Candidatul AUR Sibiu, Vasile Chira face o analiză a procesului legal de repartizare a mandatelor în urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024:
În calitate de candidat din partea Partidului AUR la alegerile Parlamentare, locul 2 pe listă la Camera deputatilor în județul Sibiu, începând de duminica noaptea(1 decembrie), am primit sute de telefoane de la colegi de partid, priteteni, cunoscuți, alegărori etc. ca să mă întrebe dacă am intrat sau nu in Parlamentul României, in condițiile in care formațiunea politică din care fac parte s-a situat ca număr de voturi pe locul al doilea.
Am mai scris cu un an în urmă un text legat de acest topic , desigur în condițiile in care toate partidele de pe scena politica din România aveau alte procente . De această dată, voi incerca să fac o analiză mai aprofundată a capitolului din Legea electorală nr. 208/2015 despre alocarea mandatelor de parlamentar la Camera deputaților, cu referire directă la Circumscripția Sibiu, motivat evident și de faptul că sunt în așteeptarea unui astfel de rezultat.
Precizez însă din start că la un moment dat voi fi nevoit să operez cu cifre fictive, pentru că nu dispun de toate rezultatele resturilor electorale de la toate partidele si din toate județele din țară, dar și din diaspora. Scopul acestui text este ca cititorii să ințeleagă procedura, metoda redistribuirii, deci nu să afle rezultatele finale ale redistribuirii, ale căror calcule ar presupune , așa cum spuneam, toate cifrele electoarle din județe, dar și programul informatic, statisticieni, matematicieni, specialisti in metoda D’Hondt, calculatoare performante și evident mult timp. De remarcat este faptul că procedura de distribuire este foarte abstractă, complex, ceea ce necesită din partea cititorului/candidatului un înalt grad de atenție, o concentrare maximă. Cel puțin mie, care m-am ocupat toată viața de științele umaniste, recunosc faptul că această metoda de redistribuire mi-a creat unele dificultăți de înțelegere și în consecință mi-a luat ceva timp ca să o descifrez. In orice caz mi-a amintit de cele mai complicate lucruri cu care m-am confruntat, de exercițiile de matematică, de capitolul de optică din fizică, atunci când am început să mă pregătesc pentru admiterea la Facultatea de Medicină, de sintaxa greacă, de sintaxa latină, mai ales de cea a frazei, de sonatele pentru vioară ale lui Johann Sebastian Bach pe care ni se cerea să le descifrăm când studiam vioara la Scoala Populară din Cluj, de regulile armoniei muzicale etc.
Rezultatele votului la Camera deputaților după numărătoarea finală pe județul Sibiu este următoarea:
Partidul Național Liberal 34.097 voturi, deci un procent de 18, 98%
Partidul Alianța pentru Unirea românilor 30.518 , deci un procent de 16,99%
Uniunea Salvați Romania 29.133, deci un procent de 16,22%
Partidul Social Democrat 25.550, deci un procent de 14,22%
Partidul S.O.S. România 13.894, deci un procent de 7,73%
Partidul Oamenilor Tineri 13.416, deci un procent de 7,47 %
Uniunea Democrată Maghiară din Romania, 3.390, deci un procent de 1,89%
Să vedem pentru început ce spune Capitolul X (Numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor), Articolul 94, aliniatele 1-8) din Legea electorală 208/2015 actualizată, referitor la procedura alocării directe/redistribuirii mandatelor de parlamentari:
“(6) Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional: a) la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2) şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire; b) fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă; c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă; d) pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat; e) voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2), precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat. (7) Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întruneşte condiţia prevăzută la alin. (2); numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral naţional, pentru senatori şi, separat, pentru deputaţi; fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea naţională a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie. (8) Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează: a) pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cărora le-au revenit mandate potrivit alin. (7), se împarte numărul voturilor neutilizate şi al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianţă politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor naţionale; rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi, separat, descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii; în circumscripţiile în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în urma calculelor făcute, nu pot fi departajate în vederea determinării repartitorului circumscripţiei respective, departajarea pentru ordonarea descrescătoare se va face având în vedere întâi numărul voturilor rămase neutilizate în respectiva circumscripţie, apoi numărul de voturi valabil exprimate în cadrul circumscripţiei, apoi numărul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, iar, în final, dacă niciunul din criteriile anterioare nu duce la departajare, prin tragere la sorţi, organizată de Biroul Electoral Central; pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia respectivă; ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii; în continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată la nivel naţional se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel naţional; în situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea; dacă numărul din lista ordonată la nivel naţional este mai mic decât repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat; b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie; c) dacă după aplicarea prevederilor lit. a) şi b) au mai rămas mandate nedesfăşurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare “.
Există două modalități de accedere a partidelor politice în parlament : ori fac pragul electoral, adică un procent de 5% din totalul voturilor valabil exprimate pe țară, ori au 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin 4 județe.
Prin urmare cele 7 partide amintite mai sus( PNL, AUR, USR, PSD, SOS, POT, UDMR) au făcut pragul electoral pe țară de 5%.
În fiecare județ, se stabilește un coeficient(cât) electoral.Acest cât se face prin împărțirea numărului de voturi valabil exprimate la nivelul circumscripției respective(a județului), la numărul de deputați și senatori alocaț respectivului județ în funcție de numărul populației ( județului Sibiu îi sunt alocate 9 mandate, dintre care 6 de deputați și 3 de senator).
Aceste câturi se fac separat, unul pentru Camera deputaților și altul pentru Senat.Apoi se trece la repartizarea efectivă a mandatelor pentru fiecare partid în respectiva circumscripție(județ), prin împărțirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid în acel județ, împărțit la coeficientul (câtul) electoral al circumscripției, defalcate evident pentru deputați și pentru senatori. Fiecare partid va primi un număr de deputați și senatori, echivalent cu cifra rotundă care rezultă din această împărțire.
Totalul voturilor valabil exprimate pentru toate partidele care au trecut pragul electoral la Camera deputaților este de 150. 22. Acest număr se imparte la 6 ( adică la atâtea locuri de deputați câte are județul Sibiu). Rezultatul împărțirii, adică 25.003 de voturi reprezintă câtul/coeficientul electoral pe județ.
Astfel se face alocarea directă, adică un partid va avea atâtea locuri de deputat de câte ori intră acest cât electoral în numărul de voturi pe care l-a luat . Aplicand acest procedeu la tabloul electoral al județului Sibiu, deci la procentele luate, constatăm că doar 4 partide, PNL, AUR, USR și PSD au primit câte un deputat la prima alocare, ceea ce inseamnă că au mai rămas două mandate de parlamentar nealocate care vor reveni la două dintre cele 6 partide (PNL, AUR, USR, PSD, SOS, POT) în urma redistribuirii pe țară . În acest moment, nu putem sti cu exactitate căror partide vor reveni cele două locuri. Logic ar fi sa revină partidelor care s-au clasat ca numar de voturi pe primele două locuri pe județul Sibiu, adică PNL-ului și respectiv AUR-ului, ceea ce ar însemna ca cele două partide să aibă în final câte doi deputați.
Procedeul de redistribuire se face cu un program informatic după metoda D’Hondt, care poate modifica rezultatele approximate “la ochi”, paușal, empiric de către partide, candidați, jurnaliști etc., pentru că vorbim de o formulă matematică de un procedeu abstract, vorbim de statistici care iau in calcul, la nivel national, toate resturile de voturi neutilizate, ale fiecărui partid. Prin urmare, unele surprize/anomalii/lebede negre pot fi generate de calculator și din cauza respectării principiului proporționalității pe țară.
Descrisă inițial în 1792 de către Thomas Jefferson (metoda Jefferson), regândită în 1878 de către matematicianul belgian Victor D’Hondt, acesată metodă încearcă să asigure o reprezentare cât mai proporțională cu putință, să ofere partidelor locuri în parlament proporțional cu procentul electoral obținut in campanii. De pildă, dacă , un anume partid a obținut jumătate din sufragii, clasându-se pe locul 2, atunci ar trebui să obțină aproximativ jumătate dintre locuri .
Spre deosebire de metoda D’Hondt care avantajează evident partidele mai mari în raport cu cele mai mici datorită votului strategic, alte metode precum metoda Sainte-Laguë oferă un raport relativ egal între partide, între voturi și mandate.
Metoda D’Hondt este folosită pentru redistribuirea mandatelor de parlamentar în următoarele țări: Albania, Angola, Argentina, Armenia, Aruba, Austria, Belgia, Bolivia, Brazilia, Burundi, Cambodgia, Capul Verde, Chile, Columbia, Croația, Republica Dominicană, Timorul de Est, Estonia, Fiji, Finlanda, Groenlanda, Guatemala, Ungaria (într-un sistem mixt), Islanda, Israel, Italia (într-un sistem mixt), Japonia, Luxemburg, Moldova, Monaco, Muntenegru, Mozambic, Țările de Jos, Nicaragua, Macedonia de Nord, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Elveția, Turcia, Uruguay și Venezuela.
Dar să ne întoarcem acum la modalitatea de redistribuire a mandatelor. Următorul pas constă în adunarea voturilor neutilizate pe Sibiu de la fiecare dintre cele 7 partide care au făcut pragul de 5% pe țară.Pentru a afla restul de voturi neutilizate, deci care au rămas de la prima alocare directă, scădem din scorul paridului pe județ câtul/coeficientul electoral stabilit de BEJ pe județ (25.003), care, repet nu este altceva decât rezultatul obținut din împărțirirea totalului voturilor valabil exprimate de la toate partidele(150.022) la cifra 6, adică la numărul de deputați care-i revin de drept județului Sibiu, în funcție de numărul populației.
Calculul arată în felul următor :
PNL 34.097 voturi—(minus) 25.003( câtul elect. pe județ) = 9.188
AUR 30.518 voturi —(minus) 25.003( câtul elect. pe județ) = 5.515
USR 29.133 voturi —(minus) 25.003( câtul elect. pe județ) = 4.320
PSD 25.550 voturi —(minus) 25.003( câtul elect. pe județ) = 547
S.O.S. 13.894 voturi
POT 13.416 voturi
UDMR , 3.390 voturi
Deci PNL-ul are un rest de voturi neutilizate de 9.188, AUR un rest de voturi neutilizate de 5.515, USR are un rest de voturi neutilizate de 4.320, iar PSD are un rest de voturi neutilizate de 547, in timp ce cele trei partide care au facut pragul de 5% pe țară, dar nu au dat la prima alocare nici un deputat, le rămân pentru redistribuire toate voturile adică SOS 13.894, POT 13.416 voturi si UDMR 3.390 voturi.
In acest punct se încheie rolul BEJ-ului pentru că restul operațiunilor de redistribuire vor fi coordonate de BEC. Birourile Electorale Județene trimit la la Biroul Electoral Central situația din fiecare județ cu coeficientul /câtul electoral stabilit, numar de mandate alocate direct, număr de mandate nealocate și numărul de voturi neutilizate de partidele care au realizat pragul pe țară.
BEC-uL face liste separate pentru Senat și Camera deputaților pentru fiecare județ, pentru fiecare partid în parte din acel județ, cu voturile neutilizate.
Să presupunem că AUR-ul are la Camera deputaților 300.000 de voturi neutilizate la nivel national.Presupunem de asemenea că au rămas de la toate partidele în total un număr de 60 de mandate nealocate la Camera deputaților. În acest caz, numărul de 300.000 este împărțit pe rând cu primele 60 de numere naturale care corespund cu numărul mandatelor nealocate pe țară .
Deci:
300.000 :1=300.000
300.000 :2=150.000
300.000 :3=100.000
300.000 :4=75.000
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Operatia de împărțire se repetă deci până la 60.
300.000:60=5000
Repet, această operație se face la toate partidele din fiecare județ care au trecut pragul electoral pe țară, chiar dacă în unele județe respectivele formațiuni pilitice au făcut scoruri sub pragul de 5%.
Următorul pas constă în așezarea de către BEC, în ordine descrescătoare a acestor câturi ale tuturor celor 7 partide care au făcut pragul electoral pe țară (PSD, AUR, PSD, USR, SOS, POT, UDMR).
Deci fiecare partid are o listă de 60 de câturi care înmulțit cu 7 partide rezultă un număr de 420 de câturi.Apoi cele 420 de câturi se ordonează în ordine descrescătoare.
Fiindcă avem 60 de mandate de deputat de distribuit pe țară la toate partidele care au obținut pragul electoral, ne uităm în lista cu cele 420 de câturi ordonate în mod descrescător și ne oprim la 60, deci la al șaizecilea cât, care va deveni noul cât /coefficient electoral la nivel național în funcție de care se vor redistribui cele 60 de mandate . BEC -ul trebuie să determine numărul de mandate de deputat (dintre cele 60) care revin fiecărui partid care a realizat pragul electoral prin împărțirea de voturi neutilizate de fiecare partid la nivel național.
Am presupus că AUR-ul are la Camera deputaților, la nivel national, un număr de 300.000 de voturi neutilizate . Acest număr va fi împărțit la noul cât/coefficient electoral național care, să presupunem că ar fi 19.216 de voturi.Ei bine, rezultatul acestei împărțiri determină numărul de mandate ce revin fiecărui partid la nivel național.
Deci pentru AUR, am presupus că există un număr de 300.000 de voturi neutilizate la nivel național pe care le împărțim la noul coeficient/cât electoral de 19,216 = 15, 611 Acest rezultat, adică numărul 15 ( deoarece zecimalele nu se iau în calcul) reprezintă numărul de mandate care revin AUR-ului la nivel national din totalul de 60 de mandate pe țară, rămase nealocate la prima fază și anume la alocarea directă făcută de către BEJ.
Această procedură se repetă pe rând pentru fiecare partid separat, pentru a determina numărul de mandate care revin la nivel național fiecărei formațiuni politice, evident în limita celor 60 de mandate rămase nealocate.
Desigur, întrebarea se pune acum în ce circumscripție se distribuie cele 15 mandate cuvenite AUR-ului, la nivel național ? Pentru asta, trebuie să determinăm ceea se numește “Valoare produs ”, care este egală cu voturile valabil exprimate, neutilizate la nivel de circumscripție, de către fiecare partid în parte, împărțite la voturile valabill exprimate neutilizate la nivel național de către fiecare partid în parte , înmulțit cu mandatele cuvenite fiecărui partid prin metoda D’Hondt.
Să vedem acum cum arată această operație acest lucru pentru AUR:
Valoare produs (V.p.)=(5.515 [rest de voturi rămase la AUR Sibiu candidatului de pe locul doi Vasile Chira, de la Camera deputaților, după prima alocare a unui mandat de deputat lui Fabian Radu de pe locul 1] : 300.000) ×15 mandate= 0,2757.
Acest număr, 0,2757 devine repartitor pentru AUR pe circumscripție , deci pe Sibiu.De precizat este faptul că procedeul de mai sus se repetă pentru fiecare partid, din fiecare circumscripție în parte.
La nivelul fiecărei circumscripții se întocmește o listă în ordinea descrescătoare a acestor parametri de “Valoare produs “pentru fiecare partid care a depășit pragul electoral.
Să vedem concret acum ce se întâmplă la Sibiu. Avertizez însă din nou cititorul că cifrele folosite sunt fictive, ele fiind alese aleator, doar pentru exemplificarea concretă a metodelor de calcul :
PNL=1,019
USR =0,9710
PSD=0,7762
SOS=0,5780
POT=0,3670
AUR=0,27,57
UDMR =0,1133
Pentru că în Sibiu mai sunt de repartizat doar două mandate de deputat, alegem din tabelul de mai sus al doilea rezultat repartitor în ordine descrescătoare . Acest al doilea rezultat( 0, 9710) va constitui repartitorul pentru circumscripția Sibiu. La fel se determină câte un număr repartitor, urmand aceasta operatie, pentru fiecare circumscripție din țară.
În situația în care este imposibilă determinarea repartitorului pe circumscripție, departajarea se face conform următoarelor criterii:
1.Numărul voturilor neutilizate pe partide la nivel de circumscripție
2.Numărul voturilor valabil exprimate pe partide la nivel de circumscripție
3.Numărul voturilor valabil exprimate pe partide la nivel național
4. Tragerea la sorți de către BEC
În sfârșit, ultima operațiune legată de redistribuire constă în alocarea concretă a mandatelor rămase nealocate la nivel național către circumscripții în mod real:
Se întocmește o listă în ordine descrescătoare, cu toate partidele la nivel național, în funcție de parametrul “Valoare produs”(v.p.) până la poziția 60 care este echivalentă cu cele 60 de mandate nereprezentate la nivel național.
Lista cuprinde mai multe rubrici: Nr. Curent, Partid, Circumscripție, Valoare produs , Repartitor de circumscripție, Valoare produs împărțit la repartitor și Număr de mandate alocat partidului.
În cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în funcție de „Valoarea produs” și repartitor, conform tabelelor de mai sus, BEC-ul va aloca mandatul circumscripției electorale în care partidul politic are cel mai mare număr de candidați înscriși pe listă sau doar un candidat (înscris pe listă) cărora nu li s-au atribuit mandate.
Dacă nici cest din urmă procedeu nu duce la atribuirea de mandate pe circumscripții, BEC-ul va alege circumscripția în care partidul politic are cele mai multe voturi neutilizate sau cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripție. Dacă nici așa nu se reușește, alocarea mandatelor pe circumscripții, BEC-ul le stabilește pe baza acordului partidelor cărora li se cuvin aceste mandate în baza procedurii noului cod electoral național.În lipsa unei înșelegeri între partide, BEC-ul folosește tragerea la sorți în termen de 24 de ore de la încheierea operațiunilor anterioare.
Mandatele alocate partidelor pe circumscripții se atribuie candidaților în ordinea înscrierii acestora pe listele partidelor.Biroul electoral Județean eliberează certificatul doveditor al alegerii senatorilor si deputaților cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operațiuni de atribuire a mandatului.
Nota Bene ! Întreaga procedură de alocare și de redistribuire a mandatelor se aplică atât la Camera deputaților, cât și la Senat.
Se vorbește adesea de intervenția partidelor de “voința politică ” în procesul de redistribuire a mandatelor de parlamentari în circumscripții. După cum s-a văzut deja, din Legea electorală 28/2015 actualizată, rigoriile metodei D’Hondt, nu permit astfel de favorizări.
Dacă există loc pentrun astfel de derapaje, abuzuri, intervenții, acestea nu se fac în nici un caz la BEJ și BEC, ci cu ocazia numărării voturilor și întocmirii Proceselor verbale după votare în cadrul secțiilor de vot.
De asemenea, la finalul procedurii distribuirii mandatelor nealocate în prima etapă, după ce toate criteriile specificate în lege și utilizate de către BEC nu au dus la finalizarea procesului de atribuire a mandatelor, ceea ce se întâmplă foarte rar, intervin partidele politice, adică înțelegerea dintre partide in privința mandatului. Dacă partidele nu ajung la o înțelegere în privința distribuirii unui mandat se recurge în ultimă instanță, la practicarea democratiei ateniene de tragere la sorți, procedeu organizat de BEC.
Lector univ.Dr.Vasile Chira
Facultatea de Teologie “ Andrei Şaguna „ din Sibiu
Scriitor, filosof, teolog și artist
Membru al Alianței pentru Unirea Românilor(AUR)
Membru al Senatului Partidului AUR
Candidat AUR Sibiu la Camera deputaților
