Lipsa de aer la urcarea câtorva trepte, dificultatea de a parcurge distanțe scurte sau nevoia de a face pauze în timpul activităților obișnuite nu sunt consecințe firești ale înaintării în vârstă. Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu avertizează că aceste simptome pot indica o afecțiune pulmonară sau cardiovasculară.
Respirația dificilă, numită medical dispnee, nu trebuie ignorată mai ales atunci când apare progresiv, se accentuează sau este însoțită de tuse persistentă, respirație șuierătoare, dureri în piept ori scăderea capacității de efort.
Diferența dintre oboseală și lipsa de aer
„Este important ca pacienții să facă diferența între oboseala obișnuită și lipsa de aer. Oboseala poate apărea după un efort susținut și se ameliorează după odihnă, însă dispneea este senzația că nu mai ai suficient aer pentru a respira normal. Dacă activități pe care înainte le realizați fără dificultate – cum ar fi urcatul unui etaj, mersul într-un ritm obișnuit sau treburile casnice – devin tot mai greu de efectuat din cauza respirației, este indicat consultul medical”, explică dr. Adriana Rădulescu, medic primar pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
Dispneea poate fi unul dintre primele semne ale bolii pulmonare obstructive cronice, astmului bronșic, fibrozei pulmonare sau pneumoniei. Lipsa de aer poate avea însă și cauze cardiovasculare.
„Pacienții tind să se adapteze treptat simptomelor și ajung să evite efortul fizic fără să își dea seama că organismul transmite un semnal de alarmă. Nu este normal să renunțați la activitățile cotidiene pentru că rămâneți fără aer. O evaluare pneumologică efectuată la timp poate identifica cauza simptomelor și poate preveni agravarea unor boli respiratorii”, subliniază dr. Adriana Rădulescu.
Ce investigații poate recomanda medicul
Pentru stabilirea diagnosticului, medicul pneumolog poate recomanda spirometria, o investigație simplă și neinvazivă prin care este evaluată funcția pulmonară. În funcție de simptome și de istoricul pacientului, pot fi necesare și o radiografie, o tomografie computerizată toracică sau alte teste.
Consultul medical este recomandat atunci când lipsa de aer apare la eforturi din ce în ce mai mici sau chiar în repaus, persistă mai multe săptămâni, se agravează ori afectează activitățile zilnice. Tusea cronică, respirația șuierătoare, durerea toracică și expectorația cu sânge sunt alte semnale de alarmă.
O atenție sporită trebuie acordată simptomelor de către fumători și foști fumători, persoanele expuse profesional la praf, noxe sau substanțe iritante și pacienții care au avut boli respiratorii.
Simptomele pot fi confundate cu manifestările îmbătrânirii
Potrivit medicului sibian, boala pulmonară obstructivă cronică afectează cu precădere persoanele vârstnice, iar cea mai mare prevalență este înregistrată în rândul celor care au peste 70 de ani.
„Vârsta înaintată este un factor de risc important pentru exacerbări frecvente, spitalizări și mortalitate. În plus, pacienții vârstnici ajung mai rar la medic, o explicație fiind faptul că simptomele afecțiunilor respiratorii pot fi atipice și ușor de confundat cu manifestările normale ale îmbătrânirii”, mai spune dr. Adriana Rădulescu.
Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, unitate aflată sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, recomandă efectuarea unui consult de specialitate înainte ca dificultățile respiratorii să determine reducerea activităților cotidiene. Diagnosticarea și începerea tratamentului la timp pot contribui la menținerea funcției respiratorii și a calității vieții.
