Educația și gândirea critică în era inteligenței artificiale, relația dintre tehnologie și creația umană, accesul artiștilor români pe piețele internaționale și finanțarea culturii s-au aflat în centrul unei dezbateri organizate în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest 2026.
Masa rotundă „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative” a avut loc luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară și a reunit reprezentanți ai industriilor creative, ai mediului universitar și ai instituțiilor publice.
Marlene Herberth, gazda dialogului despre creativitate și educație
Evenimentul a fost găzduit de Marlene Herberth, curator în cadrul Romanian Creative Week și coordonator pentru cultură și educație al Bisericii Evanghelice C.A. din România.
Dezbaterea a fost deschisă de Mirabela Grădinaru, care a transmis un mesaj de susținere pentru industriile creative și a evidențiat importanța colaborării dintre artiști, designeri, antreprenori, instituții și comunități.
„Creativitatea nu se dezvoltă în izolare. Ea are nevoie de conexiuni, de oameni care vin cu idei, de instituții și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a crea ceva nou”, a afirmat Mirabela Grădinaru.
Gândirea critică, esențială într-o lume dominată tot mai mult de AI
Unul dintre principalele subiecte abordate a fost influența inteligenței artificiale asupra educației și creativității.
Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a susținut că schimbarea trebuie să înceapă încă din primii ani de școală și a criticat orientarea sistemului educațional spre memorarea și reproducerea informațiilor.
În opinia sa, inteligența artificială trebuie privită drept un instrument, fără ca dezvoltarea tehnologică să înlocuiască gândirea critică, creativitatea sau educația umanistă.
Artistul vizual Andrei Cozlac a atras, la rândul său, atenția asupra necesității pregătirii copiilor pentru o lume în care AI va deveni tot mai prezentă. El a pledat pentru educație și experiment, astfel încât tehnologia să fie folosită în mod conștient.
„Inteligența artificială face parte din următoarea etapă evolutivă a umanității. Întrebarea este ce se întâmplă când ajungem cu ea la copii și cred că soluția este să antrenăm cât mai mult gândirea critică”, a declarat Cozlac.
Artiștii români au nevoie de sprijin pentru accesul pe piețele internaționale
Participanții au discutat și despre dificultățile întâmpinate de artiștii și creatorii români atunci când încearcă să își construiască o carieră internațională.
Designerul Ioana Ciolacu a vorbit despre importanța autonomiei, a educației și a accesului la competiții și experiențe internaționale, iar producătorul de film Andrei Boncea a analizat modul în care inteligența artificială ar putea transforma profesiile creative.
Acesta a adus în discuție apariția unui nou tip de „artist-companie”, capabil să realizeze, cu sprijinul noilor tehnologii, activități pentru care în trecut era nevoie de echipe întregi.
Din perspectiva industriei muzicale, Anca Lupeș, președinte RAW Music și fondator Mastering The Music Business, a solicitat o implicare mai consistentă a statului în promovarea artiștilor români și facilitarea accesului acestora pe piețele internaționale.
Printre soluțiile menționate s-au numărat o strategie pentru cultură care să fie aplicată efectiv și un mecanism de sprijin financiar pentru exportul cultural.
AI ar putea reduce birocrația din finanțarea proiectelor culturale
Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, a vorbit despre posibilitatea folosirii inteligenței artificiale pentru simplificarea procedurilor administrative din sectorul cultural.
În opinia sa, tehnologia ar putea prelua o parte importantă din birocrația asociată proiectelor, astfel încât artiștii să își poată concentra timpul și resursele asupra creației.
Antropoloaga Maria Rădan-Papasima, cofondatoare Artropedia, a atras atenția asupra limitelor indicatorilor utilizați în prezent pentru evaluarea proiectelor culturale și a propus monitorizarea acestora inclusiv după încheierea finanțării, pentru a putea fi analizat impactul real.
Creative Romania, de la dezbatere la soluții concrete
În finalul evenimentului, discuțiile s-au concentrat asupra necesității construirii unui cadru comun de colaborare între creatori, instituții publice, organizații culturale, universități și mediul privat.
Marlene Herberth a subliniat necesitatea unor spații în care tinerii să poată experimenta și să își dezvolte gândirea critică, precum și importanța alfabetizării culturale, media și digitale.
Potrivit acesteia, Creative Romania își propune ca dialogul dintre diferitele domenii să se transforme într-un laborator în care soluțiile pentru susținerea ecosistemelor culturale să poată fi construite și testate în mod concret.
Romanian Creative Week X Bucharest 2026 se desfășoară în perioada 2–8 octombrie, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
