se bazează și pe datele INS. Dacă vom compara informațiile privind “POP108D – POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU la 1 iulie pe grupe de vârstă și vârste, sexe, județe și localități” între anii 2000 – 2019, pentru întreg orașul Cisnădie se poate observa că o evidentă creștere a populației în Cisnădie între acești ani s-a datorat în marea majoritate dezvoltărilor rezidențiale de-a lungul DJ106C, așadar și numărul mai mare de copii tot de acolo rezultă.

Populația după domiciliu Cisnădie1 Iulie 20101 Iulie 2019Creștere populație 2019 față de 2010
0 – 4 ani9771 267290
5.28%5.55%6.66%
5 – 9 ani8131 110297
4.4%4.8%6.82%
10 – 14 ani8651 151286
4.68%4.8%6.56%

Adunând aceste procente, rezultă o populație între 0-14 ani de 20.04%. Pentru a avea o imagine de ansamblu, trebuie luați în calcul însă și alți factori:

  1. O mare parte dintre copii nu sunt raportați în Cisnădie pentru că multe din familiile cu copii sunt nevoite să-și facă o carte de identitate sau o viză de flotant pe Sibiu pentru a avea acces la unitățile de învățământ. Acest fapt denaturează procentul real de copii din totalul populației. Proprietarii de locuințe din cartier fără copii nu au acest handicap major;
  2. În calculele de mai sus nu au fost luați în calcul copii de vârstă liceală;
  3. Situația din Cisnădie – vatră, unde populația din contră suferă un proces de îmbătrânire (aspect care are influență asupra statisticilor generale pe localitate);
  4. Sporul de natalitate dintre momentul de referință al datelor INS (iulie 2019) și cele actuale, care nu este mic, dat fiind că majoritatea dezvoltărilor rezidențiale (mii de apartamente conform statisticilor INS) au fost finalizate în anii 2017-2019.

Ponderea reală a copiilor în totalul populației estimăm așadar că este de circa 30-40%, departe de cei 14-15% sugerați de Raportul de Mediu, greșit raportați luând ca și referință populația îmbătrânită a Municipiului Sibiu.

Credem prin urmare că cifra estimată de 3500 locuitori din ultima variantă a PUZ-ului este mult subdimensionată, cea reală fiind mai aproape de estimarea inițială de 6080 locuitori din zona propusă pentru dezvoltare. Solicităm așadar reevaluarea cifrelor prezentate și ajustarea PUZ-ului și a Raportului de Mediu în consecință.

Zona educație

În ce privește zona propusă pentru educație, apreciem inițiativa dezvoltatorului de a prevede în PUZ o astfel de zona, dar considerăm ca aceasta nu este suficientă nici dacă privim din perspectiva populației școlare greșit estimate la 570 locuitori (a se vedea punctul anterior) și nici a suprafețelor necesare.

Ținem să amintim că pentru a o zonă de învățământ decentă (nu una deficitară) trebuie ținut cont de necesarul de spațiu util pentru săli de clasă, holuri, casa scărilor, zone intrare, toalete, spații administrative, sală de sport, vestiare, sală de masă și bucătărie (pentru programul masă caldă). La exterior este nevoie de terenuri sport, spații verzi, alei acces, etc.

Totodată trebuie remarcat că este probabil nevoie de o delimitare a clădirilor (clădiri separate) și spațiilor exterioare (zone de curte și intrări separate) între componenta de școală primară/gimnazială și cea de grădiniță, ceea ce aduce automat la creșterea spațiului necesar pentru activitățile de educație.

Având în vedere aceste aspecte considerăm că spațiul alocat pentru zona de educație este total insuficient. Estimăm necesarul real undeva între 1200 – 1500 copii și este evident necesară ajustarea corespunzătoare a spațiului oferit pentru educație.

Considerând impactul benefic al acestei unități  școlare în decongestionarea traficului, este important ca aceasta să aibă o capacitate corespunzătoare care să acopere nevoile zonei propuse spre dezvoltare.

Poluare olfactivă Seviș

Un alt aspect negativ lesne de sesizat de locuitorii zonei din imediata apropiere (Strada Haralamb Georgescu, de exemplu) este mirosul pestilențial frecvent venit dinspre Ferma Seviș. Nu este clar care va fi confortul noilor locatari în condițiile în care sunt expuși acestui miros neplăcut lungi perioade de timp, lucru care va duce probabil la sesizări ulterioare ale locuitorilor către autorități. Aceste acțiuni răsfrângându-se totodată și asupra activității Fermei Seviș. Având în vedere poluarea olfactivă pronunțată în zonă, recomandăm evaluarea inițială a situației împreuna cu autoritatea competentă, respectiv Direcţia de Sănătate Publică Sibiu, pentru a preîntâmpina problemele ulterioare.

Concluzii

Având în vedere că inițiatorul PUZ nu a fundamentat corect proiectul, nu cunoaște/dispune situația reală din punct de vedere a traficului și a impactului adus de PUZ-ul propus (în paralel cu cele deja aprobate în ultima perioadă), că predicțiile privind scăderea impactului se bazează pe o argumentație nerealistă privind factorii de scădere a traficului auto, că prezintă un impact imposibil de atins de 50% al unei eventuale introduceri a transportului public în comun, că nu prezintă structura corectă a populației care se va muta în noile locuințe, și așa mai departe, considerăm că PUZ-ul și Raportul pentru Mediu nu sunt fundamentate pe date reale și concrete în puncte esențiale, și că nu oferă suficiente facilități pentru viitorii beneficiari, ceea ce va pune presiune constantă și majoră pe factorii de mediu, factori ce vor avea totodată un efect major și asupra locuitorilor existenți din Cartierul Arhitecților.

Totodată, opinăm că în lipsa unei certitudini privind sporirea capacității rețelei de transport rutier (fie prin modernizarea/lărgirea zonei Cireșica – proiect al Primăriei Municipiului Sibiu, contestat în acest moment în privința legalității acestuia – și a lărgirii DJ106C – proiect al Consiliului Județean Sibiu – sau prin crearea unei alte legături rutiere moderne) concomitent cu introducerea transportului public în comun prin Tursib pe DJ106C, evaluarea acestui proiect trebuie amânată până când se îndeplinesc cumulativ aceste două condiții.


You may also like...

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *