Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn (SASO), una dintre cele mai frecvente și totodată insuficient diagnosticate tulburări respiratorii, poate avea consecințe grave asupra sănătății dacă nu este tratat. Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu atrag atenția că sforăitul nu este doar un inconvenient, ci poate ascunde o afecțiune care crește riscul de hipertensiune, infarct, accident vascular cerebral, diabet și alte boli severe.
Potrivit specialiștilor, sindromul se caracterizează prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, ceea ce determină scăderea nivelului de oxigen din sânge și microtreziri repetate, împiedicând organismul să beneficieze de un somn odihnitor. În timp, aceste modificări suprasolicită sistemul cardiovascular și afectează numeroase organe și funcții ale organismului.
Numeroase complicații dacă boala rămâne netratată
Medicii avertizează că Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn este asociat cu un risc crescut de:
- hipertensiune arterială, inclusiv forme rezistente la tratament;
- infarct miocardic și boală coronariană;
- insuficiență cardiacă;
- fibrilație atrială și alte tulburări de ritm cardiac;
- accident vascular cerebral;
- hipertensiune pulmonară;
- diabet zaharat de tip 2;
- rezistență la insulină și sindrom metabolic;
- dislipidemie;
- agravarea obezității;
- tulburări de memorie, concentrare și funcții cognitive;
- depresie și anxietate;
- disfuncție erectilă și alte tulburări sexuale;
- agravarea bolii cronice de rinichi;
- agravarea bolilor respiratorii cronice, precum BPOC și astmul bronșic;
- accidente rutiere și de muncă provocate de somnolența excesivă;
- creșterea riscului de mortalitate cardiovasculară și a mortalității generale.
Diagnosticul precoce poate preveni bolile grave
Dr. Elena Scridon, medic primar pneumologie, spune că mulți pacienți ajung la medic abia după apariția complicațiilor.
„Foarte mulți pacienți ajung la medic după ce au dezvoltat deja una sau mai multe complicații. De cele mai multe ori spun că sforăie de ani de zile, că se trezesc obosiți sau că adorm involuntar în timpul zilei, însă nu au considerat că acestea sunt semnele unei boli. Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn nu afectează doar calitatea somnului, ci întregul organism. Cu cât diagnosticul este stabilit mai devreme, cu atât putem preveni apariția unor afecțiuni cardiovasculare și metabolice severe și putem îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului”, explică medicul.
Efecte importante asupra inimii și vaselor de sânge
Dr. Oana Mețiu, medic pneumologie, arată că lipsa repetată a oxigenului din timpul nopții afectează direct sistemul cardiovascular.
„Hipoxia intermitentă, modificările presiunii intratoracice și activarea repetată a sistemului nervos autonom determină creșteri tranzitorii ale tensiunii arteriale și ale frecvenței cardiace. În timp, aceste modificări favorizează remodelarea cardiovasculară și cresc riscul de hipertensiune arterială, aritmii, boală coronariană, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Diagnosticul și tratamentul precoce pot reduce acest risc și îmbunătăți prognosticul cardiovascular”, precizează aceasta.
Legătura directă dintre apnee și diabet
Dr. Iulia Oaida, medic specialist pneumologie, subliniază că efectele bolii depășesc sistemul respirator și influențează metabolismul.
Potrivit acesteia, studiile medicale arată că aproximativ 30% dintre pacienții cu apnee în somn suferă și de diabet zaharat de tip 2, comparativ cu mai puțin de 19% în populația fără această afecțiune. În plus, aproape unul din trei pacienți obezi diagnosticați cu diabet de tip 2 prezintă și apnee în somn.
Specialista explică faptul că hipoxia nocturnă afectează direct metabolismul glucozei și favorizează apariția rezistenței la insulină, iar relația dintre cele două afecțiuni este una bidirecțională, diabetul putând agrava, la rândul său, apneea în somn. Din acest motiv, recomandă includerea screeningului pentru apnee în evaluarea pacienților cu diabet zaharat de tip 2 sau sindrom metabolic.
Somnolența excesivă poate provoca accidente
Dr. Monica Sudrijan, medic pneumolog, atrage atenția că oboseala permanentă nu trebuie considerată normală.
„Somnolența excesivă din timpul zilei reprezintă unul dintre cele mai importante semnale de alarmă și poate avea consecințe dramatice. Persoanele cu apnee obstructivă în somn netratată prezintă un risc mult mai mare de accidente rutiere și de muncă, deoarece capacitatea de concentrare și timpul de reacție sunt afectate”, avertizează medicul.
Tratamentul reduce rapid riscurile
Dr. Ioan Drăghilă, medic primar pneumologie, subliniază că apneea obstructivă în somn este o afecțiune tratabilă, iar beneficiile terapiei apar adesea încă din primele săptămâni.
Potrivit acestuia, pacienții dorm mai bine, sunt mai odihniți și își recapătă capacitatea de concentrare, iar pe termen lung tratamentul contribuie la reducerea riscului de accidente vasculare cerebrale, evenimente cardiace, la controlul tensiunii arteriale și la o mai bună gestionare a diabetului zaharat.
Când este recomandat consultul de specialitate
Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu recomandă evaluarea de specialitate persoanelor care:
- sforăie frecvent;
- au pauze respiratorii observate de partener;
- se trezesc cu senzația de sufocare;
- prezintă cefalee matinală;
- suferă de somnolență excesivă în timpul zilei;
- se confruntă cu oboseală persistentă.
În cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, unitate aflată în subordinea Consiliului Județean Sibiu, pacienții beneficiază de evaluare clinică, investigații specifice pentru diagnosticul Sindromului de Apnee Obstructivă în Somn și recomandări terapeutice personalizate.
Specialiștii reamintesc că apneea obstructivă în somn este o afecțiune tratabilă, iar diagnosticul și intervenția precoce pot reduce semnificativ riscul complicațiilor cardiovasculare, metabolice și neurologice, contribuind la creșterea speranței și calității vieții.
