Septembrie și octombrie sunt lunile în care se decide cum iese țuica de anul acesta. Prunele se strâng, borhotul fermentează, iar cine nu are cazan propriu fie așteaptă la rând la un vecin, fie plătește distilarea la kilogram. De aici pornește de obicei întrebarea: ce fel de cazan merită cumpărat? Răspunsul scurt e că trei lucruri contează cu adevărat, iar prețul nu e primul dintre ele.
Capacitatea se alege după cantitatea de borhot, nu după ambiție
Cea mai frecventă greșeală e alegerea cazanului după cât de impunător arată. Reperul corect e cantitatea de borhot pe care o aveți de prelucrat într-un sezon, iar la asta se adaugă o observație practică: un cazan nu se umple niciodată până sus, așa că un model de 100 de litri lucrează efectiv cu vreo 70.
Cazanul de 35 de litri acoperă o gospodărie mică, în care se distilează ocazional. Se încălzește repede, cere puțin lemn și se manevrează de o singură persoană.
Capacitățile de 60, 80 și 100 de litri sunt zona gospodăriei obișnuite și, de departe, cele mai căutate. Aici intră majoritatea celor care prelucrează recolta proprie.
De la 120 la 200 de litri vorbim deja de producție mare sau de uz comercial. O singură șarjă pe un cazan de 160 de litri înlocuiește trei pe unul de 60, adică o zi de lucru în loc de trei.
Peste 200 și până la 350 de litri sunt cazanele de scară industrială, folosite mai ales de cei care prestează servicii de distilare pentru alții.
Dacă ezitați între două capacități apropiate, cea mai mare vă lasă loc de manevră într-un an bun, iar cea mai mică se încălzește mai repede și consumă mai puțin lemn. Gama completă, de la 35 până la 350 de litri, se poate compara pe pagina de cazane de tuica, unde fiecare capacitate apare și în variantă manuală, și cu motor.
Cum se golește cazanul după fiecare șarjă
E o întrebare care pare secundară până la a treia șarjă din aceeași zi. Borhotul epuizat trebuie scos, iar cazanul curățat, înainte de următoarea încărcare. Există două soluții.
La cazanele basculante, vasul se răstoarnă. Golirea se face fără cană și fără ridicat, iar curățarea între șarje devine o chestiune de minute. E varianta cea mai practică pentru cine distilează des și ține cazanul pe un suport care permite bascularea.
La cazanele cu evacuare laterală, vasul rămâne fix, iar borhotul se scurge printr-un robinet montat pe lateral. Avantajul apare acolo unde cazanul stă pe o vatră zidită sau pe un suport greu, care oricum nu s-ar putea răsturna.
Nu există o variantă mai bună în general. Alegerea ține de felul în care aveți montat cazanul, nu de calitatea distilării.
Amestecător manual sau motorizat
Aici se ascunde diferența dintre o șarjă reușită și una compromisă. Amestecătorul are un singur rol: să împiedice lipirea borhotului de fundul cazanului. Borhotul lipit se arde, iar gustul de ars trece în tot distilatul și nu se mai poate corecta după aceea.
Până la 60 de litri, amestecarea manuală e o operațiune de câteva minute, fără efort deosebit. De la 80 sau 100 de litri în sus lucrurile se schimbă: cantitatea e mare, compoziția e vâscoasă, iar amestecarea trebuie făcută constant, pe toată durata încălzirii. La 200 de litri și peste, varianta manuală practic nici nu se pune în discuție.
Din punct de vedere financiar, diferența dintre modelul manual și cel motorizat echivalent e de aproximativ o mie de lei la capacitățile de 60 până la 120 de litri. Motorul de amestecare cu reductor se poate cumpăra și separat, mai târziu, dar costă mai mult decât suprataxa din fabrică și mai trebuie și potrivit pe cazanul existent. Concluzia practică: dacă bănuiți că veți avea nevoie de motor, e mai ieftin să luați cazanul cu el de la început.
De ce sunt cazanele din cupru și ce se mai cumpără pe lângă
Cuprul e materialul folosit dintotdeauna la distilarea băuturilor spirtoase, și nu din tradiție. Conduce căldura foarte bine și uniform, ceea ce înseamnă încălzire mai rapidă și mai puține zone supraîncălzite în care borhotul s-ar putea lipi.
Pe lângă cazan, lista scurtă a lucrurilor care chiar se folosesc arată cam așa: un termometru, garniturile de umplere și de golire, pâlnia, iar acolo unde nu se lucrează cu lemn, un arzător pe gaz. Un alcoolmetru e obligatoriu dacă vreți să știți ce tărie are băutura, iar valoarea citită trebuie corectată în funcție de temperatură. La final, un butoi din inox e soluția curată de păstrare, mai ales dacă țuica stă mai mult de câteva luni.
Despre Metal Group
Metal Group e o firmă românească înființată în 1992, distribuitor de accesorii pentru sobe și șeminee din fontă și tablă, unelte de uz gospodăresc, materiale de construcții și cazane de țuică. În cei peste treizeci de ani de activitate a deschis trei depozite, două în județul Covasna și unul în județul Ilfov, plus magazine de prezentare în aceleași două județe.
Produsele vin din import direct, atât din Uniunea Europeană, cât și din afara ei, iar poziționarea firmei a rămas aceeași de la început: produse de calitate la prețuri bune. Cazanele de țuică se numără, de altfel, printre produsele pe care Metal Group le-a adus pe piața românească atunci când încă nu erau ușor de găsit.
Toate produsele au garanție de 6 luni, livrarea se face prin curier sau prin Poșta Română pe tot teritoriul României, cu plata ramburs, cu cardul sau prin transfer bancar, iar returul e posibil în 14 zile calendaristice de la primire.
