Robert Hanea a oferit vineri, 11 septembrie, la Sibiu, cele mai ample explicații de până acum despre proiectul pe care îl pregătește pentru fosta Mănăstire a Ursulinelor. Într-un dialog cu Emil Hurezeanu, desfășurat chiar în curtea fostului Liceu Pedagogic, omul de afaceri sibian a exclus transformarea ansamblului în hotel și a vorbit despre educație, artă, patrimoniu, cercetare, tehnologie și implicarea comunității locale.
Sibiu Independent a scris încă din 21 august că Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia a scos la vânzare ansamblul fostei Mănăstiri a Ursulinelor de pe strada General Magheru nr. 34-36 pentru suma de 6,25 milioane de euro. Proprietatea cuprinde peste 8.000 de metri pătrați de teren, clădirea fostului Colegiu Pedagogic „Andrei Șaguna” și terenul de sport.
Câteva zile mai târziu, Sibiu Independent a prezentat intenția lui Robert Hanea, sibianul aflat la conducerea Therme Group, de a cumpăra ansamblul și de a investi, în total, aproximativ 40 de milioane de euro în achiziție, consolidare, restaurare și transformarea fostei mănăstiri într-un centru european dedicat artei, patrimoniului și educației.
Vineri după-amiază, în cadrul Sibiu Contemporary Art Festival – SCAF 7, Robert Hanea și Emil Hurezeanu au discutat public despre ce ar putea deveni acest loc. Dialogul a avut loc chiar în curtea ansamblului Ursulinelor.
Emil Hurezeanu: un monument restaurat trebuie să redevină un loc de viață
Emil Hurezeanu a pornit discuția chiar de la temerile apărute în spațiul public după anunțarea intenției de cumpărare a ansamblului. Una dintre ele era posibilitatea ca fosta mănăstire să fie transformată într-un hotel.
Hurezeanu a vorbit despre istoria educațională a locului și despre necesitatea ca restaurarea să nu însemne doar refacerea unor ziduri.
În opinia sa, un monument istoric restaurat trebuie să redevină un spațiu relevant pentru comunitate, un „nou loc de viață” și de întâlnire, nu doar un obiect care poate fi vizitat și fotografiat.
De altfel, mare parte din dialogul celor doi a gravitat în jurul ideii că viitorul Ursulinelor trebuie legat de ceea ce a definit locul timp de secole: educația.
Robert Hanea: „Excludem hotel”
Robert Hanea a răspuns direct uneia dintre cele mai discutate teme apărute după anunțarea proiectului.
„Excludem hotel”, a spus acesta, precizând că exclude și alte utilizări de acest tip pentru ansamblu.
Potrivit lui Hanea, proiectul nu este gândit după logica obișnuită a unei investiții comerciale în care sunt calculate perioada de recuperare a banilor și profitul. Intenția, a explicat acesta, este ca valoarea creată aici să rămână pe termen foarte lung.
Mai mult, Hanea a declarat că transformarea unui spațiu unic precum Ursulinele într-un hotel ar fi, din punctul său de vedere, o utilizare economică distructivă, tocmai pentru că un asemenea loc și-ar pierde caracterul special și ar deveni un spațiu generic.
Educația, una dintre principalele funcții ale viitorului centru
Robert Hanea a insistat asupra rolului pe care educația îl va avea în viitorul proiect.
Nu este vorba doar despre educație în sensul clasic, ci despre educație prin artă, cultură, experiențe, întâlniri și modele profesionale.
„Cred că dimensiunea principală, mai ales la locul ăsta, va fi educația. Și educația prin artă și cultură e dintre cele mai subtile și mai eficiente forme de educație”, a spus Hanea în timpul dialogului.
În proiect ar urma să intre rezidențe pentru artiști, activități de cercetare în domeniul patrimoniului, programe educaționale și sociale, dar și colaborări cu instituții din România și din străinătate.
Hanea a vorbit despre o viitoare structură care să combine identitatea locală a Sibiului cu o dimensiune transilvăneană, românească, europeană și internațională.
„O dimensiune de educație, o dimensiune socială, o dimensiune de incluziune a vieții Sibiului și o dimensiune europeană și mondială a acestui loc”, a sintetizat acesta direcția proiectului.
Restaurarea nu începe cu un proiect desenat în birou
Un alt anunț important făcut de Robert Hanea privește modul în care va fi pregătită restaurarea.
Omul de afaceri spune că nu dorește ca proiectul să pornească de la o soluție deja decisă, peste care specialiștii și comunitatea să fie chemați ulterior doar pentru validare.
Primul pas va fi formarea unor grupuri de lucru.
Hanea a vorbit despre mai multe structuri dedicate restaurării, curatoriatului și concepției generale a proiectului. În total, estimează că 50-60 de persoane ar putea contribui constant cu expertiză.
Abia după constituirea acestor echipe ar urma să înceapă etapa propriu-zisă de proiectare a restaurării.
„Discuția de restaurare nu poate fi gândită în izolație, trebuie gândită exact cu conținutul care vine după restaurare”, a explicat Robert Hanea.
În aceste grupuri ar urma să intre specialiști sibieni și români, dar și experți internaționali cu care Hanea a colaborat în alte proiecte.
Universitatea „Lucian Blaga”, printre primii parteneri doriți
În timpul sesiunii de întrebări, reprezentanți ai mediului universitar au ridicat problema colaborării dintre viitorul centru și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
Robert Hanea a răspuns că ULBS ar urma să fie unul dintre primii parteneri invitați în proiect, iar colaborarea nu ar trebui să se limiteze la domeniul restaurării.
Au fost discutate inclusiv ingineria, tehnologiile noi, știința materialelor, imprimarea 3D și relația tot mai apropiată dintre artă, tehnologie și cercetare.
Hanea a spus că își dorește un loc capabil să atragă generațiile tinere nu printr-o formulă clasică de muzeu, ci prin experiențe interactive în care copiii și tinerii să vină pentru că spațiul este interesant și relevant pentru ei.
„Locul Ursuline nu are sens fără comunitatea din Sibiu”
O întrebare importantă venită din public a vizat accesul sibienilor și implicarea comunității locale în viitorul proiect.
Robert Hanea a respins ideea construirii unui centru izolat de oraș.
„Locul Ursuline, în ceea ce va deveni el, nu are sens fără comunitatea din Sibiu”, a spus acesta.
El a precizat că proiectul trebuie realizat împreună cu oameni din cultura sibiană, mediul universitar și comunitatea locală.
Hanea a povestit și că interesul său pentru clădire a început în urmă cu aproximativ un an și jumătate. După ce a petrecut mai multe ore în interiorul ansamblului, spune că a ajuns în fața unei alegeri: să ignore situația clădirii și să lase proiectul altcuiva sau să și-l asume.
A ales a doua variantă.
„E nevoie de foarte mult capital, de foarte multă implicare”, a spus Hanea, subliniind însă că proiectul are nevoie și de un parteneriat serios cu Sibiul și cu instituțiile orașului.
Hanea: succesul viitor al Sibiului va depinde de colaborare
Robert Hanea a vorbit și despre modelul de dezvoltare al orașului.
În opinia sa, Sibiul trebuie să treacă de la reflexul prin care proiectele importante sunt așteptate aproape exclusiv de la Primărie, Consiliul Județean sau stat către un model în care inițiativa privată și instituțiile publice lucrează împreună.
„Succesul Sibiului în viitor, cred că va sta în colaborare”, a afirmat acesta.
Hanea consideră că dimensiunea mare a proiectului Ursulinelor este, paradoxal, una dintre condițiile pentru ca acesta să funcționeze și să poată atrage public din afara orașului.
El a vorbit inclusiv despre viitoarea apropiere a Sibiului de București prin infrastructura rutieră și despre necesitatea creării unor motive suficient de puternice pentru ca vizitatorii să rămână mai mult timp în oraș.
Ideea sa a fost rezumată prin expresia: „Build it and they will come” – construiește și vor veni.
Dialogul dintre Emil Hurezeanu și Robert Hanea, desfășurat la Ursuline Art Hub în cadrul SCAF 7, a oferit astfel primele detalii consistente despre filosofia viitorului proiect.
Deocamdată, Robert Hanea vorbește în continuare despre intenția de achiziție și despre pregătirea proiectului, nu despre o restaurare deja începută. El a precizat că analiza cumpărării ansamblului se desfășoară de aproape un an și că au fost evaluate costurile, complexitatea și nivelul de implicare necesar.
Direcția anunțată este însă clară: nu hotel, ci un amplu centru de cultură, educație, patrimoniu, cercetare și tehnologie, construit cu participarea comunității sibiene și cu o rețea internațională de specialiști.
Foto: SCAF
