Proiectul de modernizare a Parcului Sub Arini continuă să provoace reacții în rândul sibienilor. Adrian Chirciu, membru al grupului de inițiativă civică „Prietenii Parcului”, acuză administrația locală că a oferit un răspuns „evaziv și incomplet” la o serie de întrebări privind impactul ecologic, suprafețele care urmează să fie construite și costurile viitoare de întreținere ale noilor amenajări. Primăria Sibiu susține însă că proiectul respectă legislația, că suprafața totală de spațiu verde nu va scădea și că intervențiile continuă tradiția istorică de diversificare a parcului.
Solicitarea adresată Primăriei Municipiului Sibiu a fost înregistrată, potrivit documentului oficial, în 30 iulie 2026, iar răspunsul municipalității a fost transmis în 27 august.
Adrian Chirciu a cerut administrației să explice cum a fost calculat impactul peisagistic și ecologic pe termen lung al proiectului, care sunt costurile estimate de exploatare și întreținere pentru noile facilități și dacă au fost analizate variante care presupuneau intervenții minime, axate în principal pe conservarea și igienizarea parcului.
Primăria: suprafața totală de spațiu verde nu se diminuează
În răspunsul transmis, Direcția Generală Dezvoltare și Digitalizare din cadrul Primăriei Sibiu arată că proiectul a fost realizat cu respectarea cerințelor legale și tehnice și că analiza trebuie făcută la nivelul întregului parc, nu doar prin raportare la anumite suprafețe pe care urmează să fie realizate amenajări.
Administrația precizează că, atât timp cât prin documentația tehnico-economică nu se schimbă destinația terenului și nu se diminuează suprafața totală a spațiului verde, impactul nu poate fi analizat doar pentru o anumită zonă.
Mai mult, Primăria afirmă că indicatorii din bilanțul teritorial ar indica „o creștere efectivă” a suprafeței de spațiu verde.
În privința aleilor, platformelor și a altor suprafețe construite, municipalitatea susține că acestea reprezintă un procent limitat raportat la suprafața totală a Parcului Sub Arini, de aproximativ 22 de hectare, și că sunt prevăzute măsuri de compensare prin noi plantări.
Primăria mai invocă și istoria parcului, arătând că încă din secolul al XIX-lea au fost introduse aici specii vegetale din America de Nord și Extremul Orient. Potrivit răspunsului, modernizarea ar continua astfel o tradiție de peste 150 de ani de îmbinare a vegetației autohtone cu specii noi.
Costurile exacte pentru noile facilități nu sunt prezentate
Una dintre principalele întrebări ridicate de Adrian Chirciu privește costurile pe care municipalitatea le va avea după finalizarea investiției.
Este vorba, între altele, despre întreținerea iazului artificial și a sistemelor de pompare și recirculare, fântâna cu jeturi de apă și zona Dirt Park.
Primăria răspunde că aceste costuri „trebuie determinate în funcție de soluțiile tehnice finale, caracteristicile echipamentelor și regimul efectiv de exploatare descris în cartea tehnică a construcției”.
Administrația arată însă că în analiza cost-beneficiu sunt luate în calcul atât investiția, cât și cheltuielile ulterioare de exploatare și întreținere, precum energia, apa, curățarea și verificarea echipamentelor.
Pentru Adrian Chirciu, răspunsul nu este suficient.
„În documentul transmis ați recunoscut oficial că nu cunoașteți costurile de mentenanță și exploatare a noilor structuri”, susține acesta în noua adresă transmisă municipalității.
El solicită acum Primăriei capitolul privind analiza cost-beneficiu din Studiul de Fezabilitate, estimările costurilor de operare și mentenanță, precum și devizul general detaliat care a fundamentat valoarea investiției.
Sunt cerute cifre exacte privind amfiteatrul, iazul și noile alei
Cetățeanul cere administrației și documentele pe baza cărora Primăria afirmă că suprafața verde va crește.
Mai exact, acesta solicită copia integrală a bilanțului teritorial, cu situația existentă și cea propusă, precum și suprafața exactă, în metri pătrați, ocupată de amfiteatru, iazul artificial, alei și platformele noi.
De asemenea, cere ca municipalitatea să arate din ce este formată suprafața de spațiu verde nou creată și cât reprezintă vegetație pe sol natural, respectiv eventuale soluții precum dale înierbate, jardiniere sau alte amenajări.
„Întrucât această afirmație contrazice logica fizică a construirii unui amfiteatru de beton și a unui iaz artificial, vă solicităm punctual copia integrală a Bilanțului Teritorial”, transmite Adrian Chirciu.
Primăria invocă solicitări ale sibienilor din consultările publice
Municipalitatea afirmă în răspuns că direcțiile de intervenție asupra Parcului Sub Arini nu au reprezentat exclusiv o decizie a administrației.
Potrivit Primăriei, în consultările organizate cu ocazia elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală din 2016 și a Strategiei de Dezvoltare din 2021, cetățenii ar fi semnalat necesitatea modernizării infrastructurii de agrement, inclusiv a aleilor, iluminatului, zonelor de relaxare și joacă și a dotărilor pentru activități în aer liber.
Adrian Chirciu cere însă documentele care să demonstreze că sibienii au solicitat concret facilitățile prevăzute în actualul proiect.
El solicită procesele-verbale, minutele sau rapoartele consultărilor din 2016 și 2021 din care să rezulte explicit că cetățenii au cerut un amfiteatru și un iaz artificial cu sisteme de pompare.
„Solicitările generale ale cetățenilor pentru iluminat, zone de relaxare și de joacă nu pot fi folosite ca pretext pentru artificializarea parcului istoric”, susține sibianul.
Primăria: varianta finală a rezultat din consultări și analiza de oportunitate
În privința unor variante cu intervenții minime, Primăria precizează că o soluție axată exclusiv pe conservare și igienizare ar reprezenta „o opțiune de politică urbană și de amenajare diferită” de modernizarea și diversificarea funcțiunilor parcului.
Municipalitatea susține că varianta finală a fost aleasă în urma consultării publice și a unei analize de oportunitate, ținând cont atât de conservarea fondului dendrologic istoric, cât și de solicitările comunității pentru facilități de recreere.
Administrația mai transmite că va respecta avizele, acordurile și prevederile legale în procesul de implementare a proiectului.
Adrian Chirciu consideră însă că municipalitatea trebuie să răspundă prin documente și cifre concrete, nu prin explicații generale, și anunță că a revenit cu o nouă solicitare în baza Legii 544/2001 și a Legii 52/2003.
„Așteptăm cu interes ca administrația să ne răspundă clar, cu documentele, nu cu fraze pompoase”, a transmis acesta.
În aceeași postare, sibianul îi îndeamnă pe cei care se opun proiectului în forma actuală să semneze petiția intitulată „Salvați Parcul Sub Arini – Sibiul spune NU betoanelor”.
