Expoziția „70 de ani de cercetare arheologică în cetatea dacică de la Tilișca” a fost inaugurată astăzi la Muzeul de Istorie – Casa Altemberger din Sibiu. În cadrul expoziției au fost expuse diverse artefacte dacice descoperite la situl arheologic – de la vase și obiecte ornamentale la unelte și arme. Cu toate acestea, piesa care a atras cel mai mult atenția a fost o ștanță de origine dacică folosită pentru copierea monedelor romane.
Silviu Purece, conferențiar la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, a explicat ce ne spune mai exact această relicvă arheologică despre civilizația dacică de la Tilișca și de ce descoperiea ei este de o importanță deosebită.
Purece explică faptul că monezile produse la Tilișca erau din argint, așadar nu erau folosite pentru aceleași scopuri pentru care ne-am imagina o monedă folosită în ziua de astăzi. Acest fel de monede erau în principal folosite în scopuri politice și militare, iar în spațiul dacic este cunoscută o activitate însemnată a mercenarilor.
Motivul pentru care monezile tipărite erau de tip roman se datorează faptului că acestea dispuneau de o mai mare recunoaștere și circulație considerând influența civilizației romane de la acea perioadă, însă ele nu ajungeau în cantități însemnate până pe teritoriile dacice.
O întrebare care apare natural privește diferența între o monedă copiată și una fraudată. Purece explică faptul că în perioada aceea, monedele erau făcute în sine din materiale prețioase, astfel ele căpătând valoarea intrinsecă a metalului și a cantității folosite. Pentru aceste motive, drahma adesea încerca să oglindească calitățile denarului, astfel având o valoare similară. Conferențiarul ULBS face precizare totuși că valoarea monedei putea varia în funcție de regiune, similar cu vremurile contemporane.
Ștanța prezentată în cadrul expoziției este una din cele 15 ștanțe identificate la situl arheologic de la Tilișca. Cu toate acestea, ea se diferențiază de restul prin contextul arheologic în care a fost descoperită. Cele 14 ștanțe au fost descoperite inițial în anii 1960 de istoricul și arheologul Nicolae Lupu într-un singur vas. Astfel, ștanța descoperită recent la Tilișca este situată într-un context istoric diferit, având posibilitatea să ofere arheologilor mai multe informații cu privire la civilizațiile dacice.
Silviu Purece spune că, la momentul actual, ipoteza sa este că cetatea de la Tilișca ar fi funcționat ca un centru monetar, însă sunt necesare mai multe dovezi arheologice concrete, cum ar fi unelte specializate, spații de stocare etc.
Cetatea de la Tilișca ar fi găzduit în trecut populații de peste o mie de oameni, reprezentând unul din principalele nuclee ale civilizației dacice în România. Cu toate acestea, Purece afirmă faptul că, la momentul de față, cunoștințele noastre privind civilizația dacă sun limitate din cauza lipsei de cercetare și, în special, de cercetători.
Deschiderea expoziției coincide cu Zilele Europene ale Arheologiei (12-14 iunie) și are în spate o istorie de 70 de ani de cercetare arheologică la cetatea dacică de la Tilișca.
