Dr. Mihai Faur, medic primar în Chirurgie Generală, în cadrul Secției Clinice Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică ce trebuie să știe pacienții înaintea unei intervenții chirurgicale, cum decurge recuperarea și care sunt simptomele ce impun revenirea de urgență la spital.
Ce simptome nu trebuie ignorate după externare
După o intervenție chirurgicală, apariția unui anumit grad de durere sau disconfort este normală. Intensitatea diferă în funcție de tipul operației și de particularitățile fiecărui pacient. În mod obișnuit, durerea poate fi controlată cu tratamentul recomandat la externare și ar trebui să scadă treptat.
Există însă simptome care pot indica apariția unei complicații. Pacientul trebuie să contacteze medicul curant sau să se prezinte de urgență la spital dacă apar febră persistentă de peste 38 de grade Celsius, frisoane, durere intensă care nu cedează la tratament ori se accentuează, sângerare abundentă, secreții purulente, roșeață sau umflătură în jurul inciziei.
Dificultățile de respirație, durerile în piept, vărsăturile repetate, imposibilitatea alimentării, lipsa prelungită a tranzitului intestinal, distensia abdominală importantă sau deteriorarea bruscă a stării generale sunt, de asemenea, semnale de alarmă.
„Este foarte important ca pacientul să nu recurgă la automedicație și să nu întrerupă tratamentul recomandat fără aviz medical”, subliniază dr. Mihai Faur.
Pacientul trebuie să respecte indicațiile privind îngrijirea plăgii, tratamentul medicamentos, alimentația, mobilizarea și controlul postoperator. Comunicarea cu echipa medicală poate ajuta la identificarea rapidă și tratarea eficientă a eventualelor complicații.
Cât durează internarea după o operație
Durata spitalizării diferă în funcție de afecțiune, complexitatea operației, metoda folosită și evoluția postoperatorie. Tehnicile minim invazive și protocoalele moderne de recuperare permit, în multe cazuri, reducerea perioadei petrecute în spital.
După unele intervenții laparoscopice, precum colecistectomia sau tratamentul anumitor hernii, pacientul poate fi externat în una până la trei zile, dacă evoluția este favorabilă. Operațiile complexe asupra tubului digestiv, intervențiile oncologice sau cazurile care prezintă complicații pot necesita o internare de o săptămână sau chiar mai mult.
„Scopul echipei medicale nu este externarea rapidă cu orice preț, ci externarea în condiții de siguranță”, explică medicul sibian.
Externarea este decisă atunci când starea generală a pacientului este stabilă, durerea poate fi controlată, alimentația a fost reluată corespunzător, tranzitul intestinal este prezent, acolo unde este cazul, iar riscul unor complicații care necesită supraveghere permanentă este redus.
Intervențiile elective pot fi programate
Intervențiile chirurgicale elective sunt realizate în baza unei programări prealabile. Înaintea stabilirii datei operației, pacientul este evaluat clinic și prin analize și investigații, atât pentru confirmarea diagnosticului, cât și pentru stabilirea riscurilor operatorii și anestezice.
Programările depind de urgența cazului, disponibilitatea blocului operator, complexitatea procedurii și resursele existente. Cazurile oncologice și cele în care există un risc ridicat de agravare au prioritate.
În etapa preoperatorie, pacientul efectuează investigațiile necesare, este consultat de medicul anestezist și primește informații despre beneficiile și riscurile intervenției, precum și despre regulile pe care trebuie să le respecte înainte de operație.
Miturile care îi determină pe pacienți să amâne operația
Unul dintre cele mai răspândite mituri este acela că operația trebuie evitată cât mai mult și că orice boală poate fi tratată numai cu medicamente.
În cazul herniilor, al litiazei veziculare simptomatice, al apendicitei sau al unor tumori digestive, intervenția realizată la momentul potrivit poate reduce riscul complicațiilor și poate oferi rezultate mai bune decât amânarea tratamentului.
Un alt mit este că toate intervențiile chirurgicale sunt foarte periculoase. Chirurgia modernă beneficiază de tehnici minim invazive, aparatură performantă, metode de anestezie mai sigure și monitorizare continuă. Orice operație implică însă riscuri, iar acestea trebuie evaluate și explicate pacientului înaintea intervenției.
Nici laparoscopia nu poate fi utilizată în toate cazurile. Deși oferă avantaje precum durere postoperatorie mai redusă, recuperare rapidă și cicatrici mai mici, alegerea tehnicii depinde de boală și de particularitățile pacientului.
Dr. Mihai Faur atrage atenția și asupra mitului potrivit căruia biopsia sau operația ar determina „împrăștierea” cancerului.
„Acest lucru nu este susținut de dovezi științifice. Dimpotrivă, intervenția chirurgicală este, în multe situații, principalul tratament curativ pentru numeroase forme de cancer, iar biopsia este indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului și alegerea tratamentului corect”, precizează medicul.
Pregătirea pacientului reduce riscurile
Succesul unei operații începe înainte de intrarea în sala de intervenție. Pacientul trebuie să le comunice chirurgului și medicului anestezist toate bolile de care suferă, tratamentele urmate, alergiile cunoscute și intervențiile chirurgicale anterioare.
Diabetul, hipertensiunea și afecțiunile cardiace sau pulmonare trebuie controlate cât mai bine înaintea operației. Renunțarea la fumat cu câteva săptămâni înainte reduce riscul complicațiilor pulmonare și ajută la vindecarea plăgilor. Limitarea alcoolului, alimentația echilibrată și o stare nutrițională bună contribuie, la rândul lor, la recuperare.
Întreruperea unor medicamente, în special a anticoagulantelor sau antiagregantelor plachetare, trebuie făcută numai la recomandarea medicului. Pacientul trebuie să respecte și indicațiile privind consumul de alimente și lichide înaintea anesteziei.
„Informarea corectă și comunicarea deschisă cu echipa medicală reprezintă elemente esențiale. Pacientul trebuie să adreseze toate întrebările pe care le are și să înțeleagă atât beneficiile intervenției, cât și perioada de recuperare”, explică dr. Mihai Faur.
Activitatea medicală a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu este susținută de Consiliul Județean Sibiu, inclusiv prin finanțarea și achiziționarea aparaturii medicale moderne necesare intervențiilor de înaltă performanță.
