Chirurgia plastică nu înseamnă doar operații estetice, implanturi mamare sau injectări cu acid hialuronic. Este specialitatea medicală care poate salva membre, reface nervi și tendoane și tratează arsuri, degerături sau răni grave. Dr. George Mărginean, medic specialist în cadrul Secției Clinice Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică cele mai frecvente mituri despre această specialitate și atrage atenția asupra unor greșeli pe care pacienții continuă să le facă acasă.
Una dintre cele mai răspândite prejudecăți este că chirurgia plastică se ocupă exclusiv de înfrumusețare. În realitate, medicii acestei specialități intervin în numeroase situații medicale complexe, unele dintre ele reprezentând urgențe care pot pune în pericol viața pacientului.
„Principala preconcepție despre chirurgia plastică este că se ocupă doar de intervenții estetice, în principal de implanturi mamare și injectări cu acid hialuronic”, explică dr. George Mărginean.
De la reconstrucția nervilor și arterelor până la tratarea arsurilor grave
Potrivit medicului sibian, chirurgia plastică este una dintre cele mai diversificate specialități medicale. Aceasta include reconstrucția arterelor, nervilor și tendoanelor, chirurgia mâinii, intervențiile asupra malformațiilor congenitale la copii, acoperirea defectelor de țesuturi, îngrijirea plăgilor și tratamentul arsurilor sau degerăturilor.
Scopul principal este recuperarea funcționalității și redarea calității vieții pacienților.
Chirurgia estetică reprezintă doar o parte a pregătirii profesionale a medicilor plasticieni. Intervențiile realizate exclusiv în scop estetic nu sunt, în mod obișnuit, decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și nu constituie activitatea specifică a secțiilor de chirurgie plastică din spitalele publice.
Medicul explică însă că, în cazul unei intervenții estetice, evaluarea pacientului trebuie să fie individualizată. Acesta trebuie să înțeleagă riscurile, posibilele complicații și faptul că rezultatul nu poate fi anticipat în totalitate.
Așteptările realiste, echilibrul psihologic și respectarea recomandărilor medicale sunt esențiale.
Un deget amputat sau o arsură extinsă necesită intervenție imediată
Nu toate urgențele din chirurgia plastică sunt tratate în același interval de timp. Gravitatea leziunii și starea generală a pacientului determină cât de repede trebuie realizată intervenția.
„Spre exemplu, o arsură extinsă sau o amputație completă a unui deget necesită intervenție chirurgicală imediată”, precizează dr. Mărginean.
În schimb, o leziune simplă de tendon poate permite amânarea intervenției, în anumite condiții medicale, chiar și pentru trei-patru săptămâni.
Această diferență nu înseamnă că pacientul trebuie să amâne prezentarea la medic. Evaluarea de specialitate este cea care stabilește urgența și momentul potrivit pentru tratament.
În cazul traumatismelor complexe, chirurgul plastician colaborează cu medici din alte specialități. Pacienții cu arsuri pot avea nevoie de îngrijiri în echipă cu specialiștii ATI, iar cei operați la nivelul mâinii necesită frecvent kinetoterapie și recuperare medicală.
„Actul medical modern este muncă de echipă și implică numeroase specialități, iar chirurgia plastică nu este exceptată”, subliniază medicul.
Mitul „nu uda rana”, încă prezent în România
Una dintre cele mai importante explicații oferite de specialistul Spitalului Județean Sibiu privește îngrijirea rănilor la domiciliu.
Dr. Mărginean atrage atenția că o recomandare transmisă din generație în generație, potrivit căreia o rană nu trebuie niciodată spălată cu apă, este depășită.
„Principala recomandare, care în mod surprinzător încă persistă în populație, inclusiv în breasla medicală, este că peste plagă nu ne spălăm niciodată: «să nu udăm rana».”
Medicul explică faptul că această concepție provine din perioade în care apa putea fi contaminată, iar infecțiile provocate de contactul cu aceasta deveneau frecvent fatale în lipsa antibioticelor.
În prezent, în cazul multor plăgi pentru care spălarea este permisă, utilizarea apei potabile și a săpunului contribuie la îndepărtarea microorganismelor, secrețiilor și crustelor.
„Spălatul cu apă și săpun (dușul) îndepărtează mecanic și prin micelare foarte eficient patogenii, secrețiile și crustele, asigurând un mediu optim vindecării”, explică specialistul.
Există însă și situații particulare în care spălarea unei plăgi nu este recomandată. De aceea, pacienții trebuie să respecte indicațiile medicului privind momentul și modul în care rana poate fi curățată.
Betadina, apa oxigenată și spirtul pot întârzia vindecarea
O altă problemă identificată de medicul sibian este folosirea unor substanțe antiseptice tradiționale în îngrijirea repetată a rănilor.
Betadina, apa oxigenată, alcoolul medicinal și rivanolul sunt încă utilizate frecvent de pacienți, uneori fără recomandare medicală.
Dr. Mărginean avertizează că aceste produse pot afecta țesuturile implicate în procesul de vindecare.
„Acestea sunt mai agresive pe țesuturi decât pe patogeni și doar întârzie sau chiar împiedică procesul de vindecare”, susține specialistul, referindu-se la utilizarea lor în pansamentul plăgilor.
Medicul precizează că medicina modernă dispune de numeroase soluții și pansamente specializate, alese în funcție de caracteristicile fiecărei răni. Acestea urmăresc protejarea țesuturilor, controlul contaminării și favorizarea vindecării.
Asta nu înseamnă că orice antiseptic este contraindicat în orice situație, ci că tratamentul local trebuie ales în funcție de tipul plăgii și de recomandarea medicului.
O rană tratată greșit poate avea consecințe grave
Deși îngrijirea unei răni pare un gest banal, consecințele tratamentului incorect pot fi severe.
„O îngrijire corectă a plăgilor poate face diferența dintre o vindecare rapidă, fără sechele și cicatrici vizibile, sau infecții, lipsa vindecării, cicatrici anormale și chiar și deces”, avertizează dr. George Mărginean.
Specialistul insistă asupra importanței respectării recomandărilor primite la externare sau după consultație. Nu toate rănile se tratează la fel, iar produsele care par utile pentru o leziune superficială pot fi nepotrivite pentru o plagă profundă, o arsură sau o intervenție chirurgicală recentă.
Mesajul medicului de la Spitalul Județean Sibiu este că chirurgia plastică reprezintă mult mai mult decât transformarea aspectului fizic. Este o specialitate care, prin reconstrucții complexe, tratarea traumatismelor și îngrijirea corectă a țesuturilor, contribuie direct la recuperarea pacienților și, în situațiile grave, la salvarea vieții acestora.
