Biroul Europarlamentarului Nicu Ștefănuță a organizat ieri o dezbatere publică cu titlul „Sibiu fără păcănele? – Discuție deschisă: cum ne afectează jocurile de noroc sănătatea și comunitatea”. La acest eveniment au fost invitați Diana Mureșan (consilier local din partea USR), Mihai Copăceanu (psiholog, specialist în adicții) și Doctorul Lux Holger (Directorul Centrului de reabilitare pentru dependenți, Asociația Crucea Albastră).
Această dezbatere vine în contextul în care mai multe orașe din țară au decis interzicerea sălilor de jocuri cu ajutorul ordonanței de urgență adoptate de Guvernul Bolojan în februarie 2026, iar în alte orașe din țară se poartă discuții pentru adoptarea de acțiuni similare sau introducerea unor restricții mai severe.
Pe lângă invitați, au mai fost prezente la dezbatere mai multe figuri publice, precum Adrian Bibu (administrator public al Județului Sibiu, PNL), Daniela Silvia Ilie (consilier local Șelimbăr, USR) și Alexandru Găvozdea (arhitect și candidat independent la primăria Sibiu în 2024). În timpul evenimentului a fost prezentat și un material video în care Doru Gheorghiu, reprezentând Exprogame, oferea o perspectivă a industriei jocurilor de noroc.
Primăria Sibiu a anunțat că va organiza și ea o dezbatere publică pe această temă marți, 7 aprilie, la ora 18:00 la Stadionul Municipal Sibiu.
Reglementăm sau interzicem?
Deși toți participanții prezenți au picat de acord asupra riscurilor majore pe care aceste jocuri de noroc le reprezintă la adresa persoanelor dependente și a comunității, a existat totuși o discuție cu privire la măsurile ce ar trebui implementate.
Una din problemele ridicate de către un consilier juridic prezent a fost posibilitatea ca aceste măsuri de a interzice jocurile de noroc să fie mai apoi revocate pe fondul incertitudinii legale – „la nivel local [interdicția] ar putea fi revocată”.
Cu toate acestea, Diana Mureșan a punctat caracterul urgent al deciziei, subliniind faptul că aceasta ar putea fi una din puținele șanse pe care administrația locală le-ar putea avea pentru interzicerea jocurilor de noroc, în special considerând nivelul ridicat de susținere din partea publicului pentru astfel de măsuri – „Nu a fost niciodată o majoritate așa de clară […] avem posibilitatea asta [de a interzice], un context unic”. Această poziție este susținută și de numărul mare de semnături pe care petiția consilierei USR l-a strâns (5300 la momentul respectiv).
Adrian Bibu a propus totuși o abordare mai calculată asupra problemei. Deși acesta recunoaște că subiectul poate fi unul sensibil pentru mulți și există „dorința de a ne răzbuna”, trebuie luat în considerare riscul ca interzicerea jocurilor de noroc să creeze potențialul apariției unei piețe negre – „nu se vor închide, vor trece într-o zonă în care oricum se va întâmpla [și] fenomenul nu va mai putea fi controlat”.
O sugestie pe care acesta o oferă mai apoi provine dintr-o discuție cu primarul din Oradea – „în Oradea le vor scoate din oraș și le vor duce înafara acestuia și vor reglementa acea zonă”.
Cu toate acestea, psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția că „nu există o piață neagră a păcănelelor” și că există studii care arată că, pe perioada pandemiei și a carantinei, în alte țări, procentajul jucătorilor a scăzut și doar aproximativ 5% din aceștia s-au mutat pe platformele online.
Astfel, soluția ce pare a fi fost susținută în majoritate este cea a interzicerii jocurilor de noroc în Sibiu.
„Zece argumente împotrivă – 0 argumente pro”
Pentru a evidenția gravitatea dependenței de jocuri de noroc și impactul pe care acestea le au atât asupra individului, cât și asupra comunității, cei trei invitați au prezentat o serie de argumente bazate atât pe studii științifice, cât și pe baza experienței profesionale și personale.
Printre principalele argumente de Copăceanu au fost modul în care dependența creată de jocurile de noroc este comparabilă cu cea creată de substanțele psihoactive, iar impactul asupra celor apropiați poate fi imens – pentru fiecare persoană afectată de această dependență există 6 persoane afectate din cercul apropiat al acesteia (familie, prieteni etc.). Un alt aspect îngrijorător îl reprezintă riscul de suicid de 15 ori mai mare în rândul persoanelor care suferă de o astfel de adicție. În plus, modul de funcționare al acestei industrii este adesea bazat pe manipulare psihologică (cum ar fi efectul de „aproape câștig” și distorsiunea timpului).
Doctorul Holger atrage atenția asupra faptului că dependența de jocuri de noroc trebuie tratată totuși ca o problemă medicală , iar oamenii care suferă de această adicție nu trebuie stigmatizați, ci ajutați – „nu este o rușine să fi bolnav, este o rușine să nu te tratezi”. Cu toate acestea, problema principală în acest caz ar reprezenta-o lipsa centrelor de reabilitare – „În România aproape că nu avem centre de recuperare”. Și mai îngrijorător este acest fapt în momentul în care luăm în calcul numărul mare de persoane care încep să joace încă de când sunt minore („mulți pacienți au început să joace încă de când erau minori”), astfel fiind scoasă în evidență lipsa eficienței autorităților in aplicarea restricțiilor.
Diana Mureșan subliniază importanța interzicerii totale în comparație cu planul propus de Primăria Sibiu, menționând că multe din restricțiile propuse sunt ori ineficiente, ori deja parte din legislația în vigoare. Spre exemplu, interzicerea locațiilor sălilor de jocuri într-o proximitate mai mică de 100 de metri de unitățile de învățământ nu ar afecta majoritatea sălilor deja existente în Sibiu. Consiliera USR consideră că aceste reforme sunt mai degrabă „reforme economice” decât sociale.
Cum răspunde industria
Prin intermediul unui material video difuzat în cadrul dezbaterii, Doru Gheorghiu, reprezentând Exprogame, spune că industria jocurilor de noroc susține combaterea dependenței și „jocul responsabil”, însă interzicerea lor totală ar cauza mai mult rău decât bine, precum mutarea acestei activități în zona ilicită a pieței. Acesta a afirmat susținere pentru măsuri precum interzicerea sau taxarea mărită a reclamelor, reducerea stridenței și vizibilității sălilor de joc și limitarea mizelor.
Cu toate acestea, participanții la dezbatere au fost de părere că această atitudine „responsabilă” din partea industriei jocurilor de noroc nu este una onestă, subliniind cum tocmai persoanele dependente reprezintă principala sursă de venit pentru această piață – „10-20% [din jucători] aduc peste jumătate din venit” (Dr. Lux Holger).
Această problemă urmează să fie dezbătută și marți, la Stadionul Municipal de la 18:00, unde o bună parte din participanții de la discuția de la biroul europarlamentarului au spus că intenționează să fie prezenți.
