Piața Cibin nu este doar un simplu spațiu de schimb comercial, ci o oglindă a muncii neîntrerupte de la sat. În spatele fiecărei lădițe cu legume proaspete stau oameni care își dedică viața agriculturii, înfruntând provocări economice tot mai mari. Am stat de vorbă cu doi dintre producătorii care, weekend de weekend, aleg să vină la Sibiu pentru a oferi comunității roadele muncii lor.


Producătorul Ionuț din Vurpăr de 15 ani în piață!
Pentru Ionuț, agricultorul venit din Vurpăr, piața este a doua casă de mai bine de un deceniu și jumătate. Ionuț a venit astăzi la piața împreună cu cei doi băieți ai lui care l-au ajutat la vânzare. Pentru el și familia sa, agricultura nu este doar o sursă de venit, ci o tradiție de familie.
„Suntem de la țară și cu asta ne ocupăm, cu agricultura. Deocamdată am venit cu varză, cu morcov și pătrunjel.”-ne-a povestit acesta
Totuși, realitatea din piață este una dificilă în acest sezon. Deși marfa este din abundență, clienții sunt mai rezervați, iar costurile de producție pun o presiune imensă pe micii fermieri.
„Marfa este multă, dar nu se prea vinde. Costă și întreținutul mult, tratamentele, apa.”-ne-a explicat Ionuț, subliniind că prețurile au rămas aceleași ca anul trecut, în ciuda cheltuielilor ridicate

Tradiție și sacrificiu: povestea Ioanei din Dolj
La câteva tarabe distanță, ne-am întâlnit cu doamna Ioana, venită tocmai din comuna Ișalnița, județul Dolj. Cu o experiență de 40 de ani în Piața Cibin, doamna Ioana aduce la Sibiu o varietate bogată de produse cultivate în solariile proprii.
„Uite am dovlecei, ardei gras, roșii foarte multe. Anul acesta a fost un an foarte bun pentru roșii, dar prețurile sunt foarte mici. Numai pe sămânță dăm 1,50 lei să o cumpărăm. Este foarte scumpă sămânța. Am roșii la 8 lei, 6 lei. Investim destul de mult și până adun banii, este foarte greu.”-ne-a declarat doamna Ioana

Pentru ea, drumul până la Sibiu este o investiție continuă, pe lângă motorina pe care o plătește să ajungă aici, doamna Ioana plătește și chiria unde stă în timpul weekendului să-și poată vinde marfa.
„Motorina este scumpă și noi băgăm de 400 de lei motorină, 450 de la Craiova până aici. Dar nu avem ce să facem. Și la Craiova este foarte multă marfă, dar anul acest aici este o dezamăgire. Acum, cu perioada de roșii, stau mai mult. Altă dată, în trecut, o vindeam în 3 zile, acum toată săptămâna stăm cu marfa și se mai strică, pentru că este foarte cald și se strică. Stau de dimineață până seara aici în piață.”
Dificultățile sunt multiple, de la costul enorm al semințelor, până la schimbarea comportamentului consumatorului care se orientează tot mai des spre supermarketuri.
„Lumea este rezervată, ține de bani. Anul trecut, să știți că a fost și prețul mai bun. Cumpăra lumea 2-3 kg. Acum, 1-1,5 kg.”-ne-a mărturisit doamna Ioana

O luptă pentru supraviețuirea pe piață
Ambele povești scot la iveală o realitate dureroasă și anume că munca pământului a devenit o provocare zilnică. De la transportul costisitor, până la faptul că marfa trebuie să reziste pe tarabe zile întregi din cauza vânzărilor lente.
Când sunt întrebați dacă merită efortul, răspunsul vine cu o resemnare demnă: „Ăsta-i serviciul nostru, cu asta ne ocupăm. Nu avem ce face. Cu pământurile ce să faci? Nu poți să le lași.”-ne-a declarat domana Ioana







