Festivalul Brave New Music a încheiat vineri, 20 noiembrie, la Sibiu, cea de-a VII-a ediție, cu o discuție despre publicul muzicii contemporane, educație și locul artistului într-o lume în care inteligența artificială poate genera inclusiv muzică. La conferința de presă de la Hotel Împăratul Romanilor, Octavian Gheorghiu, managerul interimar al Filarmonicii de Stat Sibiu, a vorbit despre evoluția festivalului creat de Cristian Lupeș, iar Constantin Constantinescu, asistent universitar la ULBS și specialist în inteligență artificială și machine learning, a atras atenția asupra riscului de a renunța la gândirea critică.
Moderată de Oana Ciucă Lázár, întâlnirea a revenit la o temă abordată și la deschiderea festivalului: relația dintre muzică și tehnologie. Discuția a depășit însă întrebarea dacă un program poate compune o melodie. Invitații au vorbit despre emoția unui concert, despre particularitățile care fac o interpretare recognoscibilă, despre verificarea conținutului artificial și despre formarea următoarei generații de public.
În centrul bilanțului a rămas și o schimbare observată în sala de concerte: după șapte ediții de întâlniri cu muzici mai puțin familiare, publicul sibian pare mai dispus să asculte și să descopere.
Un festival care a cerut publicului să iasă din obișnuință
Octavian Gheorghiu a amintit că Brave New Music a fost creat de Cristian Lupeș pentru a provoca publicul să își lărgească perspectiva asupra muzicii. Propunerea festivalului presupune întâlnirea cu sonorități, efecte și formule artistice care pot produce deopotrivă entuziasm și reticență.
„Arta contemporană este o artă care este înaintea timpului ei. De aceea provoacă multe reacții, și pozitive, și negative”, a declarat managerul interimar al Filarmonicii de Stat Sibiu.
În această ediție, apropierea dintre muzica contemporană și jazz a oferit publicului o cale de acces mai familiară. Gheorghiu consideră că alegerea temei a contribuit la receptarea favorabilă a concertelor, fără ca festivalul să renunțe la experiment.
Unul dintre momentele centrale a fost concertul de miercuri, 18 noiembrie, cu trompetistul norvegian Nils Petter Molvær și percuționistul Erland Dahlen, alături de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, sub conducerea dirijorului Cristian Lupeș. Programul a adus împreună jazzul, muzica electronică și sonoritatea orchestrală.
„Am avut reacții foarte bune, publicul a fost foarte încântat, ceea ce ne-a bucurat foarte mult”, a spus Octavian Gheorghiu.
Managerul a explicat că formula serii a fost atipică: prima parte a inclus orchestra, iar în partea a doua soliștii au continuat explorarea sonoră, folosind mai mult mijloacele electronice. Concertul coral de joi a continuat apropierea dintre muzica contemporană și jazz.
„Publicul sibian a ajuns la o maturitate”
În cadrul întrebărilor adresate de presă a fost remarcată diferența dintre primele ediții, când formulele experimentale puteau determina o parte dintre spectatori să plece, și interesul manifestat la concertele din acest an.
Octavian Gheorghiu a pus această evoluție atât pe seama programului, cât și a încrederii construite în timp. Prezența unui artist cunoscut precum Nils Petter Molvær a contribuit la interesul publicului, dar managerul consideră că există și o deschidere câștigată de la o ediție la alta.
„Eu cred că publicul sibian a ajuns la o maturitate”, a afirmat Gheorghiu, vorbind despre încrederea spectatorilor în propunerile Filarmonicii.
Managerul a subliniat contribuția lui Cristian Lupeș la construirea festivalului și a descris Brave New Music drept proiectul de suflet al dirijorului, preluat acum în noua formulă de conducere a instituției.
„Noi trebuie să și surprindem publicul”, a explicat Octavian Gheorghiu.
Din această perspectivă, edițiile viitoare trebuie să păstreze deschiderea către noutate și să propună experiențe diferite. Bilanțul prezentat la conferință a fost unul calitativ, bazat pe reacțiile spectatorilor și pe receptarea concertelor; nu au fost comunicate cifre privind numărul total al participanților.
De la clarinetist la manager: „Rolul meu este […] de a-i pune în valoare”
Conferința a oferit și ocazia unei discuții despre schimbarea de rol a lui Octavian Gheorghiu, trecut de la pupitrul de clarinetist la conducerea interimară a Filarmonicii.
Muzicianul a explicat că, în orchestră, responsabilitatea este concentrată asupra propriei partituri și a contribuției la rezultatul comun. Conducerea instituției presupune însă atenție față de nevoile unor departamente diferite, de la orchestră la administrație.
„Nu mai contează ținta mea, contează țintele oamenilor implicați în instituție”, a spus Gheorghiu.
Managerul a insistat asupra dependenței reciproce dintre activitatea artistică și cea administrativă și asupra sprijinului primit de la colegi. Continuă să cânte în orchestră atunci când programul permite, încercând să păstreze legătura directă cu meseria de muzician.
„Nu am plecat din muzică, sunt în continuare în muzică”, a precizat Octavian Gheorghiu.
Ce păstrează interpretarea live într-o lume a muzicii generate artificial
Discuția despre inteligența artificială a adus în prim-plan o particularitate a concertului: aceeași partitură poate suna diferit de la un interpret la altul.
Octavian Gheorghiu a vorbit despre respirații, alegeri expresive și mici abateri care nu sunt înscrise în partitură, dar care dau identitate interpretării.
„De aceea poți asculta aceeași piesă interpretată de zece clarinetiști și niciuna nu va fi la fel”, a explicat muzicianul.
În opinia managerului, tocmai aceste particularități contribuie la emoția întâlnirii dintre artist și public. Gheorghiu vede posibilitatea ca inteligența artificială să ajute compozitorii cu idei, dar consideră că experiența scenei include o dimensiune umană esențială.
„Locul acela pe scenă este magic și pentru noi. Timpul se oprește când suntem pe scenă”, a spus Octavian Gheorghiu.
Muzicianul a legat această experiență de acceptarea propriilor limite și de maturitatea artistică: momentul în care atenția se mută de la teama de a greși către muzică și către povestea transmisă spectatorilor.
Discuția a atins și folosirea muzicii generate artificial ca fundal în spații comerciale. Gheorghiu a readus în atenție remunerarea muncii artistice și dificultatea de a obține recunoașterea acesteia în relația cu mediul de afaceri.
„Puțini oameni din mediul business înțeleg că arta trebuie remunerată. Noi nu cântăm gratis”, a declarat managerul Filarmonicii.
Riscul AI: rezultatul obținut fără competențele care ar trebui învățate
Constantin Constantinescu, asistent universitar în cadrul Departamentului de Calculatoare și Inginerie Electrică al ULBS, a prezentat inteligența artificială ca pe un instrument care poate extinde posibilitățile de lucru, dar a insistat asupra felului în care este utilizat.
În activitatea cu studenții, cadrul universitar încurajează folosirea tehnologiei. Distincția apare între utilizarea AI pentru explorarea unei probleme și solicitarea directă a rezultatului final.
„Poți să o folosești să te ajute să descoperi noi orizonturi, să ajungi la soluții, să îți dea idei și așa mai departe, sau poți să o folosești să îți dea direct rezultatul final”, a explicat Constantinescu.
În al doilea caz, studentul poate ajunge la un răspuns fără să dezvolte competențele urmărite prin exercițiu. Pentru specialistul ULBS, acesta este unul dintre riscurile centrale ale dependenței de tehnologie: slăbirea gândirii critice și transferarea deciziilor către un sistem automat.
Constantinescu a precizat că, în propria activitate, nu s-a simțit amenințat de dezvoltarea AI. Instrumentele disponibile ajută la creșterea productivității, însă predarea presupune și relația directă cu studenții, adaptarea explicațiilor și capacitatea de a transmite dincolo de simpla informație.
„Nu m-am simțit amenințat. Din contră, s-au deschis foarte multe orizonturi”, a spus cadrul universitar.
Etica rămâne responsabilitatea oamenilor. Verificarea începe cu sursa
Întrebat despre etica inteligenței artificiale, Constantin Constantinescu a mutat discuția către responsabilitatea celor care dezvoltă, implementează și folosesc aceste sisteme.
„Fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm o oarecare răspundere asupra felului în care folosim inteligența artificială”, a declarat specialistul.
O altă temă a fost dificultatea tot mai mare de a deosebi un videoclip autentic de unul generat artificial. Constantinescu a explicat că simpla vizionare sau ascultare nu mai oferă întotdeauna suficiente indicii.
„Cred că trebuie să facem ceea ce, de fapt, jurnaliștii făceau și fac în continuare, dintotdeauna: să verificăm sursa informației, sursa materialului”, a afirmat cadrul universitar.
Specialistul a amintit existența instrumentelor care pot ajuta la identificarea conținutului modificat, subliniind că nici acestea nu sunt infailibile. Pentru utilizatorul obișnuit, verificarea provenienței rămâne un pas accesibil.
Constantinescu a recomandat și prudență în privința datelor introduse în aplicații, în special a parolelor, informațiilor de plată și datelor personale.
Copiii, viitorul public al Filarmonicii
Componenta educațională a festivalului a ocupat un loc distinct în bilanț. Programul ediției a inclus întâlniri despre muzicoterapie cu dr. Angelica Postu, concertul educativ „Povești românești în cântecele unui pian”, cu Cristina Șoitu, și ateliere de percuție cu Doru Roman.
Octavian Gheorghiu a explicat că, pentru mulți copii aflați la prima întâlnire cu o orchestră, delimitările dintre muzica clasică și cea contemporană nu au încă semnificația pe care o au pentru adulți. Prima experiență înseamnă descoperirea instrumentelor și asocierea lor cu sunetele auzite.
„Noi dorim să aducem acești copii la Filarmonică pentru că ei sunt viitorul nostru ca public și, de ce nu, viitorii noștri colegi”, a declarat managerul.
Gheorghiu a vorbit despre interesul copiilor și despre implicarea muzicienilor și a personalului administrativ în aceste programe. Într-un festival construit în jurul muzicii noi, întâlnirea cu cei mai tineri ascultători capătă astfel o semnificație directă.
„Pentru ei, muzica este oricum nouă”, a spus Octavian Gheorghiu.





