Ediția a 33-a Astra Film Festival a debutat la Sibiu cu o gală de deschidere încărcată de emoție, o sală arhiplină și o dezbatere despre viitorul inteligenței artificiale, influența lui Elon Musk și riscurile unei lumi în care tehnologia avansează mai repede decât capacitatea societății de a o controla. Festivalul propune anul acesta 200 de evenimente cinematografice, proiecții și întâlniri cu realizatori de documentare.
Astra Film Festival, mai mult decât filme. O comunitate construită în 33 de ediții
Gala de deschidere, prezentată de jurnalista Oana Zamfir, a reunit cineaști, invitați, parteneri și iubitori ai filmului documentar. Retrospectiva edițiilor anterioare a readus în atenție evoluția unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale Sibiului, în timp ce Sara Budrala a prezentat principalele repere ale programului din acest an.
Directoarea artistică a festivalului, Csilla Kató, a vorbit despre rolul documentarului într-o societate dominată de informații, conflicte și incertitudini.
„Astra Film Festival este hrana lucidă de care avem nevoie pentru sănătatea noastră lăuntrică și a comunității din care facem parte”, a declarat Csilla Kató.
Aceasta a subliniat și importanța întâlnirilor dintre public și realizatorii filmelor, discuții care pot oferi perspective noi asupra problemelor contemporane.
Directorul-fondator Dumitru Budrala a rememorat începuturile festivalului și a explicat că, de-a lungul timpului, a înțeles că dialogul de după proiecții este cel puțin la fel de important precum filmele însele.
Un moment special a fost dedicat programului Astra Film Junior, care aduce anual copiii și tinerii mai aproape de cinematografia documentară.
„Elon Musk face bine sau rău omenirii?” O întrebare care a încins dezbaterea
Primul DocTalk al festivalului, intitulat „Inteligența artificială – pericol iminent sau schemă de marketing apocaliptică?”, a fost moderat de jurnalistul Florin Negruțiu.
Alături de acesta au participat Ștefan Baghiu, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, și Bogdan Lungu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Discuția a pornit de la viteza extraordinară cu care inteligența artificială a pătruns în viața oamenilor. Negruțiu a comparat timpul necesar diferitelor tehnologii pentru a ajunge la 100 de milioane de utilizatori, arătând că adoptarea ChatGPT a fost mult mai rapidă decât cea a telefoniei mobile sau a internetului.
Moderatorul a lansat apoi una dintre cele mai directe întrebări ale serii:
„Elon Musk face bine sau rău omenirii?”
Răspunsul lui Bogdan Lungu a fost categoric: „Face foarte mult rău”, acesta invocând sateliții, mașinile automatizate și viziunea antreprenorului asupra oamenilor.
Ștefan Baghiu a răspuns ironic: „Face bine, dar și-l face lui”, atrăgând atenția asupra mecanismelor economice din spatele marilor companii tehnologice.
Profesorul sibian a avertizat că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie analizată și prin prisma intereselor economice ale celor care o controlează.
„Toți visează la forme de acumulare în care să scoată în offside oamenii pentru că ei costă, munca lor costă”, a explicat Baghiu.
Bogdan Lungu a atras atenția asupra transformărilor inevitabile ale pieței muncii, în timp ce Baghiu a susținut că unele dintre mesajele alarmiste despre viitorul inteligenței artificiale pot reprezenta și strategii de marketing.
Poate inteligența artificială să înlocuiască omul?
Dezbaterea a depășit rapid subiectul Elon Musk și a ajuns la o întrebare fundamentală: mai putem considera inteligența artificială o simplă unealtă, în condițiile în care poate genera texte, imagini și conținut care imită creația umană?
„Noi dăm unei mașini puterea cuvântului. Chat GPT scrie la fel ca noi. Poate scrie o Biblie, un Război și Pace. Mai putem vorbi deci de o simplă unealtă?”, a întrebat Florin Negruțiu.
Ștefan Baghiu a susținut că inteligența artificială rămâne un instrument, însă adevărata problemă este cine îl utilizează și cu ce scop.
Bogdan Lungu a explicat că asemănarea dintre un text generat de inteligența artificială și unul scris de o persoană nu înseamnă că sistemul informatic are experiențe, înțelegere sau conștiință umană.
Dincolo de promisiunile tehnologice, dezbaterea a adus în prim-plan întrebări despre concentrarea puterii economice, viitorul locurilor de muncă și responsabilitatea pentru deciziile luate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Documentarul despre Elon Musk a dezvăluit și povestea unei românce care a lucrat la Tesla
După dezbatere, publicul a urmărit documentarul „Elon Musk dezvăluit”, realizat de regizorul Andreas Pichler, o producție germană din 2025.
Filmul investighează diferența dintre imaginea publică a miliardarului american, asociată progresului tehnologic, și controversele din jurul companiei Tesla.
Sunt analizate promisiunile privind automobilele autonome, accidentele, procesele și problemele de siguranță care au însoțit dezvoltarea tehnologiilor companiei.
Documentarul include mărturii ale unor foști angajați Tesla, printre care și o româncă, fostă ingineră în cadrul companiei.
Pelicula ridică o întrebare incomodă: cine își asumă responsabilitatea atunci când inovațiile prezentate drept soluții pentru viitor produc consecințe grave pentru oameni?
Documentarul „Elon Musk dezvăluit” va mai avea o proiecție în cadrul Astra Film Festival, pe 24 octombrie, la Cinema City Sibiu.
A doua zi de festival aduce documentarul Recorder despre copiii abandonați
Programul celei de-a doua zile, duminică, 18 octombrie, continuă cu proiecții și întâlniri dedicate unor teme sociale actuale.
La Astra Film Cinema, de la ora 12:00, este programat documentarul „Aici, altundeva”, realizat de Comes Chahbazian, o poveste despre iubire și speranță în mijlocul războiului.
La Sala Thalia va fi proiectată investigația Recorder „Singuri. Coșmarul fără sfârșit al copiilor abandonați”, realizată de Cristian Delcea, Mihai Voinea și Diana Meseșan. Proiecția va fi urmată de o discuție cu jurnaliștii Cristian Delcea și Diana Meseșan, moderată de Alexandra Tănăsescu.
Printre filmele recomandate se numără și „N-am mai simțit de mult o primăvară”, de Alexandra Bidian, respectiv „Dacă porumbeii s-ar preface în aur”, de Pepa Lubojacki.
Un alt DocTalk va aborda tema traumelor transgeneraționale. Jurnalista Ramona Ursu va modera o discuție cu psihoterapeuta Andrada Lupșe și producătoarea Elena Martin, pornind de la documentarul „Atât de familiar”, realizat de Rachel Tâpârjan.
Discuția va explora modul în care experiențele traumatice ale generațiilor anterioare pot influența viața urmașilor și posibilitățile de vindecare.
Astra Film Festival continuă astfel tradiția care l-a consacrat la Sibiu: documentarele nu se încheie odată cu genericul de final, ci devin punctul de plecare pentru dezbateri despre societatea în care trăim.
Programul complet al festivalului: https://astrafilm.ro/festival/program
