Nicu Ștefănuță le cere rășinărenilor să voteze împotriva proiectului minier de la Valea Dobra. Își invocă rădăcinile locale, mandatul european și cercetările făcute la Bruxelles. Tocmai aceste argumente îl obligă să prezinte informația completă: despre legăturile europene ale proiectului și despre întrebarea mai largă la care vor răspunde oamenii duminică, 8 noiembrie.
„Sunt rășinărean, fiu al satului acesta, dar și europarlamentar”, spune Nicu Ștefănuță în mesajul prin care îndeamnă comunitatea să voteze NU la referendum. Este o intervenție politică asumată, construită pe două surse de autoritate: apartenența la comunitate și accesul la informația europeană.
Nu există nimic nepotrivit în faptul că un europarlamentar se pronunță asupra unei investiții din zona sa de origine. Problema apare când mesajul categoric ajunge înaintea explicațiilor complete.
Iar în campania de la Rășinari sunt cel puțin două lucruri care merită explicate până la capăt.
Se face campanie despre Valea Dobra, dar întrebarea privește întreaga comună
Întrebarea referendumului este: „Sunteți de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Rășinari?”. Formularea nu individualizează compania MPI, zăcământul de magneziu sau perimetrul Valea Dobra.
Sigur că referendumul a pornit din controversa proiectului de la Valea Dobra. Chiar titlul hotărârii Consiliului Local face referire la acesta. Însă întrebarea adresată alegătorilor are un înțeles mai larg.
Diferența contează. Cine respinge proiectul MPI este chemat să răspundă unei întrebări despre orice exploatare minieră din comună. Cine consideră că fiecare investiție trebuie judecată separat primește aceeași întrebare generală.
În relatarea ședinței din 30 septembrie, consilierul PSD Nicu Streza apare printre cei care au cerut consultarea locuitorilor cu privire la exploatarea minieră pe raza comunei. Discuțiile au inclus și varianta generală, cu termenul „orice”.
Un europarlamentar care mobilizează oamenii la vot ar trebui să explice această diferență. Să spună limpede dacă susține respingerea proiectului de la Valea Dobra sau o poziție generală împotriva exploatărilor miniere din Rășinari.
Nici noi nu trebuie să împingem interpretarea dincolo de ceea ce putem susține: „orice exploatare minieră” nu înseamnă automat orice săpătură făcută în comună. Dar tocmai amploarea formulării cere explicații, inclusiv despre efectele administrative urmărite după referendum.
Oamenii trebuie să știe ce votează înainte de a pune ștampila.
Domnule Ștefănuță, referințele europene există
Ștefănuță susține că, în cercetările sale și în documentele consultate, nu a identificat proiectul între proiectele strategice europene. De aici își construiește critica față de prezentarea investiției ca proiect dorit de Uniunea Europeană.
Publicul merită însă să afle și ce există.
Pe site-ul EIT RawMaterials, Mineral Proiect Invest SA figurează explicit între partenerii European Raw Materials Alliance — ERMA, cu țara de proveniență România. Numele companiei poate fi verificat în lista publică a partenerilor ERMA.
Mai există și proiectul SUSMg2 — Sustainable Magnesium Autonomy for Europe. Site-ul acestuia prezintă valorificarea resursei de la Valea Dobra, indică Mineral Proiect Invest drept coordonator și descrie inițiativa prin obiectivul autonomiei strategice europene în aprovizionarea cu magneziu. Aceasta este prezentarea consorțiului și trebuie atribuită ca atare.
Legătura cu cercetarea europeană este confirmată și de un partener academic. Universitatea Tehnică Bergakademie Freiberg include SusMg2 între proiectele sale curente, pentru perioada 2026–2027, cu mențiunea EIT RawMaterials.
Aceste referințe nu pot fi șterse din discuție doar pentru că nu rezolvă întreaga controversă.
Trebuie păstrată însă distincția esențială: apartenența unei companii la ERMA și participarea la un proiect de cercetare asociat EIT RawMaterials nu echivalează cu desemnarea formală a investiției drept „Strategic Project” în baza regulamentului european privind materiile prime critice. Chiar MPI precizează această diferență pe propriul site.
Prin urmare, aceste surse nu demonstrează că Ștefănuță greșește în privința absenței statutului formal. Ele arată însă de ce o prezentare completă trebuie să depășească simpla constatare că proiectul nu apare pe o anumită listă.
Magneziul metalic figurează între materiile prime strategice în Regulamentul european privind materiile prime critice. Recunoașterea unei materii prime ca strategică și desemnarea unui anumit proiect ca strategic sunt lucruri distincte. Absența proiectului MPI de pe lista proiectelor strategice nu desființează importanța strategică a magneziului. După cum importanța magneziului nu oferă unei companii aprobare europeană implicită pentru orice investiție. Un europarlamentar ar trebui să explice limpede această diferență.
SENS și ocazia de imagine
În campanie au intrat și reprezentanții SENS. Cei doi copreședinți ai filialei Sibiu au participat, pe 31 octombrie, la distribuirea pliantelor împotriva proiectului minier. Implicarea politică este documentată.
Este dreptul lor. Tot așa cum este dreptul nostru să observăm oportunitatea de imagine pe care această controversă o oferă politicienilor.
În opinia mea, campania îi aduce lui Ștefănuță și vizibilitate politică. Îngrijorarea comunității creează un public atent, iar mesajele categorice circulă repede. Explicațiile despre statutul unui proiect, procedurile europene și formularea referendumului cer mai multă muncă și aduc mai puține reacții pe rețelele sociale.
Tocmai de aceea contează și transparența cheltuielilor campaniei: cine plătește materialele, cât costă și în ce tiraj sunt distribuite? Fără documente, nu putem afirma că finanțarea provine din fondurile mandatului european. Dar putem cere public aceste informații mai ales că europarlamentarul anunță că a trimis mii de scrisori în toată comuna Rășinari.
Funcția europeană obligă la mai mult decât un îndemn la vot
Rășinărenii au dreptul să respingă investiția. Au dreptul să ceară studii, garanții, răspunsuri despre apă, praf, transport și sănătate. Nici relevanța economică a magneziului, nici parteneriatele europene nu înlocuiesc evaluările și autorizările necesare.
În același timp, teama oamenilor nu trebuie să devină un teren comod pentru mesaje politice simplificate.
Nicu Ștefănuță și-a invocat mandatul european pentru a da greutate poziției sale. Atunci să folosească acest mandat pentru o explicație completă: ce statut are proiectul, ce legături europene sunt documentate, ce rămâne neclar și ce anume sunt chemați rășinărenii să voteze.
Un europarlamentar care cere încrederea comunității trebuie să aducă mai mult decât un NU scris apăsat. Trebuie să aducă informația întreagă.
PS: Și un mesaj direct pentru europarlamentarul Nicu Ștefănuță: dacă tot vorbim de transparență, nici acum nu vă apare CV-ul pe siteul Parlamentului european.
