Publicitate
Profesor emerit LAURA CONSTANTINESCU (01.03.1935-22.11.2020) a predat matematica la Colegiul Național O. Goga, Sibiu. O profesoară remarcabilă, autoare de manuale, o inteligenţă ieşită din comun, modestă, neobosită în munca sa! A modelat mii de elevi, şi-a pus amprenta pe viitorul lor, i-a urmărit îndeaproape şi după terminarea liceului, i-a îndrumat, le-a dat sfaturi.
„O să ne lipsească, vom fi mai săraci fără prezenta dânsei. Îi mulţumim pentru tot ce a făcut pentru noi, pentru învăţământul sibian, pentru susţinuta contribuţie la Gazeta Matematică, pentru învăţământul românesc, pentru că ne-a fost mereu aproape! Vă mulţumim!” este mesajul transmis de profesoara Maria Lucia Muţiu.
Publicitate
Publicitate
Multumesc pentru ce a facut. Dumnezeu sa o odihneasca!
Dumnezeu s-o odihneasca in pace!
Multumesc pentru ce a facut pemtru mine.
Un om deosebit si modest…. Dzeu sa o odihneasca
Dumnezeu s-o odihnească-n pace pe DOAMNA Profesoară !
Un adevărat model pentru toți profesorii !
Am îndrăgit matematica din cauza Doamnei Laura Constantinescu
Mărțișorul de anul viitor va fi mai sărac …
Laura (cum ii spuneam noi elevii) a fost o femeie nu doar extrem de dedicată si inteleapta, dar si cu un caracter virtuos. A fost si va ramane o inspirație, un exemplu cum rar se întâlnesc in viața, o pildă demn de urmat! Desigur ca lti doresc sa il pastreze amintirea vie precum si dorința de a păși in urmele lăsate nouă, elevilor si urmașilor. Unor astfel de oameni merită sa le pastram respectul si să le oferim omagii, chiar după ce cobora din trenul vieții… Sunt nespus de recunoscătoare celor ce mi-au îndrumat pașii in tinerete, in vremuri dificile si in momente de rascruce. Laura, profa de Mate si diriginta din liceu a fost o astfel de influență binefăcătoare, careia ii datorez succesele din viața studenteasca si din anii ce au urmat. Ma uit in urma cu regret si respect. Regret pentru ca nu mi-am exprimat suficient de clar sau de profund recunostiinta, si respect pentru ca am fost acceptata si prețuită așa cum am fost, o copila zburdalnica, visatoare si calatoare. Fie ca prin anii ce-i mai avem de trait sa invatam cum sa prețuim si sa aratam respectul si dragostea pentru adevăratele valori si comori ce mai sunt inca in printre noi. Caci sunt rare si Da, a fost o femeie nu dost extrem de dedicata si inteleapta, dar si cu un caracter virtuos. A fist di va ranane o inspiratie, un exemplu cum rar se intalnesc in viata, o pilda demn de urmat! Desigur ca doresc sa-i pastrez amintirea vie precum si dorinta de a pasi in urmele-i lasate urmasilor. Unor astfel de oameni merita sa le pastram respectul si sa le oferim omagii, chiar dupa ce coboara din trenul vietii… Sunt nespus de recunoscatoare celor ce mi-au indrumat pasii in tinerete, in vremuri dificile si in momente de rascruce. Laura, profa de Mate si diriginta din liceu a fost o astfel de influenta binefăcătoare, careia ii datorez succesele din viata studenteasca si din anii ce au urmat. Ma uit in urma cu regret si respect. Regret pentru ca nu mi-am exprimat suficient de clar sau de profund recunostiinta, si respect pentru ca am fost acceptata si pretuita asa cum am fost, o copila zburdalnica si calatoare. Fie ca prin anii ce-i mai avem de trait sa invatam cum sa pretuim si sa aratam respectul si dragostea pentru adevaratele valori si comori ce mai sunt inca printre noi. Caci sunt tot mai rare si vor pleca in curand… 🤗 Angela Bocancea
Recent am finalizat si inramat elegant o traducerea si adaptare a versurilor „Daca” dupa „IF” by Rudyard Kipling, ce descriu caracterul de Om a celei ce ne-a fost o diriginta excelenta, un dascal emerit, si pot spune ca devenise o prietena buna in drumul vietii mele. Cea pe care toti elevii si absolventii Sibieni o numeam simplu: Laura. O profesoara ce a inspirat si ajutat atatea generatii sa devenim si noi Oameni!!!
AMINTIREA EI VA RAMANE PURURI IN INIMILE NOASTE!
Cu toata stima, respectul, si dragostea,
Angela Bocancea
Odihnească-se in pace. Un om și profesor deosebit.
Dumnezeu să o odihnească în pace! A fost o profesoară și un OM deosebit! Nu te vom uita niciodată!
Probabilitatea zero nu înseamnă evenimentul imposibil.
N-aș fi crezut niciodată că nici unul dintre noi, cei din speciala de matematică 1971 -1974, nu vom fi prezenți la momentul despărțirii Lalei de această dimensiune a lumii. Covid-19 a stabilit altfel.
Culmea, ea a fost prezentă intotdeauna la despărțirea de acei colegi plecați prematur dintre noi.
Dar, sunt sigur, că va fi in continuare prezentă la toate viitoarele noastre întâlniri.
Pentru că nu poți să uiți că ai putut să ai 17 note în catalog (într-un trimestru, nu semestru) fără să fi fost la tablă niciodată. Pentru că răsplătea în afară de corectitudinea și promptitudinea soluției unei probleme lansate întregii clase, și eleganța rezolvarii ei. Doar o autoare a manualului de geometrie plană (poezia matematicii) putea sa aibă asemenea abordare.
Si venind vorba de poezie, vă spun că în podul socrilor mei, am gasit într-o revistă pentru copii, din vremea războiului mondial, o poezie semnată Laura Constantinescu…
Recunosc ca am preluat de la ea, în evaluarea unor persoane de astazi, aflate în funcții de decizie, întrebarea: \”Ce carte a scris?…\”
Gligorie Pârvu
Asa este ! Va rămâne in sufletele noastre , ale tuturor elevilor săi ! Drum lin către îngeri doamna diriginta !!!