De vorbă cu Andreea Stănescu Floricică, medic rezident oncolog la Spitalul Județean Sibiu

Știri din Județ

Publicitate
Într-o specialitate medicală adesea privită cu frică, tăcere și o luptă grea, energia și optimismul ei debordant par, la prima vedere, aproape ireale. La cât de pozitivă este Andreea Floricică Stănescu, medic rezident în anul al doilea pe secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, nici nu ai spune că profesează într-unul dintre cele mai dificile domenii ale medicinei. Într-un interviu acordat redacției noastre, aceasta ne-a vorbit deschis despre tot ce înseamnă oncologia pentru ea.
Foto: Arhiva personală a medicului rezident Stănescu Andreea Floricică

O chemare născută dintr-o încercare personală

Pentru tânăra doctoriță, oncologia nu a fost o simplă opțiune de rezidențiat bifată pe o listă, ci o alegere profund personală, conturată în urma unei experiențe dificile a unei persoane foarte apropiate din familie. Încă din anul al cincilea de facultate, contactul apropiat cu realitatea unui diagnostic oncologic a făcut-o să privească acest domeniu dintr-o perspectivă diferită, stârnindu-i dorința de a înțelege mai bine boala, complexitatea tratamentelor și provocările prin care trec pacienții. Astfel, Andreea a descoperit nu doar rigoarea științifică a oncologiei, ci și dimensiunea sa profund umană, în care empatia, răbdarea și sprijinul oferit pacientului sunt la fel de importante ca actul medical..

„Îmi doresc ca pacienții să înțeleagă faptul că în momentul în care apare o boală oncologică, nu sunt  singuri în lupta asta. Este un diagnostic greu, este un tratament greu și pacienții trebuie să aibă încredere și să ne acorde șansa de a forma o echipă. Noi suntem alături de ei, indiferent ce se întâmplă. Aș fi vrut să nu am povestea asta, dar face parte din viața mea și este factorul declanșator pentru decizia mea în oncologie. Eu sunt aparținător de pacient oncologic încă din anul cinci de facultate. Nu am avut nicio înclinație și nicio tangență cu oncologia până atunci, însă devenind, din păcate, aparținător, am început să citesc și mi-a plăcut  partea științifică, dar cel mai important lucru pe care l-am realizat este  și câtă parte umană implică. Prima dată te ajuți pe tine ca să-l ajuți pe celălalt.  Ca să  poti ajuta persoana de langa tine,  trebuie să te educi pe tine prima data și împreună să treceti mai ușor peste situația asta.”

Publicitate

Echipa de pe secție și comunicarea bazată pe empatie

Dincolo de protocoalele medicale, medicul rezident Andreea Stănescu pune mare preț pe atmosfera din colectivul în care lucrează. Relația strânsă dintre medici creează un mediu cald, care se transmite mai departe către pacienții internați sau veniți la control. Atunci când stă de vorbă cu un bolnav, echipa din care face parte caută mereu echilibrul între adevărul medical și menajarea emoțiilor acestuia, astfel încât fiecare om să plece din cabinet cu speranță.

Publicitate

„Din fericire, am norocul să fac parte dintr-o echipă extraordinară, care este pe aceeași lungime de undă cu mine. Eu nu mai pot numi colegii doar colegi, suntem cu adevarat prieteni, ne înțelegem foarte bine și împreună facem o echipă minunată. Le sunt profund recunoscătoare pentru tot ceea ce sunt, atât ca oameni, cât și ca medici, și mă bucur că am ocazia să împart acest drum profesional alături de ei. Când vorbim cu pacienții, le comunicăm totul elegant, cu siguranță și empatie în același timp. Majoritatea întrebărilor sunt legate de prognostic, cât mai au de trăit, dacă se vindecă, iar noi încercăm să le spunem adevărul, dar cu empatie. Omul trebuie să plece încrezător din cabinetul nostru. Acest lucru l-am învățat de la doamna doctor Ramona Coca, îndrumătorul nostru. Dânsa pune foarte mare accent pe echipă. Ne învață să fim o echipă atât cu pacientul cât și între noi. Noi zilnic auzim lucrul acesta <<Fiți o echipă, lucrați în echipă, faceți echipă>>. În echipă toate sunt mult mai ușor de dus și pentru medic și pentru pacient ”

Cum se reconstruiește dorința de a lupta

Această abordare dă roade chiar și în cele mai delicate cazuri. Medicul ne-a povestit despre pacienții care ajung pe secție complet devastați de vestea că viața lor s-a schimbat brusc, dar care, prin vizite constante, discuții și sprijinul psihologului secției, își recapătă treptat forța interioară.

„De la un om complet funcțional, să ajungi dintr-odată să nu mai poți nici să mergi este foarte dureros. Avem și psihologul secției care se ocupă de pacienți și, încet-încet, observ că încep să își dorească să lupte alături de noi.”

„Stadiul patru nu înseamnă lipsă de speranță”

Unul dintre cele mai mari mituri pe care medicul încearcă să le demonteze zilnic este ideea că un diagnostic în stadiu avansat nu este automat sfârșitul. Potrivti medicului, progresele rapide ale medicinei moderne le oferă astăzi medicilor oncologi soluții terapeutice eficiente chiar și în stadiul patru, singura barieră reală fiind prezentarea mult prea târzie la medic, direct prin serviciul de urgență.

„Din fericire, toate stadiile pot primi tratament. Stadiul patru este cel metastatic, ceea ce înseamnă că boala a progresat și la alte organe, dar pacienții nu rămân fără speranță, pentru că există opțiuni terapeutice chiar și  în  stadii avansate și avem chiar răspunsuri foarte frumoase, deoarece, cu un tratament corect și adecvat tipului și biologiei tumorii, boala poate fi ținută sub control. Mulți cred că stadiul patru nu mai are nicio șansă și spun: «Gata, nu mai lupt». Nu este adevărat. Dacă un om se pretează la tratament, nu îl lăsăm niciodată, îi explicăm, iar omul înțelege, își dorește și luptăm împreună.”

Frica de control, screeningul și tratamentul la Spitalul Județean

Pentru a evita situațiile dramatice în care pacienții ajung  la spital într-o stare atât de gravă încât medicii nu mai pot administra niciun tratament, medicul Andreea Stănescu ne-a subliniat importanța informării, a programelor de screening și a controalelor periodice. Chiar dacă investigațiile decontate pot presupune timpi de așteptare, costul unui control periodic nu se compară cu cel al tratării bolii, iar la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, pacienții pot beneficia gratuit de servicii medicale esențiale, inclusiv de testări genetice, realizate prin colaborarea cu laboratoare specializate. Aceste teste au un rol important în identificarea caracteristicilor moleculare ale tumorii și în alegerea tratamentului oncologic cel mai potrivit pentru fiecare pacient.

„Cu cât boala oncologică este diagnosticată mai devreme, cu atât șansele de tratament și de supraviețuire sunt mult mai mari. Oamenii trebuie să se informeze și să caute programele noastre de screening, să le facă, pentru că este bine să fie diagnosticat din timp decât să amâne consultul până când ajung la spital prin serviciul de urgență, într-o stare atât de avansată încât posibilitățile terapeutice devin extrem de limitate. Sunt situații dureroase în care, din păcate, starea generală a pacientului nu mai permite administrarea unui tratament oncologic, iar noi suntem nevoiți să le explicăm aparținătorilor că nu mai putem interveni terapeutic așa cum ne-am fi dorit. Tocmai de aceea, depistarea precoce și prezentarea la medic pot face o diferență esențială. Dacă se prezintă la Spitalul Județean, bineînțeles că vor beneficia de totul gratuit. Avem și servicii de testare a genelor și a markerilor moleculari, in colaborare cu laboratoare de specialitate, de care noi avem nevoie pentru decizia unui tratament, majoritatea fiind decontate, deci pacientul nu trebuie să plătească. Să ne punem în locul acestor pacienți este foarte greu. Pe lângă povara unui diagnostic oncologic și a tratamentelor pe care trebuie să le urmeze, unii dintre ei se confruntă și cu grija costurilor financiare. Este nedrept ca, într-un moment atât de dificil al vieții, să fie nevoiți să ducă și această povară suplimentară.”

Prevenția, vaccinarea anti-HPV și lupta cu dezinformarea

Dincolo de tratament, medicul atrage atenția că informarea trebuie să ajungă în egală măsură atât în mediul urban, cât și în cel rural, unde ignoranța și reticența sunt la fel de prezente. Tânăra doctoriță este implicată alături de colegii ei în pregătirea unor campanii și caută formule prin care mesajul medical să fie nu doar văzut, ci și luat în serios, dincolo de pliantele aruncate la gunoi și de reacțiile emoționale sau dezinformarea de pe rețelele sociale. 

Cancerul de col uterin este unul dintre cancerele care pot fi prevenite în mare măsură prin vaccinarea anti-HPV, ale cărei beneficii sunt mai mari cu cât se face mai devreme, iar în fața curentelor antivacciniste care pun pe seama vaccinurilor orice deces sau caz izolat apărut pe internet, medicul Andreea Stănescu amintește că beneficiile depășesc riscurile și că renunțarea la vaccinare readuce în discuție boli grave, precum poliomielita.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că acest tip de cancer este unul dintre puținele cancere pentru care există o strategie de prevenție foarte eficientă prin acest vaccin care a contribuit semnificativ la reducerea apariției bolii. Cu cât vaccinul este administrat mai devreme, cu atât beneficiile sunt mai mari, deoarece infecția cu HPV poate apărea încă de la vârste tinere. Orice vaccin poate avea anumite riscuri, însă beneficiile depășesc cu mult aceste riscuri. Cazurile de poliomielită reapar, iar alte boli considerate eradicate sau ținute sub control pot reveni în comunitățile în care oamenii refuză să își mai vaccineze copiii. Mesajele negative circulă mult mai repede pe rețelele sociale și sunt preluate cu ușurință, iar oamenii ajung să acționeze emoțional, în loc să se oprească puțin și să analizeze informațiile. În ceea ce privește ghidurile Oncologice pentru pacienți, exisă ghiduri internaționale dedicate pacienților, însă, din păcate, acestea sunt în limba engleză. Pe site-ul Societății Naționale de Oncologie Medicală din România există și câteva ghiduri de informare în limba română, însă oamenii preferă să se informeze de pe Facebook. Încercăm să fim prezenți și acolo, să transmitem informații corecte și ne gândim constant cum putem câștiga încrederea oamenilor și cum îi putem ajuta mai mult prin prevenție decât prin tratament.”

Nevoia pacientelor de implanturi mamare și peruci gratuite

Pe lângă aspectele medicale și de prevenție, Andreea ne-a vorbit deschis despre impactul psihologic al bolii, atât la femei, cât și la bărbați. În cazul pacientelor cu cancer de sân, reconstrucția mamară și perucile gratuite reprezintă, de asemenea, nevoi importante pentru pacientele oncologice, contribuind atât la recuperarea fizică, cât și la menținerea stimei de sine și a încrederii în propria persoană rămânând nevoi esențiale.

„Pacientele merită, și o spun și din punct de vedere subiectiv pentru că sunt femeie și înțeleg, dar și obiectiv faptul ca este esențial ca pacientele să primească gratuitate la intervențiile de reconstrucție mamară și să existe un sistem organizat prin care femeile să primească gratuit peruci pentru a trece mai ușor prin parcursul tratamentului oncologic. Există asociații care le ajută, dar locurile sunt limitate. De asemenea, psihicul pacientului oncologic este mai important decât orice, iar acesta va trece altfel peste tratament și peste efectele lui dacă are un psihic de luptător și dacă simte că are medicul și familia sunt lângă el tot timpul.”

Gestionarea copiilor care trec prin această boală

Medicul Andreea Stănescu ne-a recunoscut că oncologia pediatrică o copleșește emoțional, din acest motiv s-a asigurat încă de la alegerea stagiilor de practică că nu va intra în contact cu pacienți copii, subliniind și cât de important este ca părinții și medicii să formeze o echipă.

„Cancerul diagnosticat la copii este o realitate care cred că poate copleși pe oricine, inclusiv pe mine. Mi-am dorit foarte mult să aleg oncologia la Sibiu, însă am sperat să nu existe posibilitatea de a lucra și în oncologia pediatrică. Am un frate cu 11 ani mai mic decât mine, pe care, într-un fel, l-am și crescut, iar gândul că aș putea întâlni copii aflați în astfel de situații mi-ar fi foarte greu de gestionat emoțional. Cred că, în cazul pacienților pediatrici, aparținătorii sunt profund afectați, uneori chiar mai mult decât copiii, care nu înțeleg întotdeauna pe deplin ce li se întâmplă. De aceea, medicul și părintele trebuie să formeze o echipă, să comunice și să colaboreze pentru binele copilului.”

Echilibrul emoțional și viața dincolo de halatul medical

Pentru dr.  Andreea Stănescu Floricică, empatia nu înseamnă să te lași copleșit de emoții până la a nu mai putea acționa corect și lucid, ci să păstrezi o măsură sănătoasă și un echilibru interior. Chiar dacă „halatul invizibil” o mai însoțește uneori acasă, faptul că soțul ei este inginer  și nu medic, o ajută să schimbe registrul discuțiilor, iar ieșirile la cafea, plimbările prin oraș sau prin târgul de Crăciun alături de soț și de colegii de la spital îi încarcă bateriile. 

„Este o diferență foarte mare între a te lăsa copleșit de emoții și de a nu avea deloc emoții. Nu vreau să mă las copleșită de emoții ca să pot să fac tot ce este corect posibil, dar asta nu înseamnă că nu mă implic emoțional sau nu am empatie, totul trebuie  să fie cu măsură. Lăsăm halatul fizic, dar plecăm cu el invizibil acasă. Mă bucur că soțul meu este inginer și schimbăm subiectul, nu mai avem medicină acasă. Sunt o fire veselă de obicei și îmi place să împărtășesc asta cu cei din jur, să ieșim la cafea, să ne plimbăm.”

Foto: Arhiva personală a medicului rezident Stănescu Andreea Floricică

Sfaturi pentru viitorii absolvenți

Adresându-se viitorilor absolvenți, ea îi sfătuiește să aleagă specialitatea cu pasiune și să nu o trateze ca pe un „plan C”, arătând totodată că punctajul de la rezidențiat este doar un criteriu de repartizare, influențat de stresul momentului.

„Absolvenților le recomand să se gândească foarte bine și să aibă pasiune, pentru că este un proces lung și greu. Dacă este doar planul C pe listă, mai bine se orientează spre altceva. Când intru în cabinet și îmi văd colegii imediat zic: «Gata, astăzi trebuie să fie bine iar». Punctajul obținut la rezidențiat este doar o formă de repartizare sau departajare, toți suntem oameni, trecem prin perioade grele și la examenul de rezidențiat chiar și o grilă îmbulinată greșit sub presiune și stres îți poate lua un punct. Un punctaj nu spune că nu poți ajunge un medic bun și nu te definește.”

Publicitate
Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele Știri