Cristina Ciungu, în vârstă de 34 de ani, absolventă a Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a decis să își schimbe parcursul profesional și să se îndrepte spre învățământ. După mai mulți ani de activitate în domeniul vânzărilor, aceasta urmează în prezent specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, în cadrul Facultății de Științe Sociale a ULBS.
Decizia de a urma o carieră didactică a fost influențată inclusiv de experiența de mamă a doi copii. Cristina Ciungu spune că și-a dat seama că își dorește să contribuie nu doar la educația propriilor copii, ci și la formarea celor care au mai puține oportunități. Din acest motiv s-a înscris în proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, derulat de Asociația Școala Încrederii.
Tehnologia schimbă modul în care copiii învață
Viitoarea profesoară consideră că tehnologia, rețelele sociale și inteligența artificială influențează puternic procesul educațional. În opinia sa, rolul profesorilor este și acela de a-i învăța pe elevi să utilizeze corect aceste instrumente.
În ceea ce privește folosirea unor aplicații precum ChatGPT pentru realizarea temelor, Cristina Ciungu atrage atenția că rezolvarea unei sarcini cu ajutorul tehnologiei nu demonstrează automat că elevul a înțeles informația. Din acest motiv, consideră că evaluarea continuă, realizată la clasă, devine tot mai importantă.
Incluziunea, birocrația și programa încărcată, printre problemele semnalate
Vorbind despre dificultățile sistemului de învățământ, Cristina Ciungu indică mai multe probleme. Printre acestea se numără relația dintre părinți și cadrele didactice, dar și modul în care este realizată incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Ea consideră că incluziunea este susținută la nivel declarativ, însă profesorii și școlile nu beneficiază întotdeauna de suficiente resurse pentru a răspunde nevoilor tuturor copiilor. Viitoarea profesoară subliniază și diferența dintre pregătirea teoretică și situațiile întâlnite efectiv la clasă.
O altă dificultate este, în opinia sa, birocrația, care poate îndepărta atenția profesorului de la actul didactic. Cristina Ciungu vorbește și despre un curriculum prea încărcat și despre scăderea interesului copiilor pentru lectură.
„Educația, însă, a rămas în multe privințe blocată în modelele trecutului”, afirmă aceasta, susținând că metodele de predare trebuie adaptate noilor generații.
„Profesorul ar trebui să fie un model demn de urmat”
În ceea ce privește atractivitatea profesiei pentru tineri, Cristina Ciungu spune că meseria poate fi potrivită celor care simt că au vocație, însă responsabilitatea este foarte mare. Din perspectiva sa, activitatea unui cadru didactic nu se reduce la orele petrecute efectiv în sala de clasă.
„Nu este doar un simplu job. Profesorul ar trebui să fie un model demn de urmat pentru elevii săi”, susține viitoarea profesoară.
Cristina Ciungu spune că, atunci când va ajunge la catedră, își dorește ca elevii să dobândească nu doar cunoștințe, ci și valori. Obiectivul său este să contribuie la formarea unor copii care au încredere în propriile puteri și care pot deveni adulți capabili să facă față provocărilor vieții.
Proiect dedicat pregătirii viitorilor profesori
Interviul face parte din campania media a proiectului „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, derulat de Asociația Școala Încrederii, care urmărește să crească gradul de conștientizare asupra importanței formării inițiale și continue a viitorilor profesori.
Potrivit informațiilor prezentate de organizație, Programul Școala Încrederii a sprijinit, din 2020, 382 de grădinițe și școli de stat, iar aproape 200.000 de elevi și 23.000 de adulți, dintre care 14.000 de profesori, au beneficiat de activitățile programului. Proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” este finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European Plus, în cadrul Programului Educație și Ocupare, având un buget de 4.701.518,60 lei.





