Reţeaua VIF anunţă organizarea, în data de 23 octombrie, a Marşului „Împreună pentru Siguranţa Femeilor” în Bucureşti, Cluj, Braşov, Timişoara, Sibiu, Iaşi, Giurgiu, Mizil şi Valea Seacă (jud. Bacău).
Manifestaţia are scopul de a atrage atenţia asupra problemei violenţei împotriva femeilor din România.
Sub sloganul „Ne-am săturat de vorbe goale, vrem servicii sociale!”, ONG-urile cer autorităţilor finanţarea serviciilor de asistenţă socială pentru victimele violenţei de gen şi alocarea de fonduri publice pentru programe de educare, formare şi conştientizare.
Femeile victime ale violenţei domestice şi sexuale nu au suficientă protecţie din partea statului.
Serviciile sociale specializate pentru victimele violenţei de gen sunt subfinanţate la nivel local şi central, iar cele existente nu sunt suficient pregătite să acopere nevoile victimelor.
Organizatoarele marşului de protest solicită finanţarea programelor de prevenţie şi a serviciilor adecvate pentru supravieţuitoarele violenţei de gen, finanţare obligatorie conform Legii nr. 217/2003.
Demersul organizaţiilor din Reţeaua VIF poate fi susţinut prin semnarea petiţiei publice privind finanţarea serviciilor adecvate pentru victimele violenţei de gen, aici: https://bit.ly/3rp45ko.
De multe ori, victimele violenţei domestice sunt abandonate prin lipsa centrelor specializate. Acolo unde acestea există, fetele şi femeile sunt luate în derâdere sau chiar dublu traumatizate de către unii angajaţi ai instituţiilor. Lipsa programelor de formare, dar şi mentalităţile misogine, rasiste, homofobe sau clasiste contribuie la izolarea victimei şi la reîntoarcerea ei în relaţia abuzivă. În timp ce serviciile publice specializate în domeniul violenţei de gen sunt extrem de precare, numărul cazurilor de violenţă raportate la poliţie este în creştere an de an. În prima jumătate a anului 2022 au avut loc peste 40.000 de cazuri de violenţă domestică în care a intervenit poliţia, dintre care peste 9.400 de situaţii cu risc iminent.
Unii magistraţi continuă să minimizeze gravitatea faptelor de violenţă împotriva femeilor şi a fetelor şi să găsească scuze agresorilor. Chiar dacă au ordin de protecţie emis împotriva lor, agresorii nu sunt monitorizaţi corespunzător de autorităţi şi continuă să comită actele de violenţă, în unele cazuri extreme ajung la femicid.
„Tragem un semnal de alarmă vis-a-vis de subraportarea masivă a cazurilor de hărţuire şi violenţă sexuală, datorată stigmatului misogin şi multiplelor obstacole şi retraumatizări cu care se confruntă victimele atunci când vor să ceară ajutor sau să facă o plângere. Accesul femeilor la servicii de suport trebuie să fie adaptat contextului traumatic şi nevoilor lor, să le facă să se simtă în siguranţă şi să fie tratate cu demnitate.” atrag atenţia organizatoarele.
În continuare, femeile care au trecut printr-o agresiune sexuală nu au unde să se ducă pentru a cere ajutor şi a primi suportul atât de necesar după asemenea violenţe. În timp ce fiecare judeţ are nevoie urgentă de existenţa a minim un centru de intervenţie specializată pentru victimele violenţei sexuale, actualmente nici măcar cele 10 centre promise pe hârtie nu funcţionează cu adevărat.
Şcolile şi universităţile rămân în urmă în datoria lor de a preveni şi combate situaţiile de abuz, hărţuire sexuală şi bullying. Iar locurile de muncă sunt spaţii nesigure pentru femei, în care actele de hărţuire sexuală şi discriminare au loc frecvent, la fel şi muşamalizarea acestor cazuri.
Cyberbullying-ul şi pornografia neconsensuală sunt forme relativ noi de violenţă, cărora le cad victime din ce în ce mai multe persoane, iar autorităţile nu dispun de suficiente instrumente pentru a strânge probe şi a acţiona în astfel de situaţii.
În acelaşi timp, scena politică a fost acaparată de o agendă conservatoare care îşi propune încet distrugerea ţesutului democratic al drepturilor noastre fundamentale. În timp ce la nivel declarativ autorităţile susţin egalitatea de gen şi lupta împotriva violenţei de gen, în fapt adoptă propuneri de lege retrograde, precum interzicerea informaţiilor despre identitatea de gen în şcoli, mass-media, instituţii medicale.
Guvernul nu a aprobat nici până azi „Strategia Naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice”, document pus în consultare publică în 9 martie 2021 (la o zi după 8 martie!).
Guvernul nu a aprobat nici sistemul de monitorizare a agresorilor cu brăţări electronice, pe care l-a anunţat în repetate rânduri.
Dublul limbaj al autorităţilor duce la o realitate cruntă în care programele de prevenţie şi serviciile sociale sunt profund subfinanţate, cu personal insuficient şi nepregătit pentru gestionarea acestei majore probleme sociale.
„Ieşim în stradă ca să cerem decidenţilor să lase deoparte discursurile goale şi să susţină cu adevărat lupta împotriva violenţei de gen. Vrem să fie alocate resurse umane şi financiare pentru a combate formele de violenţă împotriva femeilor, pentru ca dreptul nostru la siguranţă să nu rămână doar pe hârtie.”, concluzionează organizatoarele.
Este nevoie de finanţarea programelor şi serviciilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor prin următoarele:
– Alocări de la bugetul de stat pentru:
* Înfiinţarea unui Program de Interes Naţional pentru promovarea egalităţii de şanse şi pentru prevenirea şi combaterea violenţei de gen;
* Continuarea programelor ANES de prevenire şi combatere a violenţei de gen şi a campaniilor naţionale anti-violenţă de sensibilizare şi conştientizare (billboards, TV, radio, afişe în instituţii, online si social media etc); Suplimentarea personalului ANES, pentru a permite accesarea mai multor fonduri europene.
* Programe pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale, inclusiv a violenţei online; Finanţarea a minim unui centru de suport pentru victimele violenţei sexuale în fiecare judeţ. Acolo unde este cazul, solicităm facilitatori pentru limba romani.
*Gratuitate pentru emiterea certificatului medico-legal pentru victimele violenţei domestice (eliminarea taxei IML sau decontarea ei);
* Înfiinţarea de centre de consiliere psihologică pentru agresori.
* Implementarea de către M.A.I. a sistemului de monitorizare a agresorilor prin brăţări electronice;
– Alocări de la bugetele Consiliilor Judeţene şi Consiliilor Locale pentru:
* Crearea şi bugetarea centrelor de informare, găzduire şi recuperare pentru victimele violenţei domestice, aşa cum sunt prevăzute de Legea 217/2003. Consiliile judeţene/locale să subcontracteze serviciile de la ONG-urile licenţiate, acolo unde nu există posibilitatea creării serviciilor publice.
* Informarea populaţiei cu privire la serviciile oferite (afişe şi pliante în locuri frecventate de victime – spitale, IML, poliţie, instanţe).
* Salarii mai mari pentru asistenţii sociali şi suplimentarea personalului din DAS-uri şi DGASPC-uri.
Plata corespunzătoare a personalului din echipele mobile de intervenţie locală. Realizarea unor echipe mobile disponibile 24/7 pentru intervenţie pe teren, dotate cu maşini de serviciu.
* Îmbunătăţirea serviciilor oferite victimelor cu copii din adăposturi, prin includerea unor facilităţi de babysitting, dar şi suport specializat pentru victimele cu copii cu dizabilităţi.
* Granturi de la bugetele Consiliilor Judeţene şi Locale pentru proiecte de tineret, educaţie, formare şi campanii de conştientizare pe tema violenţei de gen.
– Educaţie şi sănătate:
* Programe de formare continuă pentru personalul angajat în asistenţă socială, atât pe tematica violenţei domestice, cât şi în ce priveşte discriminarea, rasismul, homofobia etc. Formare specifică privind violenţa de gen cu care se confruntă femeile din grupuri vulnerabile sau minoritare: refugiate, rome, LGBTQ, cu dizabilităţi, lucrătoare sexuale etc.
* Granturi pentru educaţie pentru egalitate de gen şi prevenire violenţă (în şcoli, în licee, la facultăţile care pregătesc viitorii profesionişti, la cluburi de sport, campanii online, etc.) şi training-uri pentru instituţii.
* Obligativitatea existenţei de programe anti-violenţă şi anti-bullying în şcoli, cât şi protocoale clare de intervenţie în caz de violenţă sexuală.
* Campanii de educaţie sexuală la nivel naţional, pentru tineri şi adulti, cu scopul de a preveni abuzurile sexuale, violul, hărţuirea sexuală şi alte forme de violenţă sexuală;
* Asigurarea terapiei individuale gratuite pentru victimă, la psihologul ales de ea. Decontarea să se facă de la CNAS în baza trimiterii de la medicul de familie, nu doar cu trimitere de la psihiatru.
* Facilitarea accesului copiilor la psihoterapie prin eliminarea obligaţiei de a avea ambele semnături necesare pentru terapia infantilă;
* Asigurarea accesului femeilor la servicii de întrerupere de sarcină, la cerere, în toate spitalele judeţene din ţară, întrucât maternitatea obligatorie este o formă de violenţă.
– Cadrul legal şi strategic:
* Aprobarea de către Guvern a „Strategiei Naţionale privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterii violenţei domestice”.
* Adoptarea legii privind pornografia ne consensuală;
* Ratificarea de către România a Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru eliminarea violenţei şi hărţuirii din lumea muncii;
* Introducerea în lege a limitei de vârstă de 16 ani pentru consimţământ valid în cazul relaţiilor sexuale cu minori.
Andrada Cilibiu, Centrul FILIA
Tudorina Mihai, Asociaţia FRONT
Andreea Bragă, Centrul FILIA
Iolanda Beldianu, Pas Alternativ – coordonatoare marş Braşov
Irina Felea, Absorbante pentru Toate – coordonatoare marş Iaşi
Alexandra Iacob, PATRIR – coordonatoare marş Cluj Napoca
Anca Nica, E-Romnja – coordonatoare marşuri Giurgiu, Mizil, Valea Seacă
Proiectul Împreună pentru siguranţa femeilor: proiect de intervenţie multidimensională împotriva violenţei de gen este derulat de Centrul FILIA în parteneriat cu Asociaţia ANAIS, Asociaţia E-Romnja, Asociaţia Front şi Asociaţia Transcena cu sprijinul financiar Active Citizens Fund Romania, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Scopul proiectul este consolidarea activităţilor de conştientizare, watchdog, monitorizare şi advocacy ale Reţelei V.I.F. la nivel central şi local, printr-o abordare multidimensională capabilă să producă schimbări sistemice asupra modului în care este gestionată problema violenţei de gen de autorităţi şi asupra modului în care societatea se raportează la adresa fenomenului.
*** Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparităţile economice şi sociale şi a consolida relaţiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare şi statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia).
Programul este administrat de catre consorţiul compus din Fundatia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Fundaţia pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia PACT şi Frivillighet Norge, care acţionează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE şi Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societăţi civile şi a cetăţeniei active şi creşterea capacităţii grupurilor vulnerabile.
Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmăreşte dezvoltarea pe termen lung a sustenabilităţi şi capacităţii sectorului societăţii civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetăţeniei active şi a drepturilor omului şi consolidând în acelaşi timp relaţiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Pentru mai multe informaţii despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesaţi www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informaţii despre Granturile SEE şi Norvegiene, accesaţi www.eeagrants.ro.
