Memoria îndrăgitei interprete de muzică populară Lucreția Ciobanu a fost celebrată sâmbătă, 24 octombrie 2026, printr-o serie de manifestări culturale organizate la Topârcea și Ocna Sibiului. Evenimentele au inclus dezvelirea unei plăci comemorative, o expoziție dedicată artistei și simpozionul „Doamna Munților și ecoul viitorului”, în cadrul căruia a fost prezentat un chatbot realizat cu inteligență artificială românească, prin intermediul căruia publicul poate purta un dialog virtual cu o reconstituire digitală a artistei.
Manifestările au fost organizate de Primăria Orașului Ocna Sibiului, prin primarul Claudiu Predescu, Asociația Culturală „Samuil Micu Clein” și Grupul de inițiativă pentru omagierea memoriei Lucreției Ciobanu.
Din grupul de inițiativă fac parte Ilie Dan Nanu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, Valentin-Dumitru-Ioan Ivan, primarul comunei Sadu și vicepreședinte A.Co.R., Rodica Mioara Stoica Ciobanu, fiica artistei, și Gabriela Tuță, păstrătoare a tradițiilor din Mărginimea Sibiului.
Placă comemorativă dezvelită la Topârcea, în memoria Lucreției Ciobanu
Evenimentele au început la ora 12:00, la Așezământul Cultural din satul Topârcea, unde a avut loc o ceremonie omagial-comemorativă. Programul a inclus o slujbă de pomenire și dezvelirea unei plăci comemorative dedicate celebrei interprete.
În paralel, la Ocna Sibiului, publicul a avut ocazia să viziteze expoziția „Lucreția Ciobanu. Rădăcini în Mărginimea Sibiului”, dedicată vieții și moștenirii culturale a artistei.
Primarul comunei Sadu, Valentin Ivan, a vorbit despre realizarea plăcii comemorative, subliniind implicarea artistului plastic Horia Ciontea.
„Lucreția Ciobanu a scris prin cântec povestea satului românesc… Chiar dacă timpul a fost foarte scurt, am reușit prin strădania artistului plastic, Horia Ciontea, să realizăm în timp record această placă”, a declarat Valentin Ivan.
Personalități ale folclorului românesc, reunite la Ocna Sibiului
De la ora 13:00, Centrul Cultural din Ocna Sibiului a găzduit simpozionul „Doamna Munților și ecoul viitorului”. Sala a fost plină de iubitori ai muzicii populare, alături de membrii familiei Lucreției Ciobanu.
Printre invitați s-au numărat profesorii Grigore Leșe, Elise Stan, Ilie Moise și Vasile Bebeșelea. La eveniment au participat și fiica artistei, Rodica Mioara Stoica Ciobanu, nepoții și strănepotul acesteia.
Simpozionul a fost deschis de primarul orașului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu, urmat de directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, Ilie Dan Nanu, care a evocat amintiri despre Lucreția Ciobanu, Ilie Micu și părintele Teofil Părăian.
Acesta a descris manifestarea drept „o clipă astrală a tuturor românilor”.
Profesorul Grigore Leșe a vorbit despre legătura profundă dintre folclor, identitate și locurile natale, amintind de întâlnirile sale cu Lucreția Ciobanu.
La rândul său, Elise Stan a evocat participările artistei la emisiunile de folclor ale Televiziunii Române.
„Lucreția Ciobanu a avut simplitatea unui om mare și în același timp măreția unui om simplu”, a afirmat Elise Stan.
Profesorul Ilie Moise a analizat personalitatea interpretei și relația dintre repertoriul acesteia și trăirile sale, în timp ce dirijorul Vasile Bebeșelea a rememorat experiențele artistice împărtășite cu Lucreția Ciobanu.
Silvia Macrea a subliniat importanța pe care artista continuă să o aibă pentru promovarea tradițiilor din Mărginimea Sibiului.
„Lucreția Ciobanu a fost, este și va rămâne cea mai bună formă de promovare a Mărginimii Sibiului”, a declarat aceasta.
Inteligența artificială readuce în atenția publicului vocea și povestea „Doamnei Munților”
Unul dintre momentele importante ale simpozionului a fost prezentarea chatbotului „Lucreția Ciobanu”, un proiect tehnologic realizat cu acordul familiei artistei.
Aplicația utilizează inteligența artificială pentru a genera răspunsuri pe baza materialelor documentare disponibile despre viața și activitatea interpretei.
Gabriela Tuță a interpretat cântece din repertoriul Lucreției Ciobanu și a deschis dialogul cu reconstituirea digitală. Prima întrebare i-a aparținut profesorului Grigore Leșe: „Cum vă este inima, doamna Lucreția?”
Proiectul își propune să creeze o legătură între generații și să ofere tinerilor o modalitate interactivă de a descoperi patrimoniul cultural românesc.
„Am simțit că avem în grijă ceva prețios, care cere răbdare, seriozitate și mult respect”, a declarat Răzvan Costin, reprezentant AiRox, în cadrul simpozionului.
Organizatorii precizează că dialogul virtual nu reprezintă declarații noi ale artistei. Răspunsurile sunt generate de inteligența artificială pornind de la documentele și informațiile existente.
Chatbotul este disponibil pe platforma folclorcudor.ro, unde utilizatorii pot descoperi informații despre copilăria Lucreției Ciobanu, legătura sa cu Mărginimea Sibiului, repertoriul muzical și tradițiile românești.
Familia Lucreției Ciobanu, emoționată de inițiativa culturală
Prezentă la eveniment, Rodica Mioara Stoica Ciobanu, fiica artistei, a vorbit despre emoția retrăirii amintirilor și despre importanța păstrării moștenirii muzicale a mamei sale.
„Tot ce se întâmplă la Sibiu și în tot Ardealul demonstrează că muzica mamei rămâne. Spiritul ei e viu încă, iar povestea cu Chatbotul este impresionantă”, a declarat Rodica Mioara Stoica Ciobanu.
În cadrul manifestării, Marcel Părău a interpretat cântecul doinit cu care a debutat la Radio România, contribuind la atmosfera de evocare a folclorului autentic.
„Ridică-te, negură”, cântat de întreaga sală
Finalul evenimentului de la Ocna Sibiului a adus un moment muzical colectiv.
Gabriela Tuță i-a întrebat pe participanți ce cântec din repertoriul Lucreției Ciobanu și-ar dori să asculte. Publicul a ales „Ridică-te, negură”, iar interpreta i-a invitat pe cei prezenți să cânte împreună cu ea.
Momentul a încheiat manifestarea printr-un omagiu muzical adus „Doamnei Munților”, ale cărei cântece continuă să fie transmise noilor generații.
Organizatorii au transmis mulțumiri familiei Lucreției Ciobanu, Arhivelor Naționale ale României și partenerilor Polish Business Club, AiRox și Complex Balnear Ștrand Ocna Sibiului, precum și tuturor celor care au contribuit cu documente, mărturii și sprijin la realizarea evenimentului.
Prin îmbinarea manifestărilor comemorative cu tehnologiile moderne, organizatorii urmăresc păstrarea și promovarea moștenirii culturale lăsate de Lucreția Ciobanu, una dintre vocile reprezentative ale folclorului românesc.
