Cât valora libertatea unui om în România comunistă? Uneori câteva animale de reproducție. Alteori utilaje agricole sau mii de dolari. Timp de decenii, statul român a negociat în secret plecarea cetățenilor de origine evreiască și germană, transformând dreptul de a emigra într-o afacere controlată de Securitate. Documentarul „Vânzarea secretă a evreilor din România”, realizat de regizorul francez Pierre Goetschel, reconstruiește acest mecanism folosind documente de arhivă și mărturii. Filmul va putea fi văzut la Astra Film Festival Sibiu, inclusiv la o proiecție la care va participa regizorul.
În România comunistă, un om nu putea decide pur și simplu să plece din țară. Avea nevoie de aprobarea autorităților, iar obținerea acesteia putea dura ani sau putea fi refuzată definitiv.
Pentru unii cetățeni, însă, regimul dezvoltase un mecanism secret prin care libertatea de a pleca devenea o marfă.
Evreii români care doreau să emigreze ajungeau să facă obiectul unor negocieri între autoritățile de la București, intermediari și reprezentanți ai statului Israel.
La început, în schimbul aprobărilor de emigrare, România primea animale de reproducție, echipamente și alte bunuri. Ulterior, tranzacțiile au inclus plăți în valută și avantaje economice sau politice.
Un mecanism asemănător, dar organizat prin acorduri distincte, a fost folosit și în cazul etnicilor germani care doreau să ajungă în Republica Federală Germania.
Documentarul lui Pierre Goetschel pornește de la această realitate greu de imaginat astăzi: statul care ar fi trebuit să-și protejeze cetățenii negocia prețul libertății lor.
Henry Jakober, omul care negocia vieți omenești cu Securitatea
În centrul investigației se află Henry Jakober, un om de afaceri originar din România, stabilit în Marea Britanie, care a devenit unul dintre intermediarii controversatelor operațiuni de emigrare.
Jakober nu tranzacționa bunuri obișnuite. El negocia cu reprezentanții regimului comunist posibilitatea ca anumite persoane să primească permisiunea de a părăsi România.
În schimb, autoritățile obțineau produse, echipamente sau alte beneficii economice.
Documentarul reconstituie această rețea prin documente ale fostei Securități, mărturii și materiale de arhivă.
Ceea ce impresionează în această poveste este transformarea unei probleme profund umane într-o operațiune economică.
În spatele fiecărei aprobări se aflau familii care încercau să scape dintr-un regim autoritar. Oameni care își lăsau în urmă casele, rudele, locurile de muncă și o parte importantă din propria viață.
Pentru autorități, însă, fiecare plecare putea reprezenta o nouă oportunitate de negociere.
Iar documentele administrative ajungeau să ascundă o realitate brutală: libertatea individuală devenise o sursă de venit și de avantaje pentru stat.
O investigație care continuă cercetarea unei jurnaliste franceze cu origini românești
Documentarul este inspirat din volumul „Les Exportés”, publicat în 2022 de jurnalista franceză Sonia Devillers.
Cartea pornește de la istoria propriei familii.
Bunicii materni ai jurnalistei, împreună cu alți membri ai familiei, au părăsit România în 1961. Multă vreme, povestea plecării lor a rămas incompletă.
Cercetările ulterioare au dezvăluit că emigrarea nu fusese doar rezultatul unor demersuri administrative. Familia făcuse parte dintr-un sistem prin care autoritățile române negociau plecarea cetățenilor de origine evreiască.
Pierre Goetschel continuă această investigație prin mijloace cinematografice.
Pune în relație mărturiile personale cu documentele oficiale și încearcă să reconstituie mecanismul unui comerț clandestin desfășurat timp de decenii.
Este o abordare importantă deoarece istoria comunismului este relatată adesea prin numele conducătorilor, deciziile partidului și statisticile economice.
Aici, punctul de plecare este omul.
Ce însemna pentru o familie să afle că dreptul ei de a pleca fusese evaluat într-o tranzacție?
Cum trăiești cu această descoperire după ce ai construit o viață nouă în altă țară?
Și cum se transmite această experiență generațiilor următoare?
Legătura directă cu Sibiul: sașii transilvăneni, și ei transformați într-o sursă de valută
Deși titlul documentarului se referă la evreii din România, subiectul are o legătură importantă și cu istoria comunității săsești din Transilvania.
Începând din a doua jumătate a anilor 1960, regimul comunist a negociat cu Republica Federală Germania emigrarea etnicilor germani din România.
Aceste acorduri secrete au funcționat până la prăbușirea regimului Ceaușescu, în 1989.
Germania de Vest plătea sume de bani pentru a facilita plecarea persoanelor de origine germană, iar autoritățile române controlau aprobările de emigrare.
Unul dintre principalii negociatori germani, avocatul Heinz-Günther Hüsch, a explicat ulterior că partea germană considera aceste plăți o modalitate de a cumpăra libertatea oamenilor, nu oamenii înșiși.
Diferența de perspectivă este importantă. Pentru familiile care încercau să plece, plata putea însemna șansa unei vieți libere. Pentru regimul de la București, aceeași operațiune reprezenta o modalitate de a obține bani.
Județul Sibiu s-a aflat printre regiunile profund marcate de emigrarea germanilor.
Hermannstadt, Mediașul și numeroasele sate săsești au cunoscut transformări demografice și culturale majore în ultimele decenii ale comunismului și, mai ales, după 1989.
Casele rămase în urmă, comunitățile împuținate și familiile despărțite reprezintă consecințe vizibile până astăzi.
Filmul lui Pierre Goetschel oferă astfel publicului sibian ocazia de a privi această istorie locală într-un context mai larg.
Nu toate plecările au avut aceleași cauze și nu toate au făcut parte din aceleași acorduri. Dar mecanismul prin care statul comunist a condiționat libertatea de emigrare de obținerea unor avantaje economice rămâne o parte esențială a istoriei recente.
Cât costa un om? Întrebarea care arată cinismul sistemului
Istoricul Radu Ioanid a documentat extensiv mecanismul acordurilor secrete dintre România și Israel.
Cercetările sale arată că plățile au variat în funcție de perioadă și de condițiile negocierilor. În unele acorduri, sumele au ajuns la câteva mii de dolari pentru fiecare persoană căreia autoritățile române îi permiteau să emigreze.
Existau și criterii legate de pregătirea profesională, vârstă sau alte caracteristici ale celor care doreau să plece.
Este una dintre cele mai tulburătoare dimensiuni ale acestui mecanism.
Într-un sistem care proclama oficial egalitatea dintre oameni, autoritățile ajungeau să atribuie valori economice diferite propriilor cetățeni.
Un muncitor, un medic, un inginer sau un profesor puteau deveni poziții într-o negociere.
Statul nu deținea oamenii ca proprietate, dar controla dreptul lor de a părăsi țara și transforma acest control într-un avantaj economic.
Din această perspectivă, expresia „vânzarea cetățenilor” nu este doar o formulare spectaculoasă destinată să atragă spectatorii într-o sală de cinema.
Ea descrie un mecanism istoric prin care drepturile fundamentale au fost condiționate de interesele unui regim totalitar.
Pierre Goetschel, regizorul care cercetează trecutul ascuns în arhive
Pierre Goetschel este un documentarist francez preocupat de relația dintre memoria individuală și istoria colectivă.
În filmul „L’Héritage retrouvé”, realizat în 2013, regizorul a pornit în căutarea urmelor bunicilor săi, Fernande și Gustave Goetschel, evrei originari din Alsacia, ale căror destine au fost marcate de Holocaust.
Investigația a fost construită pornind de la documente, obiecte păstrate în familie și mărturiile celor care mai puteau reconstitui fragmente din trecut.
A realizat și documentare despre revolta soldaților ruși aflați în Franța în timpul Primului Război Mondial, dar și despre experiențele supraviețuitoarelor de la Auschwitz.
Această preocupare pentru istoria recuperată din arhive explică și abordarea noului său documentar.
Goetschel nu caută doar să prezinte o succesiune de evenimente. El încearcă să arate felul în care deciziile luate în birourile puterii modifică viețile unor oameni ale căror nume rareori apar în manualele de istorie.
Filmul a fost realizat pentru piața audiovizuală franceză, în cadrul unei producții la care au participat Compagnie des Phares et Balises, microFILM și ARTE France.
A fost selectat și la festivalul internațional de documentar FIPADOC 2026.
Un film despre comunism care pune o întrebare incomodă prezentului
„Vânzarea secretă a evreilor din România” nu vorbește doar despre un capitol controversat al trecutului.
El readuce în discuție o problemă fundamentală: ce se întâmplă atunci când statul consideră că drepturile cetățenilor pot fi negociate în funcție de propriile interese?
În România comunistă, libertatea de circulație era un privilegiu controlat politic.
Pentru anumite categorii de cetățeni, acest privilegiu ajunsese să fie negociat economic.
Documentarul arată cât de departe poate merge un sistem autoritar atunci când nu există mecanisme democratice capabile să limiteze puterea instituțiilor statului.
Pentru publicul mai tânăr, povestea poate părea incredibilă.
Pentru cei care au trăit în România înainte de 1989, amintirea restricțiilor de călătorie, a cererilor de emigrare respinse și a familiilor despărțite este încă prezentă.
Iar pentru multe familii de sași din județul Sibiu, această parte a istoriei are o dimensiune profund personală.
Poate tocmai de aceea documentarul merită văzut.
Pentru că explică un mecanism despre care s-a vorbit prea puțin înainte de 1989 și care continuă să ridice întrebări despre responsabilitatea celor care au condus statul comunist.
Regizorul vine la Sibiu pentru a discuta cu spectatorii
„Vânzarea secretă a evreilor din România” este o producție franceză din 2025, cu o durată de 60 de minute în versiunea prezentată la Astra Film Festival.
Documentarul este inclus în Competiția România și în secțiunea tematică „Când nedreptatea e sistemul”.
La Sibiu sunt programate două proiecții:
Luni, 19 octombrie, ora 16:00 – Cinema City, Sala 5.
Sâmbătă, 24 octombrie, ora 12:00 – Cinema City, Sala 5.
Proiecția din 24 octombrie va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu regizorul Pierre Goetschel, moderată de Adrian Demian-Groza.
Este o ocazie importantă pentru publicul sibian de a discuta direct cu realizatorul despre documentele folosite în investigație, rolul Securității și mecanismele prin care statul comunist a negociat emigrarea propriilor cetățeni.
Pentru cei interesați de istoria recentă a României, de destinul comunităților evreiești și săsești sau de funcționarea aparatului represiv comunist, filmul reprezintă una dintre recomandările importante ale Astra Film Festival 2026.
Bilete:
19 octombrie, ora 16:00 – Cinema City, Sala 5:
Cumpără bilet pentru 19 octombrie
24 octombrie, ora 12:00 – Cinema City, Sala 5, proiecție urmată de Q&A cu regizorul:
Cumpără bilet pentru 24 octombrie
