În 7 iunie 2026, comunitatea ortodoxă din Slimnic a marcat împlinirea a 20 de ani de la instalarea părintelui George Cosmin Piț ca preot în Parohia Slimnic. Evenimentul aniversar a avut loc în Duminica Tuturor Sfinților și a reunit credincioșii din parohiile Slimnic I și Slimnic II, alături de preoții George Piț și Emilian Mihăilescu.
Părintele George Cosmin Piț a fost instalat ca preot în Parohia Slimnic în 18 iunie 2006, tot în Duminica Tuturor Sfinților, de către Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. La două decenii de la acel moment, comunitatea a dorit să aducă slavă lui Dumnezeu, recunoștință ctitorilor noii biserici și mulțumire tuturor celor care au contribuit duhovnicește sau material la zidirea lăcașului de cult cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva” și „Sfinții Mucenici Timotei și soția sa Mavra”.
Slujbă de pomenire pentru ctitorii bisericii
Sărbătoarea a avut în primul rând o componentă liturgică. În cadrul Sfintei Liturghii, credincioșii din Slimnic s-au rugat împreună și i-au pomenit pe cei adormiți în Domnul, ctitorii noii biserici.
Au fost evocați în mod special preoții Laurențiu Coltor și Samuil Diac, cei care au avut un rol important în demersurile pentru ridicarea unei noi biserici în Slimnic. Părintele Laurențiu Coltor a insistat încă din anii 1980 asupra necesității construirii unui nou lăcaș de cult, pe un teren stabil, după alunecările de teren din zona bisericilor vechi.
După plecarea părintelui Laurențiu, în anul 1986, părintele Samuil Diac, Consiliul Parohial și credincioșii slimniceni au continuat această strădanie. Un moment important a fost consemnat în 3 decembrie 1989, când, printr-un proces-verbal, preotul Samuil Diac, Consiliul Parohial, Adunarea Parohială din Slimnic, reprezentanții Serviciului Tehnic al Arhiepiscopiei Sibiului, inginerul Sinu Iosif și arhitectul Diaconu Nicolae au hotărât demararea lucrărilor de construire a noii biserici, după obținerea aprobărilor necesare.
Drumul greu al ridicării noii biserici
Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă în anii 1990 de Mitropolitul Antonie Plămădeală. A urmat un drum lung și dificil pentru comunitatea din Slimnic, mai ales în anii de după căderea regimului comunist.
Părintele Samuil Diac, cunoscut de credincioși și ca părintele Milu, a continuat lucrările până la ridicarea zidurilor și acoperișului, biserica ajungând la stadiul „la roșu”.
În anul 2006, părintele Samuil s-a retras din postul de preot paroh, iar din luna iunie a aceluiași an părintele George Cosmin Piț a preluat misiunea de a duce mai departe lucrarea noii biserici. La slujba de instalare, care a avut loc în vechea biserică „Sfinții Arhangheli”, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu le-a spus credincioșilor că până la Crăciun trebuie să se mute în noua biserică.
Acest lucru s-a împlinit. Din 17 decembrie 2006 și până astăzi, slujbele se desfășoară neîntrerupt în noua biserică. Din septembrie 2012, părintele Emilian Mihăilescu slujește alături de părintele George Piț, cele două parohii din Slimnic având, după cum spune comunitatea, „o singură inimă care bate în ritmul Sfintelor Liturghii”.
Două apariții editoriale lansate la aniversare
Aniversarea din 7 iunie 2026 a avut și o componentă editorială. Cu acest prilej au fost prezentate două lucrări dedicate bisericii și comunității din Slimnic, ca mărturie scrisă a celor 20 de ani de slujire, muncă și colaborare.
Prima broșură explică simbolurile biblice reprezentate în gardul din fier care împrejmuiește biserica. Este vorba despre un gard unicat, ale cărui motive simbolice îi poartă pe credincioși prin istoria mântuirii, de la facerea lumii și principalele evenimente ale Vechiului Testament, până la Nașterea, Botezul, Patimile, Moartea și Învierea Domnului Hristos, precum și la predicarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
A doua carte, intitulată „Viața în ritm de Sfântă Liturghie. Parohia Slimnic în imagini și cuvinte (2006-2026)”, consemnează aspecte din istoria recentă a bisericii și principalele momente și activități desfășurate în ultimele două decenii. Volumul reunește imagini și mărturii despre colaborarea dintre preoți și credincioși, dar și despre efortul comun de zidire sufletească a comunității.
Mărturia părintelui Emilian Mihăilescu
Părintele Emilian Mihăilescu, coleg de slujire la Slimnic de 14 ani, a vorbit despre frumusețea bisericii, dar și despre rânduiala și evlavia credincioșilor.
„Oricine intră în interiorul acestei biserici nu poate să nu admire proporțiile arhitecturale echilibrate, varietatea scenelor pictate, măreția, dar și delicatețea catapetesmei. Iar racla cu veșmântul Sfintei Cuvioase Parascheva stă mărturie că, da, sfinții pleacă unde voiește Dumnezeu. Iar peste ani, dintr-o tainică evlavie, biserica s-a îmbogățit cu numele a doi sfinți tineri, Timotei și Mavra, încununați cu grelele încercări ale muceniciei, ca două mere rubinii în pârgă”, a transmis părintele Emilian Mihăilescu.
Acesta a subliniat și atmosfera din zilele de slujbă, când credincioșii se adună în liniște și ordine în biserica devenită ocrotitoare a Slimnicului.
Istoricul Lucian Turcu: „Personajul principal al acestei cărți este credința”
La lansarea volumului monografic, lectorul universitar dr. Lucian Turcu, istoric, a vorbit despre valoarea documentară și sufletească a cărții „Viața în ritm de Sfântă Liturghie”.
„În această carte este povestea unei comunități. Nu despre ziduri este vorba, deși zidurile Bisericii din Slimnic sunt dumnezeiesc înfrumusețate. Personajul principal al acestei cărți este credința. Dar nu orice credință, ci credința omului simplu”, a spus Lucian Turcu.
Istoricul a amintit de oamenii care, de-a lungul anilor, au contribuit la ridicarea și înfrumusețarea bisericii: cei care au muncit după program, cei care au strâns după meșteri, cei care au făcut prescuri, cei care au donat, s-au rugat sau au încurajat lucrarea.
„Istoria mare se scrie de cele mai multe ori cu oameni simpli, dar cu sufletul mare. Această biserică s-a născut din răbdare”, a mai spus Lucian Turcu.
Acesta a evocat și procesul-verbal din 3 decembrie 1989, în care era consemnată recunoștința față de Dumnezeu pentru „ziua istorică” a parohiei și rugăciunea ca Dumnezeu să fie cu oamenii din Slimnic și cu „urmașii urmașilor” lor.
„Noi suntem acei urmași ai urmașilor. Noi suntem răspunsul la rugăciunea lor”, a afirmat istoricul.
O biserică ridicată de o comunitate
Lucian Turcu a subliniat că una dintre ideile importante ale volumului este faptul că biserica nu aparține unui singur om, ci unei întregi comunități.
„Aparține unei comunități. Zeci și zeci de nume. Consilieri. Epitropi. Cântăreți. Crâsnici. Femei care au făcut curățenie. Familii care au pregătit masa pentru pictori. Oameni care au încurajat. Oameni care au donat. Oameni care s-au rugat. Și cred cu tărie că evenimentul de acum, din 2026, le aduce tuturor un prinos de recunoștință”, a transmis acesta.
Vorbind despre titlul cărții, „Viața în ritm de Sfântă Liturghie”, istoricul a arătat că acesta surprinde esența volumului și a vieții comunității din jurul bisericii.
„Nu viața de lângă biserică, nu viața cu prilejul marilor sărbători, ci viața în ritm de Liturghie. Adică o existență și o experiență în care omul învață să mulțumească, să se căiască, să se roage, să ierte și să nădăjduiască”, a spus Lucian Turcu.
Acesta a apreciat cartea atât ca istoric, pentru valoarea sa documentară, cât și ca membru al familiei, pentru dragostea cu care a fost scrisă.
„Această carte a fost scrisă din recunoștință. Din recunoștință pentru oameni, pentru sat, pentru biserică, pentru cei care au fost, cei care sunt și cei care vor veni”, a concluzionat lectorul universitar dr. Lucian Turcu.
