Uniformele militare folosite la Sibiu în cadrul reconstituirii vizitei Regelui Ferdinand I au stârnit o dezbatere privind fidelitatea istorică a evenimentului. Un cititor Sibiu Independent, fost angajat al Arhivelor Militare Naționale, a atras atenția că militarii români din anul 1926 purtau uniforme kaki, în timp ce la Sibiu au fost utilizate ținute realizate anterior pentru manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri.
„Uniforma armatei în 1926 era de culoare kaki. Aici s-a folosit recuzita din 2019”, a transmis col. dr. Gabriel-George Pătrașcu, care a lucrat în cadrul Arhivelor Militare Naționale.
Reconstituirea a avut loc la Sibiu în data de 1 iulie 2026, la exact 100 de ani de la vizita Regelui Ferdinand I și a Principelui Nicolae. În anul 1926, cei doi au participat la înaintarea la gradul de sublocotenent a absolvenților promoției „Avram Iancu” și la dezvelirea Monumentului Ofițerilor Jertfiți pentru Întregirea Neamului.
Evenimentul din acest an a inclus o paradă pe traseul Gara Sibiu – Piața Mare – Bulevardul Victoriei, automobile de epocă, călăreți, militari, costume civile și populare, precum și reconstituirea ceremoniei de la monument. Aproape 500 de persoane au fost anunțate ca participante la reconstituire.
Uniforme realizate pentru Centenarul Marii Uniri
Colonelul în rezervă Marius Popența, președintele filialei Sibiu a Asociației Naționale a Veteranilor de Război și unul dintre organizatorii manifestării, a confirmat că uniformele nu au fost confecționate special pentru reproducerea evenimentului din 1926.
Potrivit acestuia, recuzita fusese realizată încă din anul 2018, din fondurile alocate de Primăria Sibiu pentru manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri. În depozitele Academiei Forțelor Terestre se aflau deja câteva sute de uniforme militare și zeci de ținute civile de epocă.
„Da, din 2018, așa este. Ar fi fost o cheltuială enormă și nu știu cine ar fi suportat-o, în condițiile în care cele câteva sute de uniforme militare și zeci de ținute civile din epocă erau deja la dispoziție, în depozitele AFT, realizate din bugetul Primăriei Sibiu, alocat cu generozitate la vremea respectivă din fondurile destinate Centenarului Marii Uniri. De aici am și pornit în exercițiul nostru de reconstituire”, a explicat Marius Popența.
Organizatorii spun că au consultat istorici
Marius Popența susține că problema uniformelor a fost discutată cu istorici încă din etapa de pregătire a evenimentului. Organizatorii știau că ținuta Armatei Române fusese schimbată și au cerut un punct de vedere privind posibilitatea utilizării costumelor existente.
„Pe istorici i-am consultat, firește, de prima dată. I-am întrebat dacă putem folosi aceste uniforme, știind că ținuta militară a fost la vremea respectivă oficial schimbată. Ei ne-au asigurat că perioada de tranziție de la o ținută la alta a durat până la finele anilor ’20 și că utilizarea acestor uniforme ar fi totuși în regulă”, a precizat colonelul în rezervă.
Sursele documentare disponibile public arată că Armata Română a avut în perioada respectivă mai multe modele de uniforme, diferențiate inclusiv în funcție de armă, serviciu și anul introducerii. Colecția „Uniformele Armatei Române. 1830–1930” include modele pentru infanterie și vânători din 1921 și 1923, pentru cavalerie din 1923 și 1924, pentru aviație din 1925 și 1926 și pentru Statul Major din 1926–1927.
Aceste informații confirmă existența unor schimbări succesive în anii ’20, însă observația privind culoarea și modelul uniformelor purtate efectiv la ceremonia de la Sibiu din 1 iulie 1926 rămâne relevantă pentru evaluarea fidelității reconstituirii.
„Dacă trebuia să confecționăm alte uniforme, nu mai aveam reconstituirea”
Organizatorul admite că o reproducere perfectă a ținutelor din 1926 ar fi presupus realizarea unui nou lot de uniforme pentru sutele de participanți. Costurile ar fi fost, în opinia sa, prea mari și ar fi putut duce la anularea întregului proiect.
„Dacă ar fi trebuit să confecționăm alte uniforme, cu siguranță nu am mai fi avut o reconstituire. Mulțumesc pentru observație, este corectă. Mulțumim mult și pentru aprecierea efortului enorm din spatele acestui eveniment, dar nu ne-ar fi ajutat cu nimic această mult prea consecventă abordare”, a răspuns Marius Popența.
Prin urmare, organizatorii nu contestă diferențele semnalate, ci susțin că utilizarea uniformelor existente a fost un compromis logistic și financiar. Reconstituirea de la Sibiu a urmărit refacerea atmosferei generale a ceremoniei din 1926, fără a reproduce până la ultimul detaliu fiecare element de echipament militar.
Evenimentul a fost inițiat de Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” și realizat în colaborare cu instituții publice, organizații ale veteranilor și asociații dedicate păstrării memoriei militare. Ceremonia a atras mii de spectatori, iar imaginile au fost transmise și la nivel național de Televiziunea Română.
