Dr. Penţea Ioan Viorel – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu transmite următoarele recomandări:
Creşterea porcinelor este o activitate de tradiţie importantă, românii fiind mari consumatori de carne de porc, fapt ce o defineşte ca o afacere rentabilă, porcul furnizând 47 – 48% din totalul producţiei de carne, precum şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fi grăsimea, pielea, părul, gunoiul de grajd.
În acest context, dar şi comform unui obicei tradiţional specific poporului român, în perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, populaţia care locuieşte la ţară sau în zonele mărginaşe ale oraşelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, sau achiziţionat de la alţi crescători, pentru a-şi asigura carnea şi preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.
Pentru a prevenii îmbolnăvirea populaţiei consumatoare de carne şi preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, proprietarul sau consumatorul are obligaţia să solicite medicului veterinar:examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.
Ce este trichineloza?
Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor şi vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuinţelor umane: şobolanii, şoarecii, carnivorele domestice (câinele şi pisica) animale din zona silvatică (vulpe, jder) şi porcii sau alte specii infestate.
Cum se imbolnaveste omul?
Omul se îmbolnăvesţe consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreţ, urs, neexaminată de medicul veterinar şi insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau afumată.
Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, greţuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoţite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.
Trichineloza la om poate fi tratată, reuşita tratamentului fiind condiţionată în primul rând de rapiditatea stabilirii diagnosticului.
Măsuri pentru prevenirea cazurilor de imbolnaviri la om
➢ controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum şi al vânatului comestibil (mistreţ, urs) prin examen trichineloscopic;
➢ achiziţionarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ştampila);
➢ carnea proaspătă destinată comercializării în unităţile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ştampilată) şi însoţită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unităţii de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
➢ carnea provenită de la porcii crescuţi în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploataţia de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul cabinetelor sanitare veterinare care funcţionează în municipiile, oraşele şi comunele judeţului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unităţile autorizate sanitar veterinar;
➢ pentru efectuarea examenului se prezintă o probă de cca. 100 – 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) muschiuleţi, muşchii limbii şi muşchii intercostali.
➢ în cazul porcilor mistreţi se recoltează eşantioane cântărind cel puţin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
➢ proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însotiţă în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
➢ carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în cogelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradiţional, sărată, afumată, sau prăjită şi conservată în recipiente cu untură;
Pentru prevenirea contaminarii porcilor, dar şi a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare urmatoarele acţiuni:
• reducerea numerică prin limitarea înmulţirii şi a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea şi igienizarea adăposturilor, a altor spaţii din gospodărie şi vecinătăţi, urmată de strângerea şi distrugerea cadavrelor de rozătoare, acțiuni executate de persoane sau unități autorizate;
• menţinerea condiţiilor de igienă și biosecuritate în adăposturile și în incinta din gospodăriile populaţiei;
• salubrizarea locurilor menajere;
• excluderea din hrana porcilor a deşeurilor de abator;
În cazul apariţiei unor situaţii deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se întervenii operativ şi eficient.
Atenţie ! Nu consumaţi carnea de porc sau vânat (mistreț, urs) şi nu o preparaţi, până nu obţineţi de la medicul veterinar confirmarea că a fost examinată pentru Trichinella Spiralis, cu rezultat negativ.
