În spatele fiecărui diagnostic medical, a fiecărei gărzi și a fiecărui moment de criză din spital se află o dimensiune adesea trecută cu vederea și anume sănătatea mintală a celor care au grijă de pacienți. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, această responsabilitate este purtată de psihologul specializat în Psihologia Muncii și Organizațională, Bianca Lica-Niycui. Cu o carieră de peste 18 ani, dintre care trei ani și jumătate dedicați Spitalului Județean, Bianca Lica-Niycui ne-a explicat ce înseamnă profesia ei.
Alegerea carierei profesionale
Decizia de a urma această cale profesională nu a venit din întâmplare, ci a fost conturată de parcursul personal și de dorința sinceră de a ajuta oamenii:
„Mereu mi-a plăcut să lucrez cu omul, dar în special consider că această orientare profesională a a avut la bază situații personale, asa cum la fiecare cadru medical alegerea unei cariere medicale inspirată din situații personale este una dintre cele mai puternice și autentice motivații. Atunci când o experiență proprie sau de familie iți deschide drumul către medicină sau psihologie, profesia devine mai mult decât un simplu loc de muncă, devine o misiune personală, iar impactul profund al acestor experiențe reprezintă de cele mai multe ori motorul care susține reziliența pe parcursul anilor lungi de studiu și a suprasolicitărilor, a turelor/gărzilor epuizante. În cazul meu această decizie m-a ajutat în dezvoltarea personală și profesională, motiv pentru care îmi doresc ca la rândul meu să pot să ajut cât mai mulți oameni.”
O carieră dedicată omului
Psihologia muncii și organizațională este un domeniu complex, care funcționează ca un scut protector pentru siguranța la locul de muncă. Activitatea psihologului Bianca Lica-Niycui se desfășoară pe două direcții principale și anume pe supravegherea sănătății lucrătorilor și pe sprijinul administrativ privit din perspectiva psihologică. Evaluarea obligatorie nu vizează întregul personal din spital, ci este reglementată strict de lege pentru anumite funcții expuse la riscuri specifice.
„Principala responsabilitate a psihologului specializat în psihologia muncii și organizatională este de evaluare psihologică a personalului angajat conform HG 355/2007 actualizată în 2011 privind supravegherea sănătății lucrătorilor. Conform acestei hotărâri, doar o parte din angajații spitalului beneficiază de evaluarea psihologică obligatorie. Beneficiază de evaluare psihologică personalul sanitar elementar, personalul de îngrijire, cei care lucrează în condiții de muncă cu expunere profesională la radiații ionizante, muncitorii care manipulează vehicule de transport intrauzinal stivuitoriști și liftieri, restul ramân la indicația medicului de medicina muncii. Însă aceste evaluări sunt doar o parte din atribuțiile psihologului care au legatură cu psihologia muncii, mai departe intervin atribuții specifice psihologiei organizaționale, de interventie și diagnoză ocupațională-organizațională, analiza postului, actualizare fișe de post, consiliere psihologică si individuală pentru creșterea motivației și a persistenței motivaționale, comunicare asertivă, planuri de ameliorare burnout.”
Dincolo de cerințele legale, intervenția psihologică devine vitală atunci când apar afecțiuni medicale sau episoade de surmenaj. La recomandarea medicului de medicina muncii, angajații care se confruntă cu probleme precum episoade depresive, anxietate, hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică severă sau diabet decompensat pot beneficia de ajustări temporare ale programului de lucru.
„Avem în lege contraindicații la mai multe afecțiuni medicale cum ar fi cardiopatia ischemică severă, diabetul decompensat, depresia și atunci le recomandăm să nu lucreze temporar ture de noapte, pentru a fi mai eficient tratamentul medicamentos. Spre exemplu dacă avem un episod depresiv, angajatul beneficiază de un tratament care se administreaza inclusiv seara pentru a reduce insomnia și ideația. În tura de noapte, dacă și-ar lua tratamentul, s-ar expune la două situații, să nu fie eficient la locul de muncă din cauza tratamentului pe care și-l administrează, fie să nu ia tratamentul ca să obțină performanță la locul de muncă aspect care afectează starea de sănătate a angajatului. Și atunci încercăm să reducem timpul de muncă la tura de zi, pentru a facilita eficiența tratamentului medicamentos, doar temporar, o perioada de 1-3 luni, timp suficient pentru a stabiliza angajatul astfel încât starea sa de sănătate să fie optimă pentru a crește calitatea vieții și pentru a obține performața profesională. Restricția este temporară pentru că avem nevoie de persoane care să lucreze și noaptea dar suficientă pentru redobândirea stării de sănătate și functionalitate a angajatului .”
Cum apare riscul de „burnout” la persoane
Potrivit psihologului, procesul de evaluare se bazează pe teste standardizate și licențiate de Colegiul Psihologilor din România garantând o obiectivitate absolută în măsurarea rezistenței la stres și a echilibrului emoțional. Suprasolicitarea aduce însă riscuri majore, cel mai întâlnit fiind burnout-ul.
„La suprasolicitare apare sindromul de burnout. Mulți angajați nu conștientizează că sunt în burnout. Vin la evaluările anuale cu zâmbetul pe buze și fac afirmații aparent banale nu mai simt nimic, nu mai am răbdare, mă enervează orice, mă trezesc obosită, etc. Așa arată burnout-ul cu uzură multă datorită suprasolicitărilor și sigur în anumite situații apare toleranța scăzută la frustrare, apare impulsivitatea, de acolo scade capacitatea de concentrare a atențeia și se pot produce conflicte sau erori la locul de muncă. Astfel testam și cogniția: atenție concentrată, distributivă, memoria, claritatea și rapiditatea raționamentului. Încercăm să găsim soluții și să propunem planuri particularizate pentru evitare suprasolicitărilor sau de ameliorare acolo unde deja s-a instalat.”
Potrivit psihologului, factorii care declanșează aceste stări sunt multipli și includ adesea presiunea dublă dintre mediul profesional, social și cel familial.
„Dacă o persoană lucrează astăzi opt ore de zi, mâine opt ore de noapte, după care face două zile pauză, are o modificare a ritmului circadian foarte mare. Dacă acasă mai are în întreținere copii cu sau fara probleme sau adulți cu probleme, nu are cum să se odihnească. De acolo se instalează oboseala, corpul are nevoie de somn si nu il primeste. Chiar avem persoane care îngrijesc părinți imobilizați la pat. Fac același lucru aici cu pacienții spitalului, se duc acasă și în loc de repaus îngrijesc alte persoane care au nevoie de suportul lor. Și atunci nu mai au timp pentru ei, nu mai au timp de viață personală, ci se dedică total celorlalți.” Genul acesta de angajași au o rezistență foarte crescuăa la oboseală și identifică prea târziu burnout-ul atunci când efectul este cronic și au început să dezvolte probleme medicale serioase care necesită intervenție medicală de urgență sau tratament permanent. Din acest motiv consilierea psihologică pentru ameliorare burnout nu este și nu poate fi limitată de legislația privind supravegherea sanătații lucratorilor, atfel toți angajații spitalului pot solicita suport psihologic la nevoie!”
Depresia și traumele nu se vindecă doar cu medicamente
În privința depresiei și a traumelor, psihologul subliniază importanța intervenției psihiatrice și a psihoterapiei, explicând că medicamentele doar țin simptomele sub control, în timp ce vindecarea reală cere o abordare profundă.
„Tratamentul medicamentos nu tratează episodul depresiv, psihoterapia tratează. Cu ajutorul tratamentului medicamentos ținem sub control episodul depresiv, chiar evităm tendințele de suicid, după care trimitem la psihoterapie pentru a trata cauza depresiei.”
Evoluția percepției publice și provocările viitorului
Deși societatea a progresat, iar reticența față de mersul la psiholog începe să se risipească, costurile rămân o barieră importantă pentru mulți oameni.
„Atunci când trebuie să suporte costuri personale, apare reticența, dar prin Casa de Asigurări, oamenii beneficiază de ședințe de consiliere psihologică, psihoterapie decontate ca servicii conexe actului medical de psihiatrie. În general după cele 10 ședințe decontate, dacă persoana observă schimbări semnificative , recunoaste aportul benefic al psihoterapiei și continuă terapia suportând personal costurile.”
Sfaturi pentru studenții care doresc să urmeze această specializare
În ceea ce privește viitorul psihologiei muncii și colaborarea cu studenții sau masteranzii, accentul se pune pe cunoașterea legii psihologului dar si a legislatiei conexe și a specificului fiecărui domeniu în parte.
„Pentru a profesa ca psiholog organizațional, trebuie să cunoști toate legile conexe. Nu doar legea supravegherii sănătății lucrătorilor ci toate legile conexe din toate domeniile ocupationale transporturi, educatie, securitatea muncii, codul muncii, clasificarea ocupatiilor din Romania etc.. De asemenea eficiența profesională a psihologului in specializarea psihologie muncii și organizațională necesită cunostințe solide de psihodiagnostic așa cum și psihologul clinician ar trebui să cunoască atribuțiile din fișa postului clientului său pentru a particulariza sugestiile de consiliere / psihoterapie.”
Perspectiva psihologului despre inteligența artificială
Pentru psiholog, relația cu tehnologia și inteligența artificială este una pragmatică, AI-ul fiind privit ca un instrument util de sprijin în generarea de rapoarte, dar care nu poate înlocui niciodată discernământul uman.
„Îmi place, dar și acea informatie trebuie verificată. Eu chiar utilizez o baterie de teste autorizată de Colegiul Psihologilor din Romania care, după evaluare, generează rapoarte de evaluare psihologică cu sugestii de consiliere, dar analizez fiecare sugestie și încerc să o adaptez, să o particularizez la situația omului. Mă ajută AI-ul, dar nu mă bazez 100% pe el.”
“Când ajung acasă mă detașez total de locul de muncă”
Într-o profesie intensă, deconectarea este o necesitate. Pentru psihologul Bianca Lica Niycui, refugiul cel mai sigur și plin de satisfacție este familia.
„Când ajung acasă mă detașez total de locul de muncă. Încerc să mă dedic familiei. Ieșim în aer liber când se poate. Chiar dacă uneori avem nevoie să fim și singuri, să ne prioritizam, eu îmi găsesc satisfacție în timpul petrecut cu familia mea.”
