În cadrul Colegiului prefectural desfășurat astăzi la Sibiu, prefectul județului Sibiu, Mircea Crețu, a atras atenția asupra fenomenului muncii la gri, pe care îl consideră chiar mai grav decât munca la negru, punând accent pe lipsa fiscalizării sumelor plătite în afara contractelor de muncă.
Din intervenția sa reiese că problema nu ține doar de respectarea legislației muncii, ci și de pierderile produse bugetului de stat și, pe termen lung, de efectele asupra pensiilor viitoare ale angajaților.
Munca la gri, „mult mai mare decât cea la negru”
Prefectul Mircea Crețu a ridicat direct problema combaterii muncii la gri și a spus că aici vede „cea mai mare problemă”, chiar mai mare decât în cazul muncii nedeclarate complet. El a cerut explicații despre felul în care poate fi depistat acest fenomen și ce măsuri sunt luate în timpul controalelor, în condițiile în care angajatul ar trebui să declare inclusiv banii primiți peste suma trecută în contractul de muncă.
Potrivit reprezentantei Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu, prezentă la ședință, munca la gri înseamnă declararea unui salariu mai mic decât cel plătit efectiv de angajator salariatului, iar fenomenul este întâlnit frecvent. Aceasta a explicat că, în multe cazuri, există o înțelegere tacită între angajator și angajat, tocmai pentru că sumele plătite suplimentar nu sunt impozitate și nu sunt taxate.
ITM: principalul instrument rămâne declarația angajatului
Reprezentanta ITM Sibiu a precizat că principalul instrument folosit de inspectori este fișa de identificare completată pe proprie răspundere de persoanele găsite la muncă într-o anumită locație. În acest document, angajații trebuie să menționeze salariul brut și net pe care îl încasează lunar, iar aceste declarații sunt apoi comparate cu statele de plată și cu declarația 112.
Aceasta a arătat însă că apar frecvent dificultăți, fie pentru că oamenii nu declară corect, fie din teamă. În situațiile în care salariul real este declarat, ITM poate aplica sancțiuni și poate dispune plata diferențelor și a contribuțiilor datorate bugetului de stat. Totodată, cazurile sunt transmise și către Antifraudă, pentru calcularea prejudiciilor produse prin nedeclararea veniturilor.
Prefectul a legat fenomenul de lipsa bonului fiscal și de efectele asupra pensiilor
În continuarea intervenției, Mircea Crețu a spus că există domenii în care munca la gri este favorizată de aceeași lipsă de fiscalizare care se vede și în alte activități economice, acolo unde vânzările nu sunt însoțite întotdeauna de bon fiscal sau factură. Prefectul a sugerat că problema nu poate fi separată de disciplina fiscală și de comportamentul de zi cu zi din economie.
Tot el a subliniat că efectele se văd în timp, atunci când angajații care au acceptat astfel de practici ajung la pensie și constată că veniturile declarate oficial au fost prea mici pentru a le asigura o pensie decentă. În opinia sa, soluția ține și de educație, dar și de curajul angajaților de a-și apăra drepturile. Prefectul a invocat inclusiv nevoia ca salariații să aibă încredere că pot cere sprijin, inclusiv prin sindicate, atunci când sunt puși în fața unor asemenea situații.
