Echipa Platformei Sibiu2024 a analizat datele furnizate de Ministerul Educației privind rezultatele din Sibiu de la Evaluarea Națională, plus un set de alte date publice, iar concluziile furnizate de aceste date ne pun în față o situație deloc plăcută privind învățământul gimnazial sibian.
de arh. Alexandru Găvozdea, lider Platforma Sibiu2024
arh. Alexandru Găvozdea, lider Platforma Sibiu2024
Sunt tatăl a doua fete de 10 și respectiv, 12 ani. Mai avem câțiva ani până la emoțiile examenelor de Evaluare Națională. Amândouă fetele mele sunt eleve ale unei școli private, cu un model educativ de inspirație nordică. De ce am optat pentru această școală privată? Pentru că sistemele nordice au la bază metode care promovează spiritul de colaborare între copii, favorizează învățarea prin asigurarea stării emoționale de bine, ancorează activitățile în viitor, pregătind copiii pentru a deveni cetățeni valoroși pentru comunitate.
Un stil de educație care scoate la suprafață, natural, abilitățile fiecărui copil, nu în competiție, ci prin cooperare cu ceilalți, deci complet diferit de cel românesc. Iar prima mare competiție este Evaluarea Națională.
Evaluarea Națională a venit anul acesta imediat după greva profesorilor, întâmplare care a pus, poate mai mult ca oricând, reflectorul pe educație. Am asistat la multă emoție, a copiilor, părinților, profesorilor, dar ca aceasta să se transforme în ceva bun, trebuie să ne uităm la cifre, să le analizăm și să tragem câteva concluzii. Eu cel puțin asta am de gând să fac în acest text despre Sibiu. Pentru că altfel, trece și anul acesta și ratăm o nouă ocazie de a îndrepta lucrurile.
Obiectivul meu este să vă provoc să vorbim despre Sibiu prin această lentilă, a cifrelor. Ce spun ele despre orașul nostru?
2023 este primul an în care admiterea la liceu se realizează doar în baza mediilor de la Evaluarea Națională, fără mediile obținute în școala generală.
1.651 de copii sibieni au trecut prin examenul de Evaluare Națională 2023. Examenul ar trebui să evalueze competențele obținute de copii în opt ani de școală generală. Dar, în realitate, evaluează cunoștințe și este hotărâtor pentru stabilirea liceului sau școlii profesionale unde își vor continua studiile.
Alături de copii, mii de părinți și bunici au stat cu sufletul la gură în așteptarea rezultatelor. Oare trebuia să facă mai multă meditație la matematică?, oare se descurcă?, oare ia măcar 9?, oare ia măcar 5? – o sumedenie de îngrijorări au tulburat nopțile familiilor cu copii în prag de Evaluare Națională.
În cadrul Platformei Sibiu2024, unde dezvoltarea și educația copiilor sunt teme centrale și puternic reprezentate de experți – membri fondatori, ne-am aplecat asupra datelor publicate de Ministerul Educației, referitoare la Evaluarea Națională 2023. Intenția de analiză a acestor date a fost să înțelegem:
- care sunt caracteristicile educației gimnaziale din Sibiu,
- să identificăm marile probleme și să găsim soluții la acestea.
La o distanță de doar 350 de metri, în centrul Sibiului, o școală are 90% dintre elevi cu note peste 9 la Evaluarea Națională, în timp în ce alta, doar 30% dintre copii au reușit să obțină mai mult de nota 7.
Vorbim despre Colegiul Național “Gheorghe Lazăr” și Școala Gimnazială nr. 2.
Două planete educaționale în Sibiu, pe o distanță de 350 de metri. Două grupuri de copii școlari ai aceluiași oraș, la 5 minute unii de alții, între care, educațional, nu există nicio punte.
Diferențele colosale între instituțiile de învățământ caracterizează, în general, societăți slab dezvoltate. Or, noi, la Sibiu, suntem dintre cele mai prospere orașe ale României, cu un produs intern brut pe cap de sibian ce ne situează pe locul 6 național, imediat după Capitală și marile orașe – centre economice.
De ce apar aceste disparități tipice societăților slab dezvoltate într-unul dintre cele mai prospere orașe ale României?
Diferențele imense între rezultatele celor două instituții publice de învățământ pot avea cauze multiple: infrastructura școlară, resurse, metode de predare, nivelul profesional al cadrelor didactice, motivația copiilor – de multe ori legată de mediul socio-economic din care provin.
Indiferent de cauze, care merită analizate, copiii sibieni nu se bucură în mod egal de condiții de învățare nediscriminatorii. Iar acest lucru trebuie îndreptat.
Din analiza datelor publicate de Ministerul Educației, referitoare la rezultatele municipiului Sibiu la Evaluarea Națională 2023, rezultă că școlile sibiene arată în felul următor:
- 25% dintre școli au rezultate bune și foarte bune, unde cel puțin 50% dintre notele obținute sunt peste 8,5. La aceste școli, 615 elevi au dat anul acesta examenul de Evaluare Națională.
- 46% dintre școli cu rezultate medii, în care mediana notelor este situată între 7- 8,5. În aceste școli, 744 de elevi au dat examenul de Evaluare Națională.
- 29% dintre școli cu rezultate slabe, acestea fiind școli unde cel puțin 50% dintre note se situează sub nota 7. În aceste școli, 292 de elevi s-au prezentat la examenul de Evaluare Națională.
Supraaglomerarea școlilor “bune”, fenomen cu care ne luptăm în Sibiu de ani de zile, este vizibilă în aceste date.
Școlile cu rezultate bune au un număr dublu de absolvenți de clasa a 8-a, față de școlile cu rezultate slabe.
Soluția nu este să concentrăm excelența în 25% dintre unitățile școlare. Ci să o distribuim în toate școlile Sibiului, pentru ca ea să fie accesibilă tuturor copiilor sibieni.
Ne-am uitat pentru context la situația școlilor din reședințele de județ vecine – Brașov și Râmnicu Vâlcea și din două reședințe de județ dintre cele mai prospere din România: Cluj-Napoca și Timișoara. Școlile au fost ordonate după aceeași metodologie.
Grafic 3
Procentul de școli bune și foarte bune este asemănător în orașele analizate.
În schimb, se remarcă Brașovul cu o pondere semnificativ mai mică de școli cu rezultate slabe. Dacă presupunem o alocare uniformă a elevilor pe școli, în funcție de domiciliu, efectul asupra calității educației ar putea fi interpretat în felul următor: copiii din Brașov au o șansă mai mare să ajungă la o școală medie sau bună decât o au cei din Sibiu.
Totodată, o concentrare a școlilor cu rezultate slabe, în anumite zone ale orașului, îi împinge pe părinții din acele zone – acei părinți care se bucură de putere economică și socială, să caute alternative pentru școlarizarea copiilor lor, în afara zonei de domiciliu.
7 la teză poate înseamnă 4 la Evaluarea Națională
Un alt lucru important reflectat de datele analizate – rezultatele de la Evaluarea Națională din perioada 2016 – 2023 și mediile pentru ciclul gimnazial din perioada 2016 – 2021, ne arată că modul de evaluare a copiilor în timpul școlii este diferit de cel de la examenul de Evaluare Națională. Notele care duc la formarea mediilor în gimnaziu, sunt, în general, mai mari decât cele obținute la Evaluarea Națională.
Datele analizate de experții Sibiu2024 ne arată că în școlile din orașele din județul Sibiu, copiii care:
– au medii de 10 în gimnaziu, tind sa ia note de peste 9 la Evaluarea Națională;
– au medii de 9, tind să ia între 6 și 9 la Evaluarea Națională;
– au medii de 8, tind să ia între 5 și 7 la Evaluarea Națională;
– au medii de 7, tind să 5 sau mai puțin la Evaluarea Națională.
