Dacă ai auzit în ultima vreme elevi spunând „are rizz” sau „n-are deloc rizz”, nu e vorba despre o nouă marcă de telefon, ci despre unul dintre cei mai populari termeni de slang ai generației TikTok. În ultimele luni, expresia s-a infiltrat în limbajul tinerilor din întreaga lume — iar acum se aude tot mai des și în școlile din România.
Termenul „rizz” provine din cuvântul englezesc charisma (carismă), prescurtat în mediul online de influenceri și streameri americani. A devenit cunoscut după ce YouTuberul Kai Cenat l-a folosit repetat în vloguri, pentru a descrie o persoană care are farmec, atracție și capacitatea de a cuceri prin felul în care vorbește sau se comportă. „If you got rizz, you can get anyone,” spunea Kai Cenat, într-un clip devenit viral la finalul lui 2022.
De atunci, cuvântul a fost preluat de milioane de tineri. În 2023, Oxford University Press l-a inclus chiar pe lista scurtă a „cuvintelor anului”, recunoscându-i impactul cultural. În România, termenul a pătruns prin rețelele sociale — TikTok, Instagram și YouTube Shorts — și a fost rapid adoptat de elevi de gimnaziu și liceu, în special din marile orașe.
„Când zici că cineva ‘are rizz’, înseamnă că e șarmant, că știe să vorbească, să se facă plăcut. Dacă n-are rizz, înseamnă că e stângaci sau plictisitor”, explică un elev de 14 ani din Sibiu. Expresia a devenit atât de răspândită încât e folosită și glumeț, între prieteni: „Ai încercat să o impresionezi? Zero rizz, frate!”.
Fenomenul „rizz” este însă mai mult decât o modă lingvistică — e o oglindă a unei generații care se definește prin online, imagine și capacitatea de a comunica. În cultura TikTok, carisma se măsoară în reacții, like-uri și urmăritori. Elevii învață din clipuri scurte cum să vorbească, cum să se îmbrace și chiar cum să-și construiască încrederea în sine.
Profesorii observă și partea pozitivă a fenomenului: „Dacă acum zece ani elevii se luptau să fie populari prin rebeliune, azi încearcă să fie populari prin comunicare și umor. Într-un fel, ‘rizz’ e despre personalitate, nu despre agresivitate”, spune un cadru didactic din Sibiu.
Psihologii avertizează totuși că presiunea de a fi „cu rizz” poate aduce și anxietate socială. Mulți tineri ajung să creadă că trebuie să fie mereu amuzanți, siguri pe ei și gata de spectacol, chiar și atunci când nu se simt așa. „E un trend la nivel global pe care îl putem aborda ca pe o provocare. Depinde cum gestionează familia, profesorii, comunitatea de specialiști în comunicare și psihoterapie această încercare de pervertire a mentalului colectiv al adolescenților prin rețele diverse de socializare. În măsura în care tinerii expuși acestui trend (și altora asemenea) vor eșua sau nu în alegerile pe care le vor face – de a îmbrățișa sau respinge aceste modele de comportament social – vom știi dacă noi, la rândul nostru am eșuat sau nu în menirea noastră de părinți, profesori etc.”, spune psihologul sibian Ioana Blaga Frunzescu.
Ca orice fenomen de limbaj al tinerei generații, „rizz” va dispărea probabil la fel de repede cum a apărut, înlocuit de o nouă expresie virală. Dar până atunci, e un semn al epocii în care adolescenții își definesc identitatea printr-un mix de carismă digitală și expresivitate globală.
Așa cum generațiile trecute aveau „cool”, „șmecher” sau „tare”, elevii de azi au „rizz”. Și, la urma urmei, e tot o formă de a spune același lucru: că cineva are acel ceva — un farmec aparte care nu poate fi explicat, doar simțit.
FOTO credit: George Dolgikh: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/1326947/
