Primăria Sibiu a transmis, la solicitarea ziarului SIBIU INDEPENDENT, că nu a decis schimbarea denumirii străzii Octavian Goga și că a cerut Ministerului Culturii un punct de vedere pentru o soluție unitară la nivel național. Răspunsul vine după ce Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a solicitat administrației locale redenumirea străzii, invocând modificările aduse OUG 31/2002 prin Legea nr. 241/2025, cunoscută în spațiul public drept Legea Vexler.
Primăria Sibiu a primit solicitarea în 21 ianuarie 2026, iar răspunsul către petent a fost emis în 19 februarie 2026. Instituția susține că numele scriitorului Octavian Goga a fost atribuit străzii în urmă cu mai multe decenii pentru activitatea sa literară și legăturile profesionale cu Sibiul, nu pentru activitatea politică.
„Atribuirea numelui scriitorului Octavian Goga unei străzi din Municipiul Sibiu în urmă cu mai multe decenii s-a făcut ca recunoaștere a calității acestei personalități ca om de litere, dramaturg și publicist, a cărui activitate profesională a avut legătură și cu Sibiul. Nu s-au avut în vedere considerente de ideologie politică la care personalitatea a aderat”, a transmis Primăria Sibiu pentru SIBIU INDEPENDENT.
Primăria: Goga nu intră sub incidența OUG 31/2002
Administrația locală susține că, în urma analizei documentelor disponibile, Octavian Goga nu a fost condamnat penal pentru infracțiunile menționate de asociație, iar Partidul Național Creștin, formațiune din care acesta a făcut parte, nu a fost declarat organizație criminală printr-o hotărâre a unei instanțe penale internaționale.
„Mai mult, analizând documentele și informațiile existente la momentul actual s-a constatat faptul că scriitorul Octavian Goga nu a fost condamnat penal pentru săvârșirea unor infracțiuni dintre cele menționate de Asociație, iar instanțele penale internaționale nu au emis nici o hotărâre de condamnare a organizației din care acesta a făcut parte – Partidul Național Creștin. Prin urmare, persoana în cauză nu poate fi considerată vinovată și astfel nu intră sub incidența prevederilor OUG 31/2002, ceea ce ar fi făcut obligatorie schimbarea denumirii străzii”, se arată în răspunsul Primăriei Sibiu.
Legea nr. 241/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1200 din 24 decembrie 2025 și modifică OUG 31/2002, actul normativ privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război. Textul legii definește persoana vizată ca fiind condamnată definitiv de o instanță română sau străină ori persoană din conducerea unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale.
Ministerul Culturii, chemat să dea un punct de vedere
În cazul de la Sibiu, Primăria spune că a cerut Ministerului Culturii un punct de vedere, pentru ca decizia să nu fie una izolată, ci parte a unei abordări unitare la nivel național.
„În această speță, Primăria Sibiu a solicitat Ministerului Culturii un punct de vedere pentru a fi adoptată o soluție unitară, agreată la nivel național, însă până în prezent Ministerul nu transmis un răspuns. În funcție de răspunsul primit de la acest Minister, vom lua în considerare aceste recomandări sau dispoziții”, a mai transmis instituția.
Situația de la Sibiu apare într-un context național în care mai multe autorități locale și județene au fost sesizate pentru schimbarea unor denumiri de străzi, instituții sau pentru îndepărtarea unor monumente asociate unor personalități controversate.
Bustul lui Octavian Goga, scos din Copou, la Iași
Unul dintre cele mai discutate cazuri este cel de la Iași, unde bustul lui Octavian Goga a fost îndepărtat din zona Copou. Potrivit Ziarului de Iași, mutarea a avut loc în urma unui demers al Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad, care a cerut îndepărtarea monumentului în baza noilor prevederi legale. Publicația ieșeană notează că Primăria Municipiului Iași și Consiliul Local Iași au dat curs cererii fără organizarea unei dezbateri publice prealabile.
Cazul a provocat reacții împărțite. Istoricul Ovidiu Buruiană, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a declarat pentru Ziarul de Iași că orașul „a avut de suferit de pe urma măsurilor lui Octavian Goga și a discursului său care incita la ură”, dar a criticat lipsa unei discuții publice înainte de îndepărtarea bustului. Acesta a precizat că discuția nu privește valoarea literară a lui Goga, ci activitatea și discursul său politic. (Ziarul de Iași)
Demersuri și la Cluj
La Cluj-Napoca, aceeași asociație a solicitat schimbarea denumirii străzii Radu Gyr și a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”. Consiliul Județean Cluj a transmis că a înaintat cazul Ministerului Culturii, argumentând că este nevoie de o decizie națională, nu de o hotărâre izolată a administrației județene.
În cazul Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, autoritățile clujene au anunțat și consultarea Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, pentru a evalua dacă activitatea lui Octavian Goga se încadrează în prevederile Legii Vexler. (Cluj24)
Tot la Cluj, solicitarea privind strada Radu Gyr a fost înregistrată la începutul lunii ianuarie 2026 și a rămas în analiză. Monitorul de Cluj a relatat că există și un dosar pe rolul Tribunalului Galați care vizează obligarea Consiliului Local Cluj-Napoca să adopte o hotărâre de schimbare a denumirii străzii Radu Gyr. (monitorulcj.ro)
O dezbatere între memorie culturală și responsabilitate istorică
Octavian Goga rămâne o personalitate cu o dublă receptare publică: poet, dramaturg și publicist important al literaturii române, dar și om politic interbelic asociat cu politici antisemite. Goga a fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă, în 1937-1938, și a condus Partidul Național Creștin. În timpul guvernării sale a fost emis decretul privind revizuirea cetățeniei, măsură care a afectat masiv populația evreiască din România, potrivit relatărilor și documentărilor istorice citate în presa națională.
La Sibiu, administrația locală nu a anunțat, deocamdată, inițierea vreunui proiect de hotărâre pentru redenumirea străzii Octavian Goga. Decizia finală ar putea depinde de răspunsul Ministerului Culturii, instituție de la care Primăria Sibiu așteaptă o poziție oficială.
