Asociația Comunelor din România a preluat marți, la Sibiu, președinția Rețelei Asociațiilor Autorităților Locale din Europa de Sud-Est, în cadrul Adunării Generale a NALAS, eveniment găzduit în perioada 20–22 aprilie. Rețeaua reunește 14 asociații ale autorităților locale din regiune, reprezentând aproximativ 9.000 de unități administrativ-teritoriale și peste 80 de milioane de cetățeni. Mandatul este preluat pentru un an de ACoR, într-un context în care, potrivit organizatorilor, pe agenda reuniunii s-au aflat finanțarea dezvoltării locale, cooperarea regională, descentralizarea și susținerea integrării europene în Europa de Sud-Est.
Primul care a vorbit în cadrul conferinței de presă a fost Valentin-Dumitru-Ioan Ivan, vicepreședinte ACoR și primarul comunei Sadu. Acesta a spus că întâlnirea de la Sibiu a pus accent pe obiectivele esențiale ale NALAS, între care consolidarea autonomiei locale, cooperarea între comunități și schimbul de bune practici între administrațiile publice locale din statele membre și cele aflate în proces de aderare. În comunicatul transmis înaintea evenimentului, Valentin Ivan sublinia că reuniunea depășește dimensiunea instituțională și reflectă nevoia unei autonomii locale reale și a subsidiarității, ca fundamente ale unei administrații apropiate de cetățean.
În deschiderea conferinței, edilul din Sadu a arătat că administrațiile locale din regiune se confruntă cu provocări similare și că tocmai de aceea astfel de reuniuni sunt importante pentru a construi răspunsuri comune. El a vorbit despre reziliența comunităților, despre nevoia de adaptare la crizele recente și despre rolul structurilor asociative naționale și internaționale în întărirea capacității administrațiilor locale. Tot el a afirmat că participarea ACoR în NALAS și în Comitetul European al Regiunilor contribuie la consolidarea reprezentării României în dezbaterile privind politicile publice locale.
Noul președinte al NALAS, Emil Drăghici, președintele ACoR și primarul comunei Vulcana-Băi, a declarat că principalul obiectiv al oricărui stat care urmărește bunăstarea cetățenilor ar trebui să fie consolidarea autonomiei locale. În intervenția sa, acesta a criticat ideea unor decizii impuse de la nivel central asupra organizării teritoriale și a susținut că în România problema majoră nu este reforma administrativ-teritorială, ci reforma finanțelor publice, în condițiile în care stabilitatea finanțării comunităților locale rămâne una dintre marile vulnerabilități ale administrației locale.
Mesajele venite din partea reprezentanților internaționali au mers în aceeași direcție. Participanții au insistat asupra faptului că orașele mici și comunele din Europa de Sud-Est se lovesc de aceleași dificultăți, de la lipsa finanțării și migrația populației către marile orașe până la nevoia de dezvoltare durabilă și servicii publice mai bune. Reprezentanții NALAS au arătat că rețeaua încearcă să măsoare autonomia fiscală și guvernanța pe mai multe niveluri, pentru a sprijini dialogul dintre autoritățile locale și guvernele centrale și pentru a întări politicile publice orientate spre nevoile comunităților.
Tema finanțării locale a revenit constant în discuții. În timpul conferinței s-a vorbit despre diferențele dintre statele membre și cele candidate la Uniunea Europeană, despre exemple de bune practici din țările scandinave și Croația, dar și despre necesitatea unor mecanisme care să permită localităților mici să acceseze mai ușor fonduri europene și granturi pentru infrastructură. Reprezentanții NALAS au explicat că organizația nu finanțează direct administrațiile locale, dar derulează și sprijină proiecte prin care municipalitățile își pot dezvolta capacitatea de a scrie, implementa și raporta proiecte europene.
Evenimentul de la Sibiu a inclus sesiuni tematice, mese rotunde și schimburi de experiență între asociațiile autorităților locale, iar programul a prevăzut inclusiv o vizită de studiu în comuna Sadu. Prin preluarea președinției NALAS, Asociația Comunelor din România își consolidează rolul regional și promite să folosească noul mandat pentru a întări vocea comunităților locale din România și din Europa de Sud-Est, într-o perioadă în care presiunea pe administrațiile locale este tot mai mare.
