Primăvara aduce temperaturi mai blânde și mai mult timp petrecut în aer liber. Pentru persoanele care suferă de astm bronșic însă, acest sezon poate însemna și începutul unei perioade mai dificile. Polenul, variațiile de temperatură și infecțiile respiratorii sunt factori care pot declanșa sau agrava simptomele bolii.
Pentru a înțelege mai bine cum se pot pregăti pacienții pentru sezonul alergiilor și ce rol are stilul de viață în controlul afecțiunii, a explicat Dr. Adriana Rădulescu, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
O boală cronică, dar controlabilă
Potrivit medicului pneumolog, astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin episoade de bronhospasm – îngustarea bronșiilor – și hipersecreție de mucus.
„Aceasta determină simptome precum respirație șuierătoare, senzație de lipsă de aer, tuse persistentă și presiune toracică. Este important de știut că astmul bronșic este o afecțiune controlabilă. Dacă este corect diagnosticată și tratată, pacientul poate duce o viață normală”, explică Dr. Adriana Rădulescu.
De ce primăvara agravează simptomele
Primăvara este una dintre perioadele în care apar frecvent exacerbări ale astmului. Principalul motiv îl reprezintă concentrația crescută de polen din aer, un factor declanșator important pentru persoanele cu astm alergic.
La aceasta se adaugă variațiile de temperatură, vântul și poluarea atmosferică, care pot accentua inflamația căilor respiratorii. De aceea, lunile martie–mai sunt adesea asociate cu o creștere a numărului de crize de astm.
Pregătirea pentru sezonul alergiilor
Medicii recomandă ca pacienții cu astm să se pregătească din timp pentru sezonul alergiilor.
„Pregătirea începe cu o evaluare medicală înainte de debutul sezonului. Este importantă ajustarea tratamentului de fond, verificarea tehnicii corecte de utilizare a inhalatorului și stabilirea unui plan personalizat de acțiune în caz de criză”, spune medicul pneumolog.
Monitorizarea atentă a simptomelor și, în anumite cazuri, inițierea tratamentului antialergic pot preveni agravarea bolii.
Semnele unui astm necontrolat
Există câteva semnale care indică faptul că boala nu este bine controlată. Printre acestea se numără tusea frecventă, în special pe timpul nopții, utilizarea repetată a inhalatorului de urgență, limitarea activităților fizice sau trezirile nocturne din cauza lipsei de aer.
În astfel de situații este necesară reevaluarea de către specialistul pneumolog și, adesea, un consult alergologic. Acesta este important mai ales pentru pacienții care nu au fost testați anterior sau care observă apariția simptomelor la alergeni noi.
Cum poate fi redusă expunerea la polen
În România, polenul arborilor – precum mesteacănul, arinul sau alunul – poate declanșa simptome respiratorii în perioada martie–aprilie. Ulterior, în lunile mai–iulie, polenul de graminee devine un factor major de risc, iar spre sfârșitul verii polenul de ambrozie este considerat unul dintre cei mai agresivi alergeni.
Pentru reducerea expunerii, medicii recomandă evitarea plimbărilor în zilele cu concentrație mare de polen, aerisirea locuinței dimineața devreme sau seara târziu și utilizarea purificatoarelor de aer. De asemenea, schimbarea hainelor după întoarcerea din exterior și spălarea frecventă a părului pot reduce cantitatea de alergeni.
Sportul și astmul
Activitatea fizică este recomandată persoanelor cu astm, cu condiția ca boala să fie bine controlată. Exercițiile pot îmbunătăți capacitatea pulmonară și starea generală de sănătate.
Sunt preferate activitățile cu efort moderat și constant, precum înotul, mersul alert, ciclismul recreațional sau drumețiile ușoare. În cazul unor sporturi mai solicitante, poate fi necesară evaluarea medicală și, uneori, utilizarea preventivă a medicației înainte de efort.
Importanța alimentației
Deși alimentația nu înlocuiește tratamentul, aceasta poate contribui la controlul inflamației cronice din organism. O dietă echilibrată, bogată în alimente cu efect antiinflamator, poate susține funcționarea sistemului imunitar și poate reduce riscul de exacerbări.
Peștele gras, legumele verzi, fructele de pădure, citricele, nucile, migdalele și uleiul de măsline extravirgin sunt alimente recomandate. De asemenea, condimente precum turmericul și ghimbirul au proprietăți antioxidante.
În schimb, consumul excesiv de alimente ultraprocesate, zahăr rafinat și grăsimi saturate poate întreține inflamația. Menținerea unei greutăți corporale optime este, de asemenea, importantă, deoarece excesul ponderal poate agrava simptomele astmului.
Fumatul, un factor agravant
Fumatul activ sau pasiv agravează inflamația bronșică și reduce eficiența tratamentului. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pentru îmbunătățirea controlului bolii.
Un mesaj pentru pacienți
Dr. Adriana Rădulescu subliniază că astmul nu trebuie să limiteze calitatea vieții.
„Cu un diagnostic corect, tratament adecvat și un stil de viață echilibrat, majoritatea pacienților pot duce o viață normală și activă. Cheia este prevenția și colaborarea constantă cu medicul pneumolog”, transmite medicul.
