Pentru George Ioan Mărginean, medic primar în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă în cadrul Spitalului Județean, medicina nu este doar o profesie, ci o vocație născută din fascinația pentru știință și natură. Într-un interviu acordat publicației noastre, medicul ne-a vorbit despre complexitatea intervențiilor reconstructive, provocările unui sistem medical subfinanțat, riscurile procedurilor estetice făcute în afara legii, dar și despre o pasiune mai puțin obișnuită și anume reabilitarea și salvarea țestoaselor sălbatice din România.
De la biologie la chirurgia reconstructivă
Alegerea medicinei a venit pentru medicul Mărginean ca o continuare firească a pasiunii sale din copilărie și adolescență pentru științele naturii și biologie. În timpul facultății, sfera chirurgicală i-a captat atenția în mod deosebit, iar chirurgia plastică i-a oferit exact diversitatea pe care o căuta.
„Mereu am fost pasionat de știință, de natură, de biologie, așa că a fost o direcție naturală pentru mine partea cu medicina. În timpul facultății m-a atras în mod special partea de chirurgie, iar plastica mi s-a părut suficient de variată și diversificată cât să continui pe direcția asta. Plastica reușește să îmbine știința cu frumosul și cu arta, o combinație destul de unică în specialitățile noastre.”
Patologia din spitalul de urgență și importanța prevenției
Activitatea dintr-un spital județean de urgență presupune o cazuistică variată și solicitantă. Medicul Mărginean ne-a explicat faptul că intervențiile curente se împart între patologia tumorală, care necesită reconstrucții complexe și traumatismele severe, în special cele de la nivelul mâinii. În cazul accidentelor rutiere grave, echipa de chirurgie plastică intervine într-o etapă ulterioară, după ce pacientul a fost stabilizat de echipele de politraumă, ortopedie sau chirurgie generală.
„În marea majoritate sunt diverse formațiuni tumorale care necesită după aceea și reconstrucții, acoperirea defectelor, diverse lambouri care trebuie realizate. Iar acum, fiind vorba de un spital de urgență, vin și foarte multe traume, mai ales pe chirurgia mâinii. Scopul nostru în aceste cazuri este să redăm funcționalitatea și calitatea vieții pacientului.”
În ceea ce privește prevenția, medicul ne-a subliniat două direcții esențiale, pe o parte controalele dermatologice periodice pentru depistarea timpurie a leziunilor tumorale și pe cealaltă parte respectarea normelor de protecție a muncii. Multe dintre traumatismele grave ajung la camera de gardă din cauza neglijenței în utilizarea uneltelor la locul de muncă sau acasă.
„Pe partea de patologie cronică, de formațiuni tumorale, sunt foarte importante controalele regulate la medicul dermatolog care prevăd monitorizarea periodică. Astfel încât, dacă există ceva, fie se tratează conservativ, fie se poate opera după aceea într-un stadiu incipient. Pe partea de traumă, o mare problemă în România este purtarea echipamentului de protecție și respectarea normelor de siguranță la locul de muncă. Nu prea se face chestia asta, se sar pași și atunci apar tot felul de incidente și accidente.”
Pregătirea preoperatorie și relația dintre medic și pacient
Orice intervenție chirurgicală presupune un plan riguros, analize amănunțite, consulturi interdisciplinare pentru pacienții cu boli asociate și stabilirea conduitei postoperatorii. Totuși, succesul actului medical depinde în mare măsură și de implicarea pacientului după externare, un capitol la care potrivit medicului, România suferă din cauza lipsei de educație medicală.
„În România, ce am observat este că există o educație medicală foarte precară și, în general, responsabilitatea aceasta a pacientului, după ce medicul și-a făcut treaba, nu prea există. În sensul că pacienții primesc recomandările și toate indicațiile verbal, dar mai ales în scris, pentru a le putea urmări și ei la domiciliu și să nu uite vreun pas, dar nu prea o să le citească. De obicei se întorc cu tot felul de complicații și tratamente făcute după ureche la domiciliu, și atunci trebuie să gestionăm acele complicații.”
Provocările sistemului public
Vorbind sincer despre condițiile din spitalul public, medicul Mărginean ne-a punctat lipsurile materiale și de infrastructură. În prezent, secția își desfășoară activitatea în containere modulare, o soluție provizorie care afectează confortul pacienților, în așteptarea finalizării lucrărilor de reabilitare a clădirii principale. Deși medicii români investesc constant în pregătirea lor profesională participând la congrese și cursuri internaționale, sistemul rămâne blocat de subfinanțare, blocarea angajărilor și plafonarea decontărilor prin Casa de Asigurări.
„România încearcă, cu resursele foarte limitate pe care le are sistemul de sănătate, să ofere totuși servicii medicale la nivel occidental și la nivelul multor țări mult mai avansate decât a noastră. Medicii și colegii sunt interesați să ofere un nivel ridicat al serviciilor medicale de calitate, merg la congrese, merg la cursuri internaționale, se pregătesc în alte centre. Problema este să aibă și resursele cu care să lucreze. Până la urmă, mie mi se pare că tot sistemul de sănătate este subfinanțat și cumva este o problemă la nivelul acesta. Există voință din partea colegilor, dar resursele sunt foarte limitate.”
Potrivit medicului, o altă problemă acută o reprezintă lipsa de respect față de timpul medical și aglomerarea nejustificată a Unității de Primiri Urgențe de către pacienți cronici sau neasigurați care vor să își facă analize gratuit, precum și neprezentarea la programări sau chiar la operații fără a anunța în prealabil.
„Lumea nu înțelege că, cel puțin într-un spital de urgență sau un spital public, atunci când ocupi un loc și nu te prezinți, ai prelungit agonia și suferința unui alt pacient care are nevoie de serviciul respectiv. Urgențele adevărate precum oameni implicați în accidente rutiere, arsuri, pacienți stau să moară literalmente și au servicii întârziate din cauza supraglomerării serviciului de urgență cu pacienți cronici care, de fapt, nu necesită să fie acolo. Nu se rezolvă niciodată problema asta fără a introduce niște măsuri punitive, cum este și în alte țări. Dacă vii la urgență, ești cronic, neasigurat sau ai abuzat de serviciul de urgență în mod intenționat, ar fi indicat să primești o factură acasă, o amendă, pentru că ai abuzat de serviciul medical.”
Perspectiva medicului despre Inteligența Artificială
În ceea ce privește evoluția tehnologică și inteligența artificială, dr. Mărginean consideră că aceasta ar fi extrem de utilă pentru a prelua povara birocratică a medicilor, însă avertizează că, în prezent, AI-ul este mediocru pe partea de diagnostic medical și nu poate înlocui consultul de specialitate.
“Acum sunt tot felul de încercări, în țări mai civilizate, de a integra inteligența artificială pe partea birocratică mai ales a medicinei. S-a ajuns în unele cazuri ca două treimi din timpul alocat pacientului să fie strict pe birocrație, și nu pe actul medical în sine. Ne-ar ajuta și pe noi, eventual, o dezvoltare în sensul acesta, o integrare a inteligenței artificiale pe partea de programe administrative care sunt folosite de către spital. Pe partea medicală efectiv, momentan inteligența artificială este la un nivel destul de mediocru. Ar trebui și populația să știe chestia asta, că nu primesc neapărat cele mai bune sfaturi de acolo și trebuie să știi să triezi informațiile și să le verifici.”
Chirurgia estetică, între standarde medicale și pericolele procedurilor făcute „la cosmetică”
Pe lângă activitatea din spitalul de stat, unde intervențiile reconstructive sunt gratuite, decontate prin Casa de Asigurări, medicul George Ioan Mărginean activează și în mediul privat, în sfera chirurgiei estetice. Curioși despre perspectiva sa legată de pacienții care aleg să-și facă proceduri estetice la saloane de cosmetică și nu în clinici medicale, medicul a tras un semnal de alarmă ferm cu privire la valul de proceduri estetice realizate ilegal de către cosmeticiene sau persoane fără pregătire medicală, în baza unor cursuri neacreditate.
„Pacienții trebuie să știe că astfel de cursuri nu sunt acreditate. La noi în țară, faptul că ai făcut un curs de estetică nu îți dă dreptul legal de a profesa în domeniul estetic. Singura specialitate care are estetica în denumire este Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă, alături de competențele specifice ale medicilor dermatologi, iar în zone anatomice strict delimitate cum ar fi cap, gât, respectiv zona ochilor, medicilor BMF/ORL și oftalmologilor. Pacienții care apelează la serviciile unei cosmeticiene, care nici măcar nu este medic, trebuie să își asume, să înțeleagă că există niște riscuri la orice intervenție și ar trebui să înțeleagă că în momentul în care își aleg pe cineva care realizează o intervenție estetică, acea persoană trebuie să poată gestiona absolut toate complicațiile care apar.”
Tot mai mulți bărbați apelează la intervenții estetice
În practica sa estetică, medicul Mărginean observă o creștere a numărului de bărbați care apelează la toxină botulinică sau tratamente pentru calitatea pielii, dar și o cerere tot mai mare în pentru proceduri de remodelare corporală în rândul pacienților și pacientelor care au pierdut masiv în greutate cu ajutorul tratamentelor moderne. Indiferent de procedură, filozofia sa rămâne ancorată în naturalețe și respectarea ghidurilor medicale, evitând exagerările.
„În principiu, estetica ar trebui să îți ofere rezultate naturale, să accentueze niște trăsături și nu să deformeze. Sunt tot felul de cazuri și în spațiul public, și în mediatizare, unde sunt tot felul de exagerări. Eu nu sunt de acord cu așa ceva. Rezultatele pe care le urmăresc eu sunt naturale și subtile, care respectă până la urmă ghidurile noastre.”
Foto: Arhiva personală a medicului
Dincolo de sala de operație, medicul salvează țestoasele sălbatice din România
Puțini pacienți știu că, atunci când iese din gardă, medicul George Ioan Mărginean își dedică timpul liber și propriile resurse financiare conservării faunei sălbatice. Pasiunea a început încă din liceu, când a intrat în contact cu biologul Tibor Sos, alături de care mergea chiar și prin restaurante pentru a confisca țestoasele ținute ilegal. Această dorință de salvare s-a concretizat prin fondarea unui ONG dedicat reabilitării și reintroducerii în natură a țestoaselor sălbatice din România numit Asociația Centrul Chelonia Transilvania.
Cu o rețea națională de voluntari, biologi și medici veterinari, centrul coordonat de el, cu activitate principală în Sebeș și Sibiu, preia anual între 100 și 150 de exemplare din cele trei specii de țestoase autohtone. Multe dintre ele ajung în stare critică, lovite de mașini, iar medicul își folosește inclusiv cunoștințele de chirurgie plastică pentru a le trata și îngriji timp de luni de zile, înainte de a le elibera în habitatele lor de origine. Activitatea se susține aproape exclusiv din fonduri proprii și donații. Pentru persoanele doritoare să alfe mai multe despre asociația medicului și să susțină asociația de salvare a țestoaselor, mai multe informații sunt disponibile la următorele link-uri: https://centrulchelonia.ro și instagram.com/cheloniatransilvania
„Am fondat un ONG pentru reabilitarea și reintroducerea în natură a țestoaselor sălbatice din România. Colaborez cu medici veterinari, îi ajut inclusiv cu partea de plastică în unele cazuri, în partea de management al plăgilor pe animale sălbatice și mai colaborez cu biologi. Tot pe partea naturalistă am mers, iar timpul liber mi-l ocup în marea majoritate cu țestoasele.”, ne-a declarat medicul
În final, medicul ne-a adresat și un mesaj important pentru părinții care se gândesc să cumpere o țestoasă drept animal de companie pentru copii, atrăgând atenția asupra fenomenului internațional al abandonului și asupra responsabilității pe termen foarte lung pe care o presupune un astfel de animal.
„Nu este pentru copil, animalul acela este strict responsabilitatea adultului. Nu poți să ai pretenția de la un copil să răspundă pentru bunăstarea unui animal. Încerc și eu alături de alții ca mine pasionați, să oferim informații cât mai corecte, cu bază științifică, să prezentăm informații, astfel încât să îi ajutăm să ofere condiții mai bune animalului de companie pe termen lung, având în vedere că țestoasele au o medie de viață de 60-80 de ani.”
