Decanul Facultății de Medicină din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu și medic primar pe secția Ortopedie-Traumatologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgență, Sorin Radu Fleacă reprezintă un pilon esenţial în dezvoltarea învățământului medical și a practicii chirurgicale locale. Parcursul său, de la primele gărzi la ambulanță, până la implementarea tehnicilor chirurgicale de vârf și coordonarea unei facultăți în plină expansiune internațională, dezvăluie o carieră construită pe muncă și investiție continuă. Zilele trecute am avut ocazia să discutăm cu el și să-i aflăm viziunea sa despre sistemul medical românesc, evoluția educației studenților, provocările administrative și latura umană a medicului din spatele halatului.
Începuturile și formarea într-un Sibiu la început de drum
După anul 1990, Sibiul abia își contura statutul de centru universitar, pornind de la structura unui spital județean. Traseul profesional al actualului decan a început prin absolvirea în anul 1992 a Facultății de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
„După promovarea examenului de rezidențiat, am făcut pregătirea în rezidențiatul în Medicină de Urgență, o parte din pregătire în Cluj și o parte în Sibiu. După obținerea titlului de Medic Specialist Medicină de Urgență am activat un an în Serviciul de Ambulanță al Județului Sibiu, apoi am promovat un nou examen de rezidențiat în specialitatea Ortopedie și Traumatologie, alegând să îmi realizez pregătirea în Sibiu. La finalul rezidențiatului, m-am integrat în Spitalul Județean Sibiu și, în urma unui concurs, am devenit asistent universitar în cadrul Universității «Lucian Blaga» din Sibiu, Facultatea de Medicină, Departamentul de Ortopedie-Traumatologie. De atunci am activat în cadrul acestor instituții reprezentative pentru Sibiu și, în cursul anilor, m-am dezvoltat profesional, parcurgând toate treptele universitare până la cea de profesor universitar abilitat, activând în prezent ca medic primar în cadrul Spitalului Județean de Urgență Sibiu. În perioada în care Sibiul era un centru universitar medical la început de drum, exista o mare diferență în modul în care se vedea pregătirea medicală într-un centru universitar tânăr, care a pornit după 1990 dintr-un spital județean. Accesul tinerilor medici în pregătire la noutăți științifice era mai restrâns, pe de o parte datorită lipsei posibilităților de accesare a informației științifice scrise, și aici mă refer la articole publicate în reviste de prestigiu, precum și la cărți de specialitate moderne. Pe de altă parte, medicul șef de secție are o mare importanță în a organiza și a dezvolta serviciul respectiv. De aceea, dacă aveai șansa să muncești într-un serviciu unde un medic șef de secție, ca un coordonator, te susținea și pur și simplu te lăsa să muncești și să te dezvolți, puteai să înveți mult mai repede și mult mai multe lucruri decât în locuri unde erau foarte mulți medici și unde activitatea practică la care participai efectiv era minimă sau chiar absentă, chiar dacă activai într-o clinică universitară de renume.”
Alegerea Ortopediei și cheia performanței
La începutul drumului, intenția sa a fost de a practica chirurgia generală, o dorință comună printre tinerii atrași de latura intervențională a medicinei. Cu toate acestea, pe parcursul facultății și al rezidențiatului de urgență, a descoperit o afinitate clară pentru Ortopedie și Traumatologie.
„Am plecat cu ideea de a face chirurgie generală, dar, în cursul anilor de facultate și apoi în decursul rezidențiatului, am constatat că îmi place mai mult Ortopedia și Traumatologia. Acesta este motivul pentru care am ales această specialitate. Îmi place ce fac, mă străduiesc să fac lucrurile cât mai bine și nu am avut niciodată regrete. Erau și lucruri bune și lucruri rele în acel moment în Sibiu, dar am avut norocul să fim într-o zonă în care am reușit să ne dezvoltăm. Și, sigur, nu vine nimeni să-ți dea ceva cadou. Trebuie să muncești pentru asta, trebuie să mergi la cursuri, să mergi la congrese, să faci stagii în alte părți. Lucruri care se trec foarte ușor cu vederea și care costă atât timp personal, cât și bani. Dar altfel nu ai cum să te dezvolți profesional, rămânând blocat într-o zonă în care nu poți să-ți deschizi viziunea asupra profesiei. Practic, este o investiție de termen lung pe care orice medic ar trebui să și-o asume. Este o investiție în tine, este o investiție pentru pacienții pe care îi tratezi. Orice medic de orice specialitate care vrea să-și desfășoare profesia cu responsabilitate vrea să trateze bine oamenii. Ca să poți să faci asta, ai nevoie de trei lucruri: cunoștințele necesare, practica pe care trebuie să o dezvolți pentru a avea experiență și o anumită dotare tehnică. Fără aceste lucruri, în Ortopedie-Traumatologie cel puțin, nu poți să faci performanță.”
Cariera universitară și vizibilitatea internațională a Sibiului
Implicarea în mediul universitar nu a fost un scop de la bun început, ci rezultatul unui context social și al unor decizii asumate. Această cale presupune un efort suplimentar considerabil față de cel depus doar pentru tratarea pacienților, cerând pregătire continuă, cursuri actualizate și activitate de cercetare. Beneficiul major constă în conexiunea cu alți profesioniști pasionați, un schimb reciproc de experiență și aducerea renumelui Sibiului în medicina națională și internațională. Calitatea unui medic nu este definită exclusiv de apartenența la universitate, dar prezența academică aduce, indiscutabil, o mai mare vizibilitate și o implicare profundă în educația continuă.
„Cariera universitară nu a fost dorința inițială, dar a apărut într-un anumit context și am ales să mă implic. Cariera universitară implică un efort suplimentar față de cel pe care îl desfășori doar ca medic. Trebuie nu doar să pregătești cursurile și să ai un bagaj de cunoștințe actualizat, dar trebuie să aduci informații științifice noi și să faci cercetare. Unul dintre marile avantaje ale acestei poziții este acela că te aduce în contact cu alți oameni pasionați, cu profesioniști care îți îmbunătățesc cunoștințele și pe care, la rândul tău, îi ajuți să se dezvolte. Este o zonă în care învățăm unii de la alții, indiferent de nivelul la care suntem. Acesta este unul dintre marile avantaje ale mediului universitar: te aduce la vârful lumii profesiei pe care o practici. Pe de altă parte, această deschidere de a aduce în mediul medical numele Sibiului este un lucru bun nu doar pentru tine ca și cadru didactic, ci și pentru comunitatea în care trăiești. Spitalele care s-au dezvoltat, cel puțin în sistemul românesc, au făcut-o în relație cu universitățile de medicină. Marea majoritate a medicilor care fac performanță în centre universitare sunt implicați și în învățământ, ceea ce aduce vizibilitate orașului.”
Pe plan profesional, medicul este foarte activ, participând anual ca lector la congresele Societății Române de Ortopedie și Traumatologie, ale Societății Române de Artroscopie și Traumatologie Sportivă, ale Societății Române de Chirurgia Umărului și Cotului. De asemenea, este lector acreditat al organizației AOTrauma Foundation, cu sediul în Elveția, care este probabil liderul mondial în educația în traumatologie.
O altă realizare remarcabilă este participarea la organizarea anuală a unui curs internațional dedicat chirurgiei umărului și cotului, un proiect început în urmă cu 11-13 ani sub patronajul Academiei Americane a Chirurgilor Ortopezi.
În acea perioadă, chirurgia umărului era aproape inexistentă în România, iar prin acest proiect colegii din Statele Unite au instruit medicii locali, cursul fiind preluat și continuat ulterior de specialiștii români, ediția următoare fiind programată chiar la Sibiu, incluzând module practice directe.
Evoluția secției de Ortopedie-Traumatologie
Potrivit medicului, secția de Ortopedie a Spitalului Județean Sibiu a înregistrat un progres uriaș comparativ cu perioada de început. Colectivul a reușit să implementeze tehnici chirurgicale noi, aduse din străinătate, care garantează tratamente superioare și recuperări mai rapide. Un factor crucial a fost sprijinul spitalului, care achiziționează implanturile necesare pacienților, eliminând astfel presiunea financiară asupra acestora. Mai mult, secția a beneficiat de renovări care au îmbunătățit substanțial condițiile de spitalizare.
„E o mare diferență între ceea ce a fost și ceea ce se întâmplă acum în Spitalul Județean. În primul rând, avem mai multe tehnici noi pe care le-am implementat. Spitalul Județean Sibiu a fost implicat în aducerea de implanturi pentru pacienții cu traumatologie, ceea ce ne-a permis să facem aceste tehnici chirurgicale fără să avem presiunea de a solicita pacienților să-și achiziționeze singuri implanturile. Dincolo de îmbunătățirea metodei de tratament, am reușit să avem rezultate mai bune, pentru că acolo ne întoarcem de fapt cu ceea ce facem. Am trecut prin faza de a nu avea implanturi, ceea ce este o problemă a sistemului de sănătate românesc. În ceea ce privește implementarea digitală, sperăm că lucrurile vor fi mai bune. Important este că există preocupare pentru digitalizare, deși, din punctul meu de vedere, ar trebui să existe o preocupare mai mare pentru evaluarea corectă a modului în care se cheltuiesc banii. Nu sunt administrator de sistem medical, deci ceea ce spun nu are relevanță administrativă, dar cred că sistemele informatice se vor implementa eficient.”
Rolul în gestionarea unei facultăți în plină expansiune
Poziția de decan este în esență una administrativă, comparabilă cu cea a unui manager de facultate, axată pe organizarea procesului educațional și a bazei materiale. Deciziile majore se iau colegial, alături de Consiliul Facultății, subliniindu-se munca voluntară, neplătită, pe care mulți colegi o depun exclusiv din dorința de a îmbunătăți mediul academic.
În ultimii ani, Facultatea de Medicină a crescut considerabil, introducând programe de studii internaționale ce atrag studenți din întreaga lume, poziționând Sibiul mult mai vizibil pe harta învățământului medical. Printre cele mai mari investiții se numără crearea unui centru modern de simulare de peste 4 milioane de euro, dotarea blocului operator din spitalul județean cu patru lămpi prevăzute cu camere pentru transmitere live a intervențiilor chirurgicale în scop educațional, dotarea sălilor de curs cu smartboard-uri și achiziția unor simulatoare de stomatologie de ultimă generație.
„Am atribuții de organizare a procesului de învățământ, activități ale studenților, activități administrative și realizarea proiectelor de dezvoltare pe termen lung. Sunt un fel de manager de facultate, fără a avea drept de decizie financiară. Mecanismul este complex, atribuțiile sunt împărțite și interconectate. Există un mecanism de evaluare în care orice cadru didactic are dreptul să își susțină opinia să participe la decizii. Facultatea de Medicină s-a dezvoltat în ultimii ani prin îmbunătățirea dotărilor pentru procesul de învățământ. S-au realizat investiții în centrul de simulare, folosit atât pentru studenți, cât și pentru rezidenți, s-au realizat îmbunătățiri în dotarea diferitelor discipline și investiții la Spitalul Județean. Nu există un protocol de investiții direct între spital și universitate, și asta este o problemă, pentru că de investiții beneficiază toți participanții la realizarea actului medical: medici, studenți, rezidenți și pacienți.”
Pregătirea noilor generații și accesul la educație
Mitul conform căruia noile generații de studenți ar fi mai slabe este respins categoric de către decanul Facultății de Medicină. Potrivit acestuia, la Sibiu se remarcă în mod constant studenți excelenți care obțin performanțe interne și internaționale.
„Avem studenți chiar foarte buni și care fac performanță și în țară și în afară. Iar validarea învățământului medical sibian se regăsește în modul în care se promovează examenul de rezidențiat. Sibiul a crescut ca promovabilitate și asta este încă o dovadă obiectivă că învățământul sibian se dezvoltă și este pe drumul cel bun.”
Educația medicală, în special în ramurile chirurgicale, necesită nu doar cunoștințe științifice solide, ci și abilități practice. Aceste competențe nu sunt cerute din prima zi, ci sunt cultivate progresiv sub supraveghere strictă și exersate inițial pe simulatoare și specimene anatomice.
În privința costurilor, statul român asigură anual aproximativ 100 de locuri bugetate din totalul de 150 la programul în limba română. Mai mult, peste 25% dintre studenți primesc sprijin prin burse sociale și de merit, cazare gratuită și reduceri la transport. La nivel internațional, diplomele sunt recunoscute european, facultatea oferind și locuri pentru studenți străini: 60 de locuri la Medicină cu predare în limba engleză și 30 la Medicină Dentară cu predare în limba engleză. Totodată, studenții străini beneficiază și de programe cu predare în limba română pentru cei care doresc să învețe limba.
În plus, prin Biroul Erasmus coordonat de Departamentul de Relații Internaționale al ULBS, studenții pot accesa mobilități finanțate în țări precum Spania, Portugalia, Germania, Italia, Turcia și Lituania.
Comunicarea cu pacientul și pericolul dezinformării
O altă componentă vitală în formarea unui medic o reprezintă comunicarea cu pacientul. Deși curriculumul include materii precum etica, psihopedagogia și comunicarea medicală, decanul atrage atenția că abilitatea reală de a gestiona relația cu pacientul se dobândește doar prin experiență, la patul bolnavului, nu doar în amfiteatre. O barieră reală în sistem o reprezintă însă timpul limitat; un consult de 10-15 minute face dificilă crearea unei relații profunde. Un medic desăvârșit, așadar, îmbină componenta științifică, abilitățile practice și capacitatea de a explica într-un limbaj înțeles de pacient procedurile, prevenind astfel anxietatea și conflictele.
Un fenomen îngrijorător apărut în ultimii ani este tendința pacienților de a se trata „după ureche” sau apelând la diverse „medicamente” și pastile neomologate și neverificate, această tendință fiind alimentată de informațiile de pe rețelele sociale, uneori propagate, din păcate, chiar de persoane care au titlul de medic. Decanul ne-a povestit că a apărut chiar el într-un videoclip fals care se folosea de imaginea lui pentru a promova aceste produse vândute în mediul online.
„Este o lipsă majoră de educație a oamenilor. Este mai simplu și mai accesibil să crezi ceva ce îți spune cineva pe care tu îl consideri că are o expertiză. Eu personal, atât timp cât nu am niște dovezi științifice în spatele unei informații, o privesc întotdeauna circumspect. A te trata după ureche mi se pare o mare dovadă, în primul rând, de lipsă de educație.”
Omul din spatele halatului
La nivel personal, timpul liber al domnului decan este limitat, odihna fiind prioritară. Pasiunile sale includ călătoriile și fotografia. Chiar dacă se consideră un amator în acest domeniu, este fascinat de compoziție, cromatică și estetică. Surprinzător, această atracție vizuală are o legătură strânsă cu Ortopedia, o specialitate bazată pe reconstrucția mentală a structurilor pe baza radiografiilor.
„Îmi place fotografia, îmi plac imaginile, îmi place să văd o compoziție, îmi place să văd culori frumoase. Cred că vine din modul în care am fost format. Și asta este util și pentru Ortopedie, pentru că la noi este foarte multă imagistică. Vedem două radiografii și trebuie să reconstruim mental ce-i acolo și ceea ce dorim să obținem prin tratament.”
