DupÄ 18 luni de la depunerea proiectului pentru finanČare prin PNRR Či depÄČirea birocraČiei Či licitaČiilor, sÄptÄmĆ¢na aceasta Ć®ncepe cea mai mare investiČie Ć®n dotarea pentru educaČie Ć®n Čcolile municipiului Sibiu. Mii de echipamente procurate de PrimÄria Sibiu vor fi instalate Ć®n Čcoli: table smart, calculatoare, rutere, tablete etc.
Toate Čcolile din oraČ beneficiare au fost anunČate sÄ dea jos tablele vechi Či sÄ facÄ loc pentru cele smart achiziČionate de PrimÄria Sibiu. 939 de table interactive, care vor dota 17 grÄdiniČe, 16 Čcoli gimnaziale, 16 licee Či 2 cluburi sportive. Aceste table sunt de ultimÄ generaČie, au o diagonalÄ generoasÄ de 190,5 cm Či sunt practic instrumente de predare Či Ć®nvÄČare foarte complexe, care duc procesul de Ć®nvÄČare la un nivel superior. Pe lĆ¢ngÄ acČiuni obiČnuite cum ar fi scrierea cu ajutorul unui creion, pe tablÄ se va putea scrie cu degetul, desena cu pensule obiČnuite simulĆ¢nd Ć®ntr-un mod cĆ¢t se poate de real pictura Ć®n acuarelÄ sau vopsea de ulei, iar amestecul de culori fÄcĆ¢ndu-se Ć®n timp real.
Ce alte dotÄri vor fi instalate Ć®n Čcoli Či grÄdiniČe zilele acestea?
1.474 de computere All in One vor ajunge la 49 unitÄČi de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt. ConfiguraČia de ultimÄ generaČie a fost dimensionatÄ pentru necesitÄČile estimate pentru orele de curs: display-urile sunt de 24ā sau 27ā, rezoluČie Full HD, putere de procesare Či capacitate de stocare superioarÄ, camerÄ web de 5MB, sistem de sunet 2 x 5W. Acestea vor fi livrate cu toate licenČele necesare operÄrii Či vor dota atĆ¢t laboratoarele de informaticÄ, cĆ¢t Či sÄli de clasÄ, Ć®n funcČie de solicitÄrile transmise de unitÄČile de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt.
907 sisteme de sunet de tip sound bar vor dota sÄli de clasÄ din 47 unitÄČi de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt care vor asigura sunetul Ć®n fiecare salÄ de clasÄ. Inclusiv anunČurile de la direcČiune, chiar Či clopoČelul, se vor putea difuza prin aceste sisteme.
945 de imprimante multifuncČionale laser pentru sÄlile de clasÄ Či laboratoarele de informaticÄ din 48 unitÄČi de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt. Acestea vor permite tipÄrirea, copierea Či scanarea, inclusiv de pe dispozitive mobile cu IoS sau Android, prin conectare wireless.
45 de tablete grafice pentru Liceele Samuel Brukenthal, Terezianum Či Henri CoandÄ, acestea urmĆ¢nd sÄ fie utilizate Ć®n atelierele de practicÄ. Tabletele vor avea un ecran de 11,6ā, rezoluČie Full HD Či vor fi dotate cu un creion pentru graficÄ.
921 de switch-uri Či routere pentru 47 unitÄČi de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt, acestea urmĆ¢nd sÄ asigure securitatea reČelelor, conexiunile din reČea Ć®ntre diversele echipamente Či respectiv reČeaua WiFi a fiecÄrei scoli.
158 de mese luminoase pentru 23 de grÄdiniČe care vor fi utilizate de cÄtre cei mici pentru Ć®nvÄČare senzorialÄ, explorare Či activitÄČi creative.
27 de hard-uri externe pentru tot atĆ¢tea unitÄČi de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt, urmĆ¢nd sÄ intre Ć®n dotarea cabinetelor de asistenČÄ psihopedagogicÄ.
DouÄ Čcoli din judeČul Sibiu au anunČat elevii Či pÄrinČii despre decizia de a introduce uniforme Čcolare. Motivul principal este combaterea bullyingului, dar Či crearea unui sentiment de apartenenČÄ la instituČia de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt. Čcoala din Čeica Mare Či Čcoala I. L. Caragiale din Sibiu vor introduce de la 1 noiembrie uniformele Čcolare.
Decizia a fost luatÄ Ć®n consiliile de conducere ale Čcolilor, la iniČiativa pÄrinČilor, conform celor doi directori de Čcoli sibiene. Či alte Čcoli din judeČ iau Ć®n calcul sÄ introducÄ uniforme Čcolare.
„Ne dorim ca aceste uniforme sÄ fie un simbol al comunitÄČii noastre Či sÄ contribuie la o atmosferÄ plÄcutÄ Či organizatÄ Ć®n ČcoalÄ.” spun reprezentanČii Čcolii din Čeica Mare. La Čcoala I. L. Caragiale din Sibiu s-a decis ca elevii sÄ poarte tricouri / cÄmÄČi de culoare albastru deschis. „La nivel de ČcoalÄ s-a decis pentru tricouri tip Polo, cu mĆ¢necÄ lungÄ sau scurtÄ (cu sau fÄrÄ inscripČionarea siglei Čcolii – aceasta alegere rÄmĆ¢nĆ¢nd la atitudinea claselor).” se aratÄ Ć®ntr-o circularÄ distribuitÄ elevilor Či pÄrinČilor.
Ambele instituČii au luat Ć®n calcul Či cazurile sociale din Čcoli. Ćn aceste situaČii, asociaČiile de pÄrinČi vor suporta costul uniformelor Či pentru elevii a cÄror pÄrinČi nu au venituri suficiente.
FOTO: Model de uniformÄ aprobat pentru Čcoala din Čeica Mare.
O analizÄ SIBIU INDEPENDENT scoate Ć®n evidenČÄ faptul cÄ Ć®n ultimii 8 ani reČeau de drumuri judeČene s-a mÄrit cu 3 km, iar 82,56% dintre acestea sunt asfaltate. Consiliul JudeČean Sibiu a avut Ć®n ultimii 8 ani multiple proiecte, mai ales pe fonduri europene Či guvernamentale, de modernizare a drumurile judeČene.
La 1 ianuarie 2016 Ć®n judeČul Sibiu erau puČin peste 240 de km de drumuri de piatrÄ sau de pÄmĆ¢nt. Iar starea celor asflatate era jalnicÄ. Prin fondurile atrase, majoritatea drumurile judeČene care figurau cu asfalt Ć®n documente, au fost complet modernizate, inclusiv prin construcČia de poduri Či podeČe. La ora actualÄ reČeaua judeČeanÄ mai are 166 de km de piatrÄ Či pÄmĆ¢nt, din care cele de pÄmĆ¢nt mÄsoarÄ 46,3 km.
Aproape 790 de km de drum din cei 956 km existenČi sunt asfaltate. Consiliul JudeČean Sibiu a anunČat de curĆ¢nd demararea unor noi proiecte pe fonduri atrase pentru modernizarea Či restului de drumuri judeČene, unul fiind cel din Čara SecaČelor de la PÄuca spre Miercurea Sibiului.
Drumul judeČean 106B Čura MicÄ – Čapu
ANALIZÄ:
OCTOMBRIE 2024
Total lungime drumuri judeČene – 956,38 km
Total lungime drumuri judeČene asfaltate (covor bituminos) – 735,97 km (76,95%)
Total lungime drumuri judeČene cu tratament bituminos – 53,71 km (5,61%)
Total lungime drumuri judeČene pietruite – 120,4 km (12,6%)
Total lungime drumuri judeČene de pÄmĆ¢nt – 46,3 km (4,84%)
IANUARIE 2016
Total lungime drumuri judeČene – 953,14 km
Total lungime drumuri judeČene asfaltate (covor bituminos) – 608,02 km (63,80%)
Total lungime drumuri judeČene cu tratament bituminos – 104,47 km (10,96%)
Total lungime drumuri judeČene pietruite – 182,17 km (19,11%)
Total lungime drumuri judeČene de pÄmĆ¢nt – 58,48 km (6,13%)
FOTO principal: noul drum judeČean 141 C Bogatu- BroČteni
Ćntr-o bucÄtÄrie comercialÄ, eficienČa Či calitatea sunt esenČiale pentru a oferi preparate delicioase Ć®ntr-un timp scurt Či folosind standarde ridicat.
Fie cÄ ai un restaurant, o cafenea sau un serviciu de catering, echipamentele moderne Či tehnologia avansatÄ te pot ajuta sÄ economiseČti timp, sÄ minimizezi costurile Či sÄ Ć®mbunÄtÄČeČti siguranČa alimentarÄ. Prin utilizarea echipamentelor potrivite Či a unor dezinfectanČi profesionali, poČi asigura un mediu de lucru mai eficient Či mai sigur pentru Ć®ntreaga echipÄ.
Ghid practic pentru alegerea cuptoarelor multifuncČionale
Cuptoarele multifuncČionale sunt esenČiale Ć®n orice bucÄtÄrie comercialÄ modernÄ. Acestea Ć®Či permit sÄ coci, prÄjeČti, abureČti Či sÄ reĆ®ncÄlzeČti alimentele cu o singurÄ unitate. Un astfel de cuptor nu doar cÄ economiseČte spaČiu, dar Ć®Či oferÄ Či control precis asupra temperaturii Či umiditÄČii.
Cuptoarele cu funcČie de autocurÄČare reduc, de asemenea, timpul dedicat Ć®ntreČinerii Či ajutÄ la menČinerea igienei.
Cum sÄ-Či Ć®mbunÄtÄČeČti eficienČa cu blendere Či mixere profesionale
Blenderele Či mixerele profesionale sunt instrumente indispensabile Ć®n bucÄtÄriile comerciale. Ele Ć®Či permit sÄ prepari sosuri, piureuri, aluaturi Či multe altele Ć®ntr-un timp record. Alege modele cu motoare puternice, care pot face faČÄ unui volum mare de muncÄ. AsigurÄ-te cÄ acestea sunt uČor de curÄČat Či Ć®ntreČinut.
Utilizarea acestor echipamente te va ajuta sÄ reduci efortul fizic Či sÄ obČii o texturÄ perfectÄ pentru preparatele tale.
Echipamente esenČiale pentru prepararea Či menČinerea alimentelor la temperaturi optime
Pentru a respecta normele de siguranČÄ alimentarÄ, este important sÄ ai echipamente care menČin alimentele la temperaturi corecte. LÄzile frigorifice, vitrinele de expunere Či sistemele de refrigerare Ć®Či permit sÄ pÄstrezi produsele proaspete pentru o perioadÄ mai lungÄ.
De asemenea, echipamentele de menČinere la cald, cum ar fi bain-marie sau vitrinele de Ć®ncÄlzire, sunt ideale pentru a pÄstra mĆ¢ncarea gÄtitÄ la temperatura potrivitÄ pĆ¢nÄ cĆ¢nd aceasta este servitÄ.
Cum sÄ alegi maČinile de gÄtit cu inducČie pentru a economisi energie
MaČinile de gÄtit cu inducČie devin din ce Ć®n ce mai populare Ć®n bucÄtÄriile comerciale datoritÄ eficienČei lor energetice Či a siguranČei pe care o oferÄ. Aceste echipamente Ć®ncÄlzesc rapid Či uniform vasele, reducĆ¢nd astfel timpul de gÄtire. De asemenea, suprafeČele rÄmĆ¢n reci la atingere, ceea ce scade riscul de accidente.
Prin utilizarea plitelor cu inducČie, poČi economisi energie Či menČine un mediu de lucru mai rÄcoros Či mai confortabil.
Ghid pentru achiziČionarea maČinilor de spÄlat vase industriale
CurÄČarea vaselor este o activitate care necesitÄ mult timp Či resurse Ć®ntr-o bucÄtÄrie comercialÄ. MaČinile de spÄlat vase industriale sunt proiectate pentru a curÄČa rapid Či eficient un numÄr mare de farfurii, pahare Či tacĆ¢muri.
Alege un model care oferÄ funcČii de spÄlare Či dezinfectare la temperaturi ridicate pentru a asigura o igienÄ optimÄ. Astfel, poČi reduce consumul de apÄ Či detergent, asigurĆ¢nd Ć®n acelaČi timp un standard ridicat de curÄČenie.
Cum sÄ foloseČti echipamentele de ambalare pentru a menČine prospeČimea alimentelor
Echipamentele de ambalare, cum ar fi maČinile de vidat, sunt excelente pentru a pÄstra prospeČimea alimentelor Či a reduce risipa. Acestea eliminÄ aerul din pachete Či sigileazÄ alimentele, menČinĆ¢ndu-le proaspete pentru mai mult timp. PoČi utiliza maČinile de vidat pentru a ambala carne, legume, sosuri sau preparate gata de servit, economisind spaČiu Či protejĆ¢nd alimentele de contaminare.
ImportanČa cĆ¢ntarelor Či echipamentelor de porČionare precise
PorČionarea corectÄ a ingredientelor este esenČialÄ pentru a menČine consistenČa preparatelor Či pentru a controla costurile. CĆ¢ntarele profesionale Či echipamentele de porČionare te ajutÄ sÄ mÄsori cu precizie cantitÄČile necesare Či sÄ eviČi risipa.
AsigurÄ-te cÄ ai cĆ¢ntare digitale Či instrumente de mÄsurare calibrate corect pentru a obČine porČii uniforme de fiecare datÄ.
Cum sÄ Ć®Či Ć®mbunÄtÄČeČti siguranČa cu echipamente de protecČie Či igienÄ
SiguranČa este o prioritate Ć®n orice bucÄtÄrie comercialÄ. AsigurÄ-te cÄ echipa ta are la dispoziČie echipamente de protecČie, cum ar fi mÄnuČi, ČorČuri Či Ć®ncÄlČÄminte antiderapantÄ.
InstaleazÄ sisteme de ventilaČie Či hote performante pentru a elimina vaporii Či mirosurile. Ćn plus, utilizeazÄ echipamente pentru dezinfectarea rapidÄ a mĆ¢inilor Či respectÄ normele de igienÄ pentru a preveni contaminarea alimentelor.
Ghid pentru alegerea echipamentelor de stocare eficiente
SpaČiul de depozitare este adesea o provocare Ć®n bucÄtÄriile comerciale. FoloseČte rafturi Či dulapuri de oČel inoxidabil, care sunt durabile Či uČor de curÄČat. AsigurÄ-te cÄ ai suficiente spaČii de depozitare pentru ingrediente uscate, conserve Či ustensile.
O bunÄ organizare a spaČiilor de stocare te va ajuta sÄ economiseČti timp Či sÄ gÄseČti rapid tot ceea ce ai nevoie Ć®n timpul pregÄtirii meniurilor.
Tehnologia Či echipamentele moderne pot transforma o bucÄtÄrie comercialÄ Ć®ntr-un spaČiu eficient, sigur Či productiv. InvestiČia Ć®n echipamente de calitate te ajutÄ sÄ economiseČti timp, sÄ Ć®mbunÄtÄČeČti calitatea preparatelor Či sÄ asiguri siguranČa alimentarÄ. La fel de important este sÄ foloseČti produse de curÄČenie adecvate pentru a menČine echipamentele Či spaČiile Ć®n condiČii optime. Astfel, vei putea oferi clienČilor tÄi preparate de calitate Či vei asigura un mediu de lucru plÄcut Či profesionist pentru echipa ta.
MulČi Ć®ncepÄtori se confruntÄ cu obstacole Ć®n procesul de Ć®nvÄČare, dar conČtientizarea greČelilor frecvente poate face o mare diferenČÄ. IatÄ cĆ¢teva dintre cele mai frecvente erori pe care le fac studenČii Či cĆ¢teva sfaturi utile pentru a le evita Ć¢nd este vorba de germanÄ.
1. Ignorarea genului substantivelor
Germana are trei genuri (masculin, feminin Či neutru), iar Ć®ncepÄtorii adesea uitÄ sÄ le utilizeze. Folosirea greČitÄ a articolelor defineČte genul substantivului Či poate duce la confuzie. Ćncepe sÄ asociezi fiecare substantiv cu articolul sÄu (der, die, das) atunci cĆ¢nd Ć®nveČi vocabularul nou.
2. PronunČia incorectÄ a sunetelor
Germana are sunete care nu existÄ Ć®n alte limbi, iar pronunČia greČitÄ poate face ca mesajul tÄu sÄ nu fie Ć®nČeles. AscultÄ vorbitori nativi Či repetÄ dupÄ ei. FoloseČte aplicaČii sau platforme de Ć®nvÄČare care oferÄ exerciČii de pronunČie.
3. Folosirea greČitÄ a cazurilor
Germana foloseČte patru cazuri (nominativ, acuzativ, genitiv, dativ), iar Ć®ncepÄtorii pot confunda situaČiile de utilizare a acestora. ExerseazÄ cu propoziČii simple Či noteazÄ cum se schimbÄ articolele Či pronumele Ć®n funcČie de caz.
4. Traducerea exactÄ a frazelor
MulČi Ć®ncepÄtori traduc mental din limba maternÄ Ć®n germanÄ, ceea ce poate duce la formulÄri ciudate. ĆncearcÄ sÄ gĆ¢ndeČti Ć®n germanÄ. PracticÄ exprimarea ideilor folosind structuri gramaticale germane.
5. Subestimarea vocabularului de bazÄ
Un vocabular limitat face grea comunicarea Ć®n germanÄ. Unii Ć®ncepÄtori Ć®Či concentreazÄ eforturile pe cuvinte complexe Či neglijeazÄ vocabularul de bazÄ. CreeazÄ o listÄ cu cele mai uzuale cuvinte Či expresii, Či asigurÄ-te cÄ le foloseČti frecvent Ć®n conversaČii.
6. Neglijarea exerciČiilor de ascultare
Ascultarea este esenČialÄ pentru dezvoltarea abilitÄČilor de comunicare. Unii Ć®ncepÄtori nu ascultÄ suficiente materiale Ć®n germanÄ, ceea ce le limiteazÄ Ć®nČelegerea. AscultÄ muzicÄ sau urmÄreČte filme Ć®n germanÄ, pentru a-Či Ć®mbunÄtÄČi abilitÄČile de ascultare.
7. Frica de a face greČeli
Multe persoane sunt prea anxioase sÄ vorbeascÄ, din cauza fricii de a greČi. Aceasta Ć®nsÄ poate Ć®mpiedica progresul. AminteČte-Či cÄ greČelile fac parte din procesul de Ć®nvÄČare. Fii deschis/Ä sÄ Ć®nveČi din ele Či nu te teme sÄ te exprimi.
Germana pentru Ć®ncepÄtori nu este uČoarÄ Či poČi sÄ cazi Ć®n capcana greČelilor comune, mai ales la Ć®nceput. ĆnsÄ evitarea acestor erori te va ajuta sÄ progresezi mai rapid. FÄ-Či un plan clar pentru a Ć®nvÄČa germana Či nu te descuraja, cÄci fiecare mic pas te apropie de stÄpĆ¢nirea limbii!
Endometrioza este o afecČiune ginecologicÄ frecventÄ, dar adesea subdiagnosticatÄ, care afecteazÄ milioane de femei din Ć®ntreaga lume. Este o boalÄ cronicÄ care implicÄ prezenČa Česutului endometrial (Česutul care cÄptuČeČte interiorul uterului) Ć®n afara uterului, provocĆ¢nd durere Či alte simptome care pot afecta semnificativ calitatea vieČii femeilor afectate. AceastÄ afecČiune poate fi greu de diagnosticat Či tratat, dar cu ajutorul specialiČtilor potriviČi, cum sunt cei de la InClinic.ro din BucureČti, multe femei pot primi un tratament adecvat Či sprijin Ć®n gestionarea acestei boli. InClinic oferÄ o gamÄ largÄ de servicii medicale de calitate Či colaboreazÄ cu Casa de AsigurÄri de SÄnÄtate BucureČti, ceea ce face ca tratamentele sÄ fie accesibile pentru toČi pacienČii.
Ce Este Endometrioza?
Endometrioza apare atunci cĆ¢nd Česutul endometrial creČte Ć®n afara uterului, de obicei pe ovare, trompele uterine, pe suprafaČa exterioarÄ a uterului sau alte organe din pelvis. Acest Česut se comportÄ la fel ca cel din interiorul uterului: se Ć®ngroaČÄ, se descompune Či sĆ¢ngereazÄ Ć®n timpul fiecÄrui ciclu menstrual. ĆnsÄ, pentru cÄ acest Česut nu poate fi eliminat din corp prin menstruaČie, se acumuleazÄ, provocĆ¢nd inflamaČie Či cicatrici.
DeČi cauza exactÄ a endometriozei nu este complet Ć®nČeleasÄ, existÄ mai multe teorii. Una dintre acestea sugereazÄ cÄ, Ć®n timpul menstruaČiei, o parte din sĆ¢nge Či Česut se deplaseazÄ Ć®n sens invers prin trompele uterine, Ć®n loc sÄ fie eliminat din corp. Alte teorii includ factori genetici, disfuncČii ale sistemului imunitar Či influenČa hormonilor.
Simptomele Endometriozei
Endometrioza se manifestÄ diferit de la o femeie la alta, iar simptomele pot varia Ć®n funcČie de severitatea afecČiunii. Unele femei pot avea simptome uČoare, Ć®n timp ce altele pot avea dureri severe care interfereazÄ cu activitÄČile zilnice. Cele mai comune simptome includ:
Dureri menstruale severe (dismenoree): Femeile cu endometriozÄ pot experimenta dureri intense Ć®n timpul menstruaČiei, care devin mai puternice Ć®n timp.
Durere Ć®n timpul actului sexual: Raporturile sexuale pot fi dureroase, mai ales Ć®n cazurile Ć®n care Česutul endometrial afecteazÄ organele pelvine.
SĆ¢ngerÄri menstruale abundente: Unele femei cu endometriozÄ pot avea menstruaČii mai abundente sau prelungite.
Probleme gastrointestinale: Simptomele precum balonare, diaree, constipaČie sau greaČÄ, mai ales Ć®n timpul menstruaČiei, pot fi semne ale endometriozei.
Infertilitate: Endometrioza este una dintre principalele cauze ale infertilitÄČii. Aproximativ 30-40% dintre femeile cu aceastÄ afecČiune pot Ć®ntĆ¢mpina dificultÄČi Ć®n a rÄmĆ¢ne Ć®nsÄrcinate.
ObosealÄ: Femeile cu endometriozÄ pot suferi de obosealÄ cronicÄ din cauza inflamaČiei Či pierderilor de sĆ¢nge constante.
Diagnosticarea Endometriozei
Endometrioza este adesea diagnosticatÄ tĆ¢rziu, deoarece simptomele sale pot fi confundate cu alte afecČiuni, cum ar fi sindromul de colon iritabil sau boala inflamatorie pelvinÄ. Un diagnostic precis necesitÄ o evaluare detaliatÄ a istoricului medical, precum Či examinÄri clinice Či imagistice.
Ecografia pelvinÄ: Aceasta este una dintre primele investigaČii recomandate, dar poate sÄ nu fie suficientÄ pentru a detecta toate cazurile de endometriozÄ, Ć®n special cele mai subtile.
RezonanČa magneticÄ (RMN): Este o metodÄ mai avansatÄ de imagisticÄ care poate oferi mai multe detalii despre localizarea Či extinderea Česutului endometrial.
Laparoscopia: Este procedura cea mai sigurÄ pentru diagnosticare. Aceasta implicÄ introducerea unui tub subČire cu o camerÄ Ć®n abdomen pentru a vizualiza direct Česutul endometrial Či, Ć®n unele cazuri, poate implica Či Ć®ndepÄrtarea acestuia.
Tratamentul Endometriozei
Tratamentul endometriozei depinde de severitatea afecČiunii, de simptome Či de dorinČele pacientei Ć®n ceea ce priveČte fertilitatea. Nu existÄ un tratament care sÄ vindece complet aceastÄ afecČiune, dar existÄ numeroase opČiuni care pot ameliora simptomele Či Ć®mbunÄtÄČi calitatea vieČii.
Tratament medicamentos
Analgezice: Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, sunt adesea prescrise pentru a reduce durerea menstrualÄ.
Terapia hormonalÄ: Deoarece endometrioza este influenČatÄ de hormoni, terapiile hormonale pot ajuta la controlul creČterii Česutului endometrial. Acestea includ contraceptivele hormonale, agoniČtii de GnRH sau alte tipuri de hormoni care reduc nivelul de estrogen din corp.
Dispozitiv intrauterin (DIU) cu levonorgestrel: Acest dispozitiv poate reduce durerea menstrualÄ Či poate limita dezvoltarea Česutului endometrial.
Tratament chirurgical
Laparoscopia: Ćn timpul unei laparoscopii diagnostice, medicii pot Ć®ndepÄrta Česutul endometrial vizibil, ceea ce poate ameliora durerea Či Ć®mbunÄtÄČi fertilitatea. Acesta este un tratament recomandat mai ales pentru femeile care doresc sÄ rÄmĆ¢nÄ Ć®nsÄrcinate.
Histerectomia: Ćn cazurile severe, cĆ¢nd alte tratamente nu au avut succes Či simptomele sunt debilitante, o histerectomie (Ć®ndepÄrtarea uterului) poate fi o opČiune. TotuČi, aceasta este o decizie majorÄ Či trebuie luatÄ cu grijÄ, mai ales dacÄ femeia doreČte sÄ aibÄ copii Ć®n viitor.
Stil de viaČÄ Či recomandÄri
Pe lĆ¢ngÄ tratamentele medicale, existÄ cĆ¢teva modificÄri ale stilului de viaČÄ care pot ajuta la gestionarea simptomelor endometriozei:
ExerciČiile fizice regulate: Activitatea fizicÄ poate ajuta la ameliorarea durerii prin eliberarea de endorfine, care acČioneazÄ ca un analgezic natural.
Dieta echilibratÄ: O dietÄ bogatÄ Ć®n fibre Či sÄracÄ Ć®n alimente procesate poate ajuta la reducerea inflamaČiei din corp.
Reducerea stresului: Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditaČia sau yoga, pot fi benefice pentru femeile care suferÄ de endometriozÄ, deoarece stresul poate agrava simptomele.
Concluzie
Endometrioza este o afecČiune complexÄ Či dificilÄ, dar cu un diagnostic corect Či un plan de tratament personalizat, femeile afectate pot gÄsi alinare Či sprijin. DacÄ crezi cÄ ai putea suferi de aceastÄ boalÄ sau dacÄ doreČti mai multe informaČii despre tratamentele disponibile, te Ć®ncurajÄm sÄ apelezi la specialiČtii de la InClinic.ro, unde vei beneficia de o evaluare amÄnunČitÄ Či de Ć®ngrijire de Ć®naltÄ calitate.
Ćmi amintesc perfect prima datÄ cĆ¢nd am auzit despre pariurile pe eSports. Era Ć®ntr-o searÄ de vineri, cĆ¢nd prietenul meu Andrei m-a sunat entuziasmat sÄ-mi povesteascÄ despre un meci de Counter-Strike pe care tocmai Ć®l urmÄrise. Nu era vorba doar despre joc, ci Či despre pariurile pe care le plasase. Sincer sÄ fiu, am rÄmas perplex.
Cum adicÄ pariuri pe jocuri video? PÄrea o idee la fel de absurdÄ ca Či cum ai paria pe cine cĆ¢ČtigÄ la Čah sau la ponturi fotbal Ć®ntre prieteni Ć®n parc.
Dar curiozitatea m-a Ć®mpins sÄ cercetez mai mult. Am descoperit o lume fascinantÄ, Ć®n plinÄ expansiune, cu turnee uriaČe, jucÄtori profesioniČti Či o industrie de pariuri Ć®n creČtere exponenČialÄ. M-am trezit curĆ¢nd urmÄrind stream-uri pe Twitch, Ć®nvÄČĆ¢nd regulile jocurilor Či studiind statisticile echipelor. Pariurile pe eSports s-au dovedit a fi mult mai complexe Či mai captivante decĆ¢t mi-aČ fi imaginat vreodatÄ.
Pentru cei care, la fel ca mine acum cĆ¢Čiva ani, sunt noi Ć®n aceastÄ lume, am decis sÄ Ć®mpÄrtÄČesc cĆ¢teva din lecČiile pe care le-am Ć®nvÄČat pe parcurs. Sper cÄ acest ghid vÄ va ajuta sÄ navigaČi mai uČor Ć®n universul palpitant al pariurilor pe eSports.
Jocurile Či platformele populare pentru pariere pe eSports
CĆ¢nd vine vorba de pariuri pe eSports, diversitatea jocurilor disponibile poate fi copleČitoare la Ć®nceput. Fiecare joc are propriile reguli, tactici Či nuanČe care Ć®l fac unic. Dar nu vÄ lÄsaČi intimidaČi! ĆncepeČi cu jocurile care vÄ atrag cel mai mult sau cu cele pe care le cunoaČteČi deja.
Counter-Strike: Global Offensive (CS:GO) este unul dintre titlurile cele mai populare Ć®n lumea pariurilor pe eSports. Este un joc de tip first-person shooter care pune faČÄ Ć®n faČÄ douÄ echipe: teroriČtii Či anti-teroriČtii. Simplitatea aparentÄ ascunde o profunzime tacticÄ remarcabilÄ. Ćmi amintesc cum am stat ore Ć®n Čir sÄ Ć®nČeleg concepte precum „eco rounds” sau „spray patterns” Ć®nainte de a plasa primul pariu.
League of Legends (LoL) este un alt titan al scenei competitive. Este un joc de strategie Ć®n timp real unde douÄ echipe de cĆ¢te cinci jucÄtori se Ć®nfruntÄ pentru a distruge baza adversÄ. Complexitatea jocului poate fi intimidantÄ la Ć®nceput, dar odatÄ ce Ć®nČelegi rolurile diferitelor personaje Či dinamica echipelor, devine fascinant de urmÄrit Či de analizat.
Dota 2 este similar cu LoL, dar cu propria sa complexitate Či comunitate dedicatÄ. Am petrecut multe nopČi albe Ć®ncercĆ¢nd sÄ Ć®nČeleg diferenČele subtile Ć®ntre aceste douÄ jocuri aparent similare.
Ćn afarÄ de aceste titluri majore, existÄ o mulČime de alte jocuri populare pentru pariuri, precum Overwatch, Call of Duty, FIFA sau chiar jocuri de luptÄ precum Street Fighter. Fiecare are propria sa niČÄ Či fani devotaČi.
Ćn ceea ce priveČte platformele de pariere, aveČi mai multe opČiuni. Casele de pariuri tradiČionale au Ć®nceput sÄ includÄ secČiuni dedicate eSports-urilor, oferind o experienČÄ familiarÄ pentru cei obiČnuiČi cu pariurile sportive clasice. ExistÄ, de asemenea, platforme specializate exclusiv Ć®n pariuri pe eSports, care oferÄ adesea o gamÄ mai largÄ de opČiuni Či cote mai competitive.
Personal, am Ć®nceput cu o platformÄ generalistÄ, dar am migrat treptat cÄtre una specializatÄ pe mÄsurÄ ce am devenit mai familiar cu scena. Recomandarea mea este sÄ exploraČi diferite opČiuni Či sÄ alegeČi platforma care se potriveČte cel mai bine nevoilor Či preferinČelor voastre.
Cum sÄ interpretezi cotele Či sÄ Ć®Či alegi pariurile
ĆnČelegerea cotelor este crucialÄ Ć®n lumea pariurilor, iar eSports-urile nu fac excepČie. La Ć®nceput, numerele pot pÄrea descurajante, dar cu puČinÄ practicÄ, veČi Ć®ncepe sÄ le citiČi cu uČurinČÄ.
Cotele reflectÄ probabilitatea perceputÄ a unui rezultat Či potenČialul cĆ¢Čtig. De exemplu, o cotÄ de 2.00 Ć®nseamnÄ cÄ pentru fiecare unitate pariatÄ, veČi primi douÄ unitÄČi Ć®napoi dacÄ cĆ¢ČtigaČi (incluzĆ¢nd miza iniČialÄ). Asta implicÄ o ČansÄ de 50% pentru acel rezultat, conform opiniei bookmaker-ului.
Dar interpretarea cotelor Ć®n eSports necesitÄ mai mult decĆ¢t simple calcule matematice. Trebuie sÄ luaČi Ć®n considerare o multitudine de factori. Forma recentÄ a echipelor, schimbÄrile Ć®n componenČa echipelor, actualizÄrile jocului care pot afecta meta-ul, Či chiar starea de spirit a jucÄtorilor pot influenČa dramatic rezultatul unui meci.
Ćmi amintesc cum am Ć®nvÄČat aceastÄ lecČie pe propria piele. Eram convins cÄ echipa mea favoritÄ de CS:GO va cĆ¢Čtiga un meci important. Aveau cote excelente Či veneau dupÄ o serie de victorii impresionante. Am pariat o sumÄ considerabilÄ, ignorĆ¢nd zvonurile despre tensiunile din interiorul echipei. Rezultatul? O Ć®nfrĆ¢ngere usturÄtoare care m-a Ć®nvÄČat sÄ privesc dincolo de statisticile simple Či sÄ iau Ć®n considerare factorul uman.
Un alt aspect important Ć®n alegerea pariurilor este diversificarea. Nu vÄ limitaČi doar la pariurile pe cĆ¢ČtigÄtor. Multe platforme oferÄ o varietate de opČiuni, de la numÄrul de runde Ć®ntr-un meci de CS:GO pĆ¢nÄ la prima echipÄ care obČine un anumit obiectiv Ć®n LoL. Aceste pariuri „speciale” pot oferi oportunitÄČi interesante, mai ales dacÄ aveČi cunoČtinČe aprofundate despre un anumit joc sau echipÄ.
De asemenea, nu neglijaČi importanČa cercetÄrii. UrmÄriČi stream-uri, citiČi forumuri dedicate, urmÄriČi analiČtii de Ć®ncredere. Cu cĆ¢t sunteČi mai informaČi, cu atĆ¢t mai bine veČi putea interpreta cotele Či veČi face alegeri mai informate.
O strategie pe care am adoptat-o personal este sÄ mÄ concentrez pe un numÄr limitat de jocuri Či echipe. Ćn loc sÄ Ć®ncerc sÄ acopÄr Ć®ntreaga scenÄ de eSports, m-am specializat Ć®n CS:GO Či cĆ¢teva echipe de top. Asta mi-a permis sÄ dezvolt o Ć®nČelegere profundÄ a dinamicii jocului Či a stilurilor de joc ale echipelor, ceea ce s-a dovedit destul de utilÄ Ć®n interpretarea cotelor Či alegerea pariurilor.
Concluzie
CÄlÄtoria mea Ć®n lumea pariurilor pe eSports a fost plinÄ de urcuČuri Či coborĆ¢Čuri, de victorii entuziasmante Či Ć®nfrĆ¢ngeri care m-au Ć®nvÄČat lecČii valoroase. Este o lume Ć®n continuÄ evoluČie, unde fiecare zi aduce noi provocÄri Či oportunitÄČi.
DacÄ sunteČi la Ć®nceput de drum, vÄ Ć®ncurajez sÄ abordaČi pariurile pe eSports cu o minte deschisÄ Či o atitudine de Ć®nvÄČare continuÄ. ĆncepeČi cu sume mici, experimentaČi cu diferite jocuri Či tipuri de pariuri, Či nu uitaČi niciodatÄ sÄ pariaČi responsabil.
„Nunta lui Figaro” de W.A. Mozart a fost – de departe – cel mai de succes spectacol de pĆ¢nÄ acum la Sibiu Opera Festival 2024. Peste 500 de iubitori de frumos au umplut sala mare a Centrului Cultural „Ion Besoiu”.
Organizatorii au fost extrem de onoraČi Či de prezenČa doamnei Carmen Iohannis, care a Činut din nou sÄ vinÄ la operÄ Ć®nsoČitÄ de elevii sÄi. Orchestra Či Corul Operei NaČionale RomĆ¢ne din Cluj-Napoca, dirijorul David Crescenzi, maestrul de cor Corneliu Felecan Či soliČtii Zoltan Molnar, Anna StÄnescu, Mihai Damian, Eva Marco, Cristina Tureanu, Corneliu HuČanu, Alexandra LeČiu, Nicolae IlincÄi, IonuČ Lupu, Karina Mitrana Či Adelin Ilca au cules ropote de aplauze binemeritate.
Un tĆ¢nÄr Ć®n vĆ¢rstÄ de 20 de ani, din Čeica Mare, a fost reČinut pentru 24 de ore Či este cercetat sub aspectul sÄvĆ¢rČirii infracČiunii de tulburarea ordinii Či liniČtii publice Či lovire sau alte violenČe.Ā
Conform IPJ SIBIU, Ć®n noaptea de 28 / 29.09.2024, la Čeica Mare, doi bÄrbaČi ar fi Ć®ncercat sÄ deposedeze un localnic, Ć®n vĆ¢rstÄ de 20 de ani, de cuČitul pe care Ć®l avea asupra sa, acesta manifestĆ¢nd totodatÄ Či un comportament agresiv verbal. Cei doi bÄrbaČi Ć®n vĆ¢rstÄ de 37, respectiv 29 de ani, Ć®n Ć®ncercarea de a-l deposeda pe tĆ¢nÄrul de 20 de ani de cuČit, au suferit plÄgi tÄiate, pentru Ć®ngrijirea cÄrora a fost solicitatÄ prezenta unui echipaj medical.Ā Ćn urma cercetÄrilor Či investigaČiilor efectuate, a probatoriului administrat, tĆ¢nÄrul de 20 de ani a fost reČinut pentru 24 de ore.
Doi medieČeni Ć®n vĆ¢rstÄ de 22, respectiv 24 de ani, au fost reČinuČi Či acuzaČi de sÄvĆ¢rČirea infracČiunii de tĆ¢lhÄrie calificatÄ.Ā AceČtia au furat un telefon mobil, recurgĆ¢nd la acte de violenČÄ
Conform IPJ SIBIU, la data de 24.09.2024, Ć®n jurul orei 06:20, sub ameninČarea unui cuČit, ar fi deposedat un bÄrbat de un telefon mobil. Fapta s-a produs pe o stradÄ din municipiul MediaČ. Pentru faptele lor, au fost instituite urmÄtoarele mÄsuri: controlul judiciar pe o perioada de 60 de zile pe numele tĆ¢nÄrului de 22 de ani, respectiv mÄsura arestului preventiv pentru o perioadÄ de 30 de zile, pe numele bÄrbatului de 24 de ani.Ā Ā
Elevii Čcolii ,,Octavian Gogaā din RÄČinari au participat la ziua porČilor deschise, la Casa Barcianu. AcČiunea face parte din proiectul ,,GeneraČii de rouÄ .. la RÄČinariā 2024, ediČia a VI-a.
Aici, micii artiČti au putut desena Ć®n voie forma Casei Barcianu, o clÄdire semnificativÄ pentru patrimoniul cultural RÄČinari. ConstrucČia a fost realizatÄ de o familie de intelectuali rÄČinÄreni. ĆnvÄČÄtorul Či apoi protopopul ortodox Coman BĆ¢rsan ā fugit din Čara BĆ¢rsei din cauza unei molime de ciumÄ ā se nÄscuse Ć®n 1699 Či a ajuns Ć®n RÄÅinari Ć®n 1721.
Conform unei postÄri Facebook a PrimÄriei RÄČinari, satul l-a angajat pe acesta ca dascÄl de copii Či de stranÄ, dĆ¢ndu-i ca locuinÅ£Ä o cÄsuČÄ din preajma Bisericii Vechi. DupÄ 3-4 ani, s-a cÄsÄtorit cu o localnicÄ din familia Bratu. Apoi s-a dus la Episcopia VĆ¢lcii Či s-a hirotonit preot. Dintre cei 5 copii ai lui, pe cel mai dezgheČat Či mai Ć®nzestrat, Sava, l-a trimis la seminarul deschis de episcopul unit Petru Aron, la Blaj, Ć®n anul Ć®nfiinČÄrii, 1754. CĆ¢nd s-a Ć®ntors, s-a cÄsÄtorit Či s-a hirotonit tot la VĆ¢lcea. Pe atunci, nu erau deosebiri Ć®ntre uniÅ£i Či ortodocÅi.
Ćntr-o zi, din anul 1762, Coman BĆ¢rsan, acum protopop, a fost Ć®nÅtiinÅ£at cÄ a sosit la Sibiu Či a tras la o gazdÄ din Poarta CisnÄdiei episcopul ortodox din Austro-Ungaria, sĆ¢rbul Dionisie Novacovici. Venise de la Budapesta Či sfatul sÄsesc al oraÅului nu i-a dat voie sÄ locuiascÄ Ć®n oraÅ. Åtia de hotÄrĆ¢rea Ć®mpÄrÄtesei Maria Tereza, de a nu lÄsa liberÄ credinČa ortodoxÄ. A socotit, deci, cÄ e de datoria lui, ca protopop, sÄ-I salute pe episcop.
L-au gÄsit pe episcop Ć®ntr-o chichineaČÄ Ć®n care nu era loc decĆ¢t pentru un pat Či o mÄsuČÄ, fÄrÄ scaune. Avea Ć®nsoČitor un teolog. Nespus de tulburaČi de sÄrÄcia Či strĆ¢mtoarea Ć®n care trÄia, l-au convins pe episcop sÄ se mute Ć®n casa lor, din RÄÅinari, cÄ aveau o odaie bunÄ Či largÄ. Nu avea decĆ¢t o ladÄ cu cÄrÅ£i Či o boccea cu odÄjdii Či haine. Teologul le-a pus Ć®n cÄruÅ£Ä Či aÅa s-a instalat episcopul Dionisie Novacovici Ć®n reÅedinÅ£a din RomĆ¢nia. l-au lÄsat odaia cea mare, cÄtre stradÄ Či cei doi BĆ¢rsani s-au strĆ¢ns Ć®n celelalte douÄ odÄiČe. AÅa au trÄit Či au slujit Ć®mpreunÄ cĆ¢Čiva ani. Prin anul 1767, a fost ales jude al satului un om de inimÄ Či de faptÄ. La cĆ¢teva zile, cei doi BĆ¢rsani s-au trezit cu el Ć®n casÄ.
Ćn anii urmÄtori, au fÄcut unele schimburi Či Či-au lÄrgit curtea Či grÄdina, mai cu seamÄ la vale Či pe lĆ¢ngÄ rĆ¢u. Sava Či-a luat o odaie numai pentru el, Či-a Ć®nÅirat pe rafturi cÄrČile din cele douÄ lÄzi, iar lĆ¢ngÄ fereastrÄ Či-a aÅezat o masÄ cu cele de lipsÄ pentru scris Či pentru colorat. ĆÅi fÄcuse mulČi prieteni la Blaj Či la VĆ¢lcea cu care era mereu Ć®n legÄturÄ Či care Ć®i trimiteau cÄrČile pe care le puteau gÄsi acolo. Unii oameni din sat, Åtiutori de carte, Ć®i cereau sÄ le Ć®mprumute ba una, ba alta. CĆ¢Čiva, mai cu dare de mĆ¢nÄ i-au spus cÄ ar da oricĆ¢t pe ele dacÄ le-ar vinde. El Ć®nsÄ nu se Ć®ndura sÄ se despartÄ de nici una. S-a gĆ¢ndit atunci, sÄ scrie din nou pe cele care i se cereau, Či sÄ vĆ¢ndÄ aceste copii. Pentru aceasta, Ć®i trebuiau cerneluri, hĆ¢rtie Či vopsele, deoarece, atunci, toate literele de Ć®nceput se desenau Ć®n culori. Ba Či la sfĆ¢rÅit, trebuia fÄcut un desen de Ć®ncheiere. Tot la douÄ sÄptÄmĆ¢ni, se ducea cu cÄruČa la Sibiu, sÄ cumpere cele de trebuinČÄ.
DupÄ primul rÄzboi mondial, Ć®n jurul anului 1920, nepoÅ£ii ultimului Sava, Andrei Či Ahil, au reconstruit casa, dĆ¢ndu-i forma pe care o are azi.
PÄrinČii ai cÄror copii au decedat Ć®n timpul sarcinii, la naÅtere sau pĆ¢nÄ la Ć®mplinirea vĆ¢rstei de 18 ani vor beneficia de 10 ÅedinÅ£e de consiliere psihologicÄ gratuite, efectuate Ć®n termen de 6 luni de la data decesului copilului, indiferent cÄ sunt sau nu asiguraÅ£i Ć®n sistemul de asigurÄri sociale de sÄnÄtate la data decesului.
Guvernul a aprobat Ć®n acest sens normele metodologice de punere Ć®n aplicare a prevederilor Legii nr.186/2024 privind instituirea zilei deĀ ššĀ šØšššØš¦šš«š¢šĀ ca Ziua naÅ£ionalÄ de comemorare a copiilor decedaÅ£i, numitÄ Či „šš¢š®šĀ ššĢš«š¢š§šĢ§š¢š„šØš«Ā šššĢš§š šš«š¢”, prin care se stabileČte modalitatea Ć®n care se deconteazÄ ÅedinÅ£ele de consiliere psihologicÄ.
āČedinČele de consiliere psihologicÄ sunt asigurate de cÄtre psihologi atestaČi de Colegiul Psihologilor din RomĆ¢nia. Orice persoanÄ care trece printr-o asemenea traumÄ are nevoie de sprijin specializat Či cred cÄ este important sÄ Čtie Či sÄ simtÄ cÄ nu este singurÄā, a declarat ministrul Muncii Či SolidaritÄČii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.Ā
Ćnscrierea pÄrinČilor se face pe baza recomandÄrii medicului de familie, precum Či a raportului de evaluare Ć®ntocmit de psiholog la prima ČedinČÄ efectuatÄ. De ČedinČele de consiliere psihologicÄ beneficiazÄ fiecare dintre pÄrinČi, atĆ¢t individual, cĆ¢t Či Ć®mpreunÄ.Ā
Decontarea ČedinČelor se face la solicitarea psihologilor de cÄtre agenČia teritorialÄ pentru plÄÅ£i Åi inspecÅ£ie socialÄ Ć®n a cÄrei razÄ teritorialÄ Ć®Åi au domiciliul fiscal, Ć®n 30 de zile lucrÄtoare.Ā
Efortul bugetar anual este estimat la aproximativ 6 milioane lei, pentru un cost mediu al ČedinČei de consiliere de 150 lei, un numÄr mediu de de 1.900 decese infantile, respectiv 3.800 pÄrinČi. Sumele provin din bugetul Ministerului Muncii Či SolidaritÄČii Sociale.
Veste bunÄ! Miercuri, 9 octombrie 2024, a fost realizatÄ recepČia lucrÄrilor de reparaČii efectuate la GrÄdiniČa cu Program Prelungit āBucuria Copiilorā, Ć®n prezenČa primarului municipiului MediaČ, dl. Gheorghe Roman, a conducerii instituČiei de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt, a reprezentanČilor constructorului Či a membrilor Consiliului de AdministraČie.
Recent, Ć®n cadrul instituČiei au fost realizate reparaČii la instalaČia de alimentare cu apÄ Či canalizare din blocul alimentar, la vestiare Či bÄile aferente. De asemenea, grÄdiniČa a beneficiat de amenajarea unei boxe pentru ouÄ, Ć®nlocuirea gresiei Či a faianČei Ć®n urma lucrÄrilor executate, dar Či de reparaČii la instalaČia electricÄ din blocul alimentar. Toate aceste lucrÄri au fost recepČionate miercuri, 9 octombrie 2024, de cÄtre Comisia de RecepČie constituitÄ la nivelul PrimÄriei Municipiului MediaČ.
āAm ales sÄ particip la recepČiile care se fac Ć®n urma lucrÄrilor pe care PrimÄria MediaČ le deruleazÄ atĆ¢t la instituČiile de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt din oraČ, cĆ¢t Či la lucrÄrile pe care le desfÄČurÄm pe raza municipiului MediaČ. MÄ bucurÄ faptul cÄ aici, la grÄdiniČa Bucuria Copiilor din cartierul DupÄ Zid, lucrÄrile sunt pe mÄsura aČteptÄrilor Či mÄ bucur cÄ personalul care lucreazÄ aici, conducerea grÄdiniČei, dar Ć®n primul rĆ¢nd copiii sunt mulČumiČi de lucrÄrile derulate de cÄtre municipalitate la aceastÄ grÄdiniČÄ. AČa cum am transmis mereu, voi susČine Ć®n continuare alocarea de fonduri cÄtre instituČiile de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt din oraČ, consider cÄ educaČia trebuie sÄ fie prioritarÄ Ć®n municipiul MediaČ Či Ć®n anii care urmeazÄā, a declarat primarul municipiului MediaČ, dl. Gheorghe Roman.
āLucrÄrile desfÄČurate la GrÄdiniČa Bucuria Copiilor au fost extrem de necesare, acestea s-au desfÄČurat la blocul alimentar, lucrÄri ample, Ć®ncepĆ¢nd de la canalizare, Ć®nlocuire Čevi, conducte, pĆ¢nÄ la sistemul electric, prize, panouri electrice, Ć®nlocuire gresie, faianČÄ, amenajare boxÄ pentru dezinfectat ouÄ, dar Či schimbarea uČilor Či lucrÄri de tĆ¢mplÄrie. Astfel, procesul de preparare a hranei copilaČilor a Ć®nregistrat un progres Či a fost o necesitate, mai mult decĆ¢t atĆ¢t respectarea normelor este foarte importantÄ nu doar pentru noi, ci Či pentru administraČia publicÄ localÄā, a transmis directorul instituČiei de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt, doamna Izabella Peter.
Operatorul de salubrizare SOMA organizeazÄ o campanie de colectare gratuitÄ a deČeurilor periculoase. AutoritÄČile locale atrag atenČia faptului cÄ aceste deČeuri NU se aruncÄ la pubelÄ!! Sibienii au puse la dispoziČie 10 puncte de colectare organizate Ć®n oraČ, Ć®n perioada 7-11 octombrie 2024.
DeČeuri considerate deosebit de periculoase: pesticide, insecticide, substanČe pentru conservarea lemnului, Ć®ngrÄČÄminte chimice, stingÄtoare de incendiu, lacuri Či vopsele, grÄsimi, cearÄ, cerneluri, toner, cleiuri Či adezivi, combustibili, uleiuri, lichid de frĆ¢nÄ, lubrifianČi doze de spray, recipiente sub presiune, agenČi de rÄcire, deČeuri cu conČinut de mercur Či materiale textile.
LocaČiile punctelor de colectare
*Hipodrom, str. GorÄslÄu, Bl.2- Bl. 4- luni, 7.10.2024
*Čtefan cel Mare/V. Aaron, Str. Gh. ČiČeica- Str. MÄgura (Ć®n spatele complexului Čtefan cel Mare)- luni, 7.10.2024
*Lazaret/GuČteriČa, Str. Calea GuČteriČei- Str. Podului (sub viaduct)- marČi, 8.10.2024
*Centru/GarÄ, str. Regele Ferdinand (Ć®n spatele AutogÄrii Transmixt)- marČi, 8.10.2024
*Terezian, str. TĆ¢rgul Cailor – miercuri, 9.10.2024
*Čiglari, str. Čiglarilor (la complex)- miercuri, 9.10.2024
O brÄČarÄ din aur, veche de 3.000 de ani, datatÄ aproximativ sec. XII-IX a.Chr., a fost preluatÄ Či adusÄ la Sibiu. Conform contractului, piesa va fi expusÄ pentru 2 ani de zile la Muzeul de Istorie Casa Altemberger din Sibiu.
Piesa a fost adjudecatÄ Ć®n cadrul licitaČiei Artmark din Palatul Cesianu-RacoviÅ£Ä.
Conform Muzeului NaČional Brukenthal, brÄÅ£ara provine din localitatea CosteÅti – judeÅ£ul ArgeÅ, dintr-o colecÅ£ie privatÄ moÅtenitÄ pe linie maternÄ timp de Åase generaÅ£ii. Conform relatÄrilor familiei, Ilie Åi Rada NeacÅu au lÄsat-o fiicei lor, Catrina Caterina, care, mai apoi, a lÄsat-o moÅtenire fiicei sale, Catrina Ioana, strÄbunica actualului deÅ£inÄtor.
BrÄÅ£ara este cunoscutÄ Ć®n literatura de specialitate, fiind documentatÄ prin menÅ£ionarea sa, Ć®n anul 2014, Ć®n Repertoriul Arheologic al judeÅ£ului ArgeÅ (pct. 125): āPe teritoriul localitÄÅ£ii a fost descoperitÄ, Ć®ntĆ¢mplÄtor, Ć®nainte de 2005, o brÄÅ£arÄ din barÄ de aur torsadatÄ, cu un sistem de Ć®nchidere de tip Ā«ochi cu cĆ¢rligĀ», datĆ¢nd probabil de la Ć®nceputul primei Epoci a Fierului. Diametrul este de max. 9,2 cm, iar greutatea de 23,4 gr. Se pÄstra Ć®n posesia urmaÅilor descoperitoruluiā. Acest artefact reprezintÄ o descoperire rarÄ pentru zona geograficÄ Muntenia Åi perioada cronologicÄ de referinÅ£Ä, mai ales cÄ, potrivit specialiÅtilor, nu sunt cunoscute alte analogii directe pentru teritoriul actual al RomĆ¢niei.
BrÄÅ£ara se Ć®nscrie Ć®n categoria pieselor de podoabÄ din metal preÅ£ios, fiind purtatÄ de un personaj din elita acelor timpuri. Acest exemplar era parte a elementelor de port asociate cu elita societÄÅ£ilor care preced epoca geto-dacicÄ pe teritoriul actual al RomĆ¢niei, atĆ¢t masculinÄ, cĆ¢t Åi femininÄ. āEste o discuÅ£ie Ć®ntreagÄ Ć®n cercetarea romĆ¢neascÄ despre aÅa-numita comoarÄ geticÄ. Piesele de tip asemÄnÄtor de la Muzeul NaÅ£ional de Istorie, Ć®n primul rĆ¢nd celebrele brÄÅ£Äri dacice regÄsite Ć®n ultimele douÄ decenii, sunt piese de tezaurizare. AÅadar sunt piese care nu erau destinate portului, ci unei forme speciale de tezaurizare. Åtim cÄ Ć®n societÄÅ£ile pre-monetare, metalul era tezaurizat sub forma unor obiecte pe care le reĆ®ntĆ¢lnim Åi ca obiecte de uz comun. De aceea avem lingouri Ć®n forme de elemente de bijuterii, peste tot Ć®n Europa. BrÄÅ£ara aceasta totodatÄ cu siguranÅ£Ä a fost purtatÄ. Dincolo de valoarea intrinsecÄ a unui obiect de tezaur, este un obiect care indicÄ foarte bine evoluÅ£iile sociale Åi politice din spaÅ£iul romĆ¢nesc. AÅadar este un act extraordinar sÄ poÅ£i sÄ licitezi pentru o astfel de piesÄā, a explicat prof. univ. dr. Carol CÄpiÅ£Ä, din cadrul Departamentului de Istorie AnticÄ Åi Arheologie al FacultÄÅ£ii de Istorie BucureÅti ā pentru canalul YouTube Artmark.
āNe bucurÄm cÄ sunt colecÅ£ionari, aÅa cum se Ć®ntĆ¢mplÄ Åi Ć®n cazul de faÅ£Ä, care, atunci cĆ¢nd achiziÅ£ioneazÄ o piesÄ importantÄ, cum este Åi aceastÄ brÄÅ£arÄ dacicÄ, doresc sÄ o expunÄ pentru o perioadÄ de timp Ć®ntr-un muzeu, pentru ca Åi publicul larg sÄ o poatÄ vedea. II mulČumesc domnului David Mooney Či conducerii Artmark pentru oferta de a Ć®mprumutÄ, Ć®n regim gratuit, aceastÄ piesÄ Muzeului NaČional Brukenthal. Suntem Ć®n colaborare cu doamna dr. Corina BorÅ (cercetÄtor ÅtiinÅ£ific/ arheolog expert Ć®n SecÅ£ia Arheologie din cadrul Muzeului NaÅ£ional de Istorie a RomĆ¢niei ā n.r.) pentru realizarea expoziČiei Či a publicaČiei despre aceastÄ piesÄ. Ne pregÄtim ca piesa sÄ fie expusÄ la Muzeul de Istorie Casa Altemberger Ć®ncepĆ¢nd din 1 noiembrie 2024 Ć®ntr-un modul expoziÅ£ional distinct, Ć®mpreunÄ cu texte Åi cu date despre aceasta Åi provenienÅ£Ä ā aÅadar Ć®i vom rezerva un loc aparte, astfel Ć®ncĆ¢t brÄÅ£ara sÄ poatÄ fi vizitatÄ Ć®n toatÄ splendoarea sa.De asemenea vom avea Či o campanie de marketing, aČa cum doar la Muzeul NaČional Brukenthal se face Či aČa cum am obiČnuit Či publicul.” transmite Muzeul NaČional Brukenthal Sibiu
Ćn decursul timpului, Muzeul NaÅ£ional Brukenthal a mai expus lucrÄri achiziÅ£ionate Ć®n licitaÅ£iile Artmark, precum atunci cĆ¢nd am expus douÄ picturi celebre de Nicolae Grigorescu ā Ā«Car cu boiĀ» (Ć®n 2010) Åi Ā«Fata cu mÄrgele roÅiiĀ» (Ć®n 2011). De data aceasta, Ć®nsÄ, suntem cu atĆ¢t mai bucuroÅi cu cĆ¢t este pentru prima datÄ cĆ¢nd Muzeul Brukenthal poate expune o piesÄ de o asemenea importanÅ£Ä pentru istorie, care provine din perioada dacicÄ, dintr-o colecÅ£ie privatÄ. Este o premierÄ pentru noiā, a declarat dr. Alexandru Constantin ChituÅ£Ä, directorul Muzeului NaÅ£ional Brukenthal din Sibiu.
Prefectura JudeČului Sibiu a transmis cÄtre mass-media sibianÄ urmÄtorul comunicat de presÄ, referitor la instruirea primarilor Či secretarilor generali ai UAT-urilor din judeČul Sibiu.
„Ćn conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 1063/28.08.2024Ā Ā privind stabilirea mÄsurilor pentru buna organizare Či desfÄČurare a alegerilor pentru PreČedintele RomĆ¢niei din anul 2024, coroborate cu cele ale art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 1036/21.08.2024 privind stabilirea mÄsurilor tehnice necesare bunei organizÄri Či desfÄČurÄri a alegerilor pentru Senat Či Camera DeputaČilor din anul 2024 astÄzi 9 octombrie a.c. a avut loc, sub conducereaĀ Prefectului JudeČului Sibiu ā domnul Mircea Dorin CreČu,Ā ČedinČa pentru instruirea primarilor Či secretarilor generali ai unitÄČilor administrativ teritoriale de pe raza judeČului Sibiu, cu privire la sarcinile ce le revin acestora Ć®n vederea organizÄrii Či desfÄČurÄrii Ć®n bune condiČii a alegerilor prezidenČiale Či parlamentare 2024.
La ČedinČÄ au participat doamna subprefect Maria MINEA, specialiČti din cadrul InstituČiei Prefectului-JudeČul Sibiu Či doamna Iuliana ORZA ā directorul DirecČiei JudeČene Sibiu a AutoritÄČii Electorale Permanente.
Ćntrunirea a avut loc la Biblioteca JudeČeanÄ ASTRA Sibiu iar Ć®n cadrul ČedinČei s-au prezentat actele normative care reglementeazÄ cele douÄ tipuri de alegeri, principalele mÄsuri tehnice Či logistice care sunt Ć®n sarcina primarilor Či principalele categorii de cheltuieli care se suportÄ din bugetul fiecÄrei unitÄČi administrativ-teritoriale.
MenČionÄm cÄ informaČiile privind alegerile prezidenČiale Či parlamentare 2024 se gÄsesc afiČate pe site-ul InstituČiei Prefectului JudeČul Sibiu accesĆ¢nd link-urile” se aratÄ Ć®n comunicatul emis de Prefectura JudeČului Sibiu
Serviciul Public Salubrizare, ProtecČia Mediului Či Administrarea Domeniului Public desfÄČoarÄ Ć®n zilele de 9 Či 10 octombrie, cea de-a patra Či ultima dezinsecČie din acest an Ć®mpotriva cÄpuČelor, pe domeniul public al municipiului.Ā
Firma contractatÄ, Societatea ComercialÄ DD CHIM SRL, va Ć®mprÄČtia substanČele seara Či Ć®n timpul nopČi, Ć®n parcuri Či spaČii verzi, Ć®n zonele de blocuri, pe malurile rĆ¢urilor Či pĆ¢rĆ¢urilor, Ć®n spaČiile verzi, inclusiv Ć®n curČile exterioare ale unitÄČilor de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt, dar Či Ć®n Cimitirul Municipal Či GrÄdina ZoologicÄ.
Insecticidul utilizat este Deltatim Plus Či este avizat de Ministerul SÄnÄtÄČii prin Comisia NaČionalÄ de Produse Biocide. DeČi acesta nu prezintÄ pericol pentru populaČie, cei cu probleme respiratorii sau cardiace, precum Či copiii sunt rugaČi sÄ nu intre Ć®n raza directÄ de acČiune a echipamentelor de pulverizat.
Ćn situaČia Ć®n care condiČiile meteo sunt nefavorabile, acČiunea va fi reprogramatÄ.
Astra Film Festival aduce Či anul acesta Ć®n faČa publicului 18 dintre cele mai noi Či mai bune producČii romĆ¢neČti de non-ficČiune. Evenimentul este organizat Ć®n perioada 20 octombrie – 10 noiembrie 2024.
Portrete de familie, copilÄrii afectate de plecarea pÄrinČilor la muncÄ Ć®n strÄinÄtate, condiČiile de lucru din Occident, pericolele mediului online, erori ale sistemului de stat Či realitÄČi incomode ale istoriei recente – toate acestea zugrÄvesc un tablou al societÄČii noastre Či al valorilor care ne reprezintÄ.
Mai mulČi sportivi legitimaČi la C.S.Tibiscus, printre care Či un sportiv de top din CisnÄdie, au participat la competiČiile de ciclism din ČarÄ Či au reuČit sÄ se claseze de fiecare datÄ pe podiumurile competiČiilor din calendarul FederaČiei RomĆ¢ne de Ciclism, inclusiv un nou cĆ¢ČtigÄtor al Cupei RomĆ¢niei la MTB-XCM, dar Či un titlu de Vicecampion NaČional de Enduro.
RedÄm mai jos comunicatul de presÄ transmis de organizatori:
„Oricum ne-am uita, astronomic sau calendaristic, afarÄ a venit toamna. Chiar dacÄ mai sunt zile frumoase cu mult soare Či cu miros de frunze uscate, vremea se Ć®ndreaptÄ inevitabil spre Ć®ncheierea sezonului de MTB, exceptĆ¢nd cursele de ciclocross, specifice timpului aspru Či umed de la sfĆ¢rČitul anului. Zilele trecute, cortina a cÄzut Či pesteĀ Cupa RomĆ¢niei de MTB ā Crosscountry Maraton. A fost un an greu, cu Čase etape antrenante, Ć®ncepute din aprilie (Triada MTB) Či continuate Ć®n iunie (Maratonul TĆ¢rnavei), iulie (BistriČa Bike Maraton), august (Transilvania Bike Trails Race Či Alba Carolina Bike Race), octombrie (BikeXpert Alpine Challenge). Pentru al patrulea an consecutiv,Ā locul I al categoriei Master 2 (40-49 ani)Ā a fost cĆ¢Čtigat deĀ Cristian JidovuĀ din CisnÄdie, de laĀ C. S. Tibiscus, care a urcat pe locul I al podiumului Ć®n cinci din cele Čase etape.
āUn sezon 2024 marcat cu un nou titlu de Campion NaČional la MTB-XCM categoria Master2, al 6-lea la rĆ¢nd Či probabil cel mai muncit din toatÄ cariera mea. Či da, am Ć®ncheiat Či Cupa NaČionalÄ pe locul I, Ć®ntr-un sezon deloc uČorāĀ ā Cristian Jidovu.
A fost pentruĀ Cristian JidovuĀ un nou an cu dublu event ā campionat Či cupÄ, cum ar zice fotbaliČtii. Pentru cÄ laĀ Triada MTB ā Geiger MTB Challenge, concurs desfÄČurat la sfĆ¢rČit de iunie la PÄltiniČ (Sibiu) ciclistul nostruĀ a terminat pe locul I al categoriei M40-49 tura de 77km, obČinĆ¢nd titlul deĀ CAMPION NAČIONAL DE XCM categoria Master2Ā ā al 8-lea titlu de Campion NaČional la MTB al sportivului (7 x XCM Či 1 XCO) Či al 26-lea titlu de Campion NaČional la ciclism din palmaresulĀ C. S. Tibiscus.
Nu a fost singurul rezultat deosebit al sportivilor de laĀ C. S. Tibiscus. Cu doar o sÄptÄmĆ¢nÄ Ć®n urmÄ, la Buscat (Cluj) a avut locĀ Campionatul NaČional de MTB Enduro, la care locul II al categoriei Master2 Či titlul deVICECAMPION NAČIONALĀ a fost ocupat deĀ IonuČ Grecu. AcelaČi care, la Ć®nceput de august, cucerea dintr-un foc locul I Či titlul deĀ CAMPION NAČIONAL ČI BALCANIC LA DOWNHILLĀ la categoria Master 2, la primul campionat balcanic ce s-a desfÄČurat Ć®n Čara noastrÄ.
Či ca sÄ nu uitÄm cĆ¢t de antrenant este sÄ vezi Ć®n concursuri Či fetele, sÄ menČionÄm locul I ocupat deĀ Elena FodorĀ la proba Family dinĀ Porumbacu MTB Race, competiČie desfÄČuratÄ Ć®n urmÄ cu o lunÄ la Porumbacu de Sus (Sibiu). Či de locul II la traseul scurt alĀ Mirunei IonaČcuĀ laĀ MTB Bicaz, alÄturi de tatÄl sÄu āĀ Marius IonaČcu, ocupantul locului I la traseul de 63 km al aceleiaČi competiČii, desfÄČuratÄ la Ć®nceput de septembrie la Bicaz (NT).
Cu aceste rezultate frumoase Či cu celelalte succese din acest an, sportivii amatori de laĀ C. S. TibiscusĀ se mĆ¢ndresc cu celeĀ 35 de titluri de campion naČional Či 1 titlu de campion balcanic,Ā cu aproape 1600 locuri pe podium la aproape 1450 acČiuni, rezultate datorate cĆ¢torva pasionaČi ai sportului pe douÄ roČi, amatori cu suflet Či dÄruire pentru pasiunea lor comunÄ.
Marius Karnyanszky ā Clubul Sportiv Tibiscus TimiČoara.
Photo: mulČumiri Transilvania Bike Trails, FederaČia RomĆ¢nÄ de Ciclism.
Čoc Ć®n lumea politicÄ din judeČul Sibiu! Liderul AUR, George Simion profitÄ la maxim de beneficiile reČelelor de socializare . Tocmai de aceea, Simion a fÄcut astÄzi o mutare strategicÄ la Sibiu. Acesta este conČtient cÄ datoritÄ online-ului partidul AUR a acaparat atĆ¢t de mulČi membri.
AČadar, George Simion continuÄ sÄ-Či promoveze partidul Ć®n mediul on-line, de aceastÄ datÄ alegĆ¢nd sÄ se foloseascÄ de un influencer sibian, numindu-l Čef de campanie. Conform surselor Sibiu Independent, pe tot judeČul Sibiu, noul Čef pentru campania prezidenČialÄ este Aurelian Popa, un influencer cu sute de mii de urmÄritori. PostÄrile sale strĆ¢ng de fiecare datÄ sute de like-uri Či comentarii. Acesta s-a fÄcut remarcat cel mai mult Ć®n perioada pandemiei, cĆ¢nd a organizat mitinguri de protest Ć®mpotriva mÄsurilor guvernului, respectiv purtarea mÄČtii, vaccinarea sau obligativitatea certificatului verde.
RÄmĆ¢ne de vÄzut dacÄ aceastÄ strategie de marketing o sÄ funcČioneze sau nu! Cel mai probabil, Ć®n viitorul foarte apropiat, utilizatorii Facebook din judeČul Sibiu vor fi „bombardaČi” cu postÄri Či mesaje sponsorizate la Facebook.
Clubul MÄgura CisnÄdie a pus Ć®n vĆ¢nzare biletele pentru partida cu DunÄrea BrÄila din Liga Florilor Mol.
Partida CS Magura Cisnadie – HC DunÄrea BrÄila se va disputa sĆ¢mbÄtÄ 12.10.2024, de la ora 17.30 la Sala PolivalentÄ Magura CisnÄdie.
Biletele s-au pus in vĆ¢nzare la casieria PrimÄriei Cisnadie, iar in ziua jocului la Sala PolivalentÄ Ć®ncepĆ¢nd cu ora 15.30.
PreČul unui bilet este de 15 lei la tribune Či 10 lei la peluze.
Pentru MÄgura CisnÄdie este un nou meci foarte greu Ć®n faČa unei echipe care a jucat sezonul precedent o semifinalÄ de cupÄ europeanÄ. Sibiencele au doar trei puncte Ć®n clasament, dar este de remarcat cÄ situaČia se datoreazÄ Či programului foarte greu din startul campionatului, cu deplasÄri la cele mai importante echipe din RomĆ¢nia, CSM BucureČti, Rapid Či VĆ¢lcea Či meciuri pe teren propriu cu participante Ć®n cupele europene, Minaur Baia Mare Či DunÄrea BrÄila. Practic, Ć®n primele Čase etape, sibiencele au jucat cu toate echipele importante echipe din handbalul feminin romĆ¢nesc. Practic, meciurile accesibile Ć®ncep din runda viitoare.
JucÄtorul Danny Agbelese este noul component al echipei de baschet din Sibiu. Acesta se va alÄtura lotul condus de Tomas Rinkevicius, dupÄ ce Ć®n partea a doua a sezonului precedent a evoluat pentru SCM U Craiova.
Ćnalt de 2.03 metri, Danny este un jucÄtor de poziČia 5. NÄscut pe 14 martie 1990 Ć®n SUA, la Washington DC, noul nostru jucÄtor deČine dublÄ cetÄČenie, americanÄ Či nigerianÄ.
Danny Agbelese Či-a Ć®nceput cariera profesionistÄ Ć®n Uruguay, dupÄ care a trecut prin cele mai tari campionate ale Europei, aČa cum sunt cele din Spania, FranČa, Italia Či Grecia. A jucat la echipe cu nume precum Gipuzkoa, Brindisi, Pau-Orthez, Promitheas Patras, Real Betis, Peristeri sau Estudiantes Madrid.
Sezonul 2023/2024 la Ć®ncheiat Ć®n RomĆ¢nia, la SCM U Craiova, echipÄ pe care galben-albaČtri tocmai au Ć®nvins-o Ć®n noua stagiune. Danny a jucat 12 partide Ć®n Liga NaČionalÄ de Baschet Masculin Či a avut medii statistice de7.8 puncte, 4.4 recuperÄri Či 1.3 capace pe meci.
āĆmi doresc sÄ arÄt tuturor cÄ Ć®ncÄ sunt capabil sÄ joc la un nivel Ć®nalt. De asemenea Ć®n doream sÄ continui sÄ practic sportul pe care Ć®l iubesc Či sÄ ajut Ć®n orice mod posibil. Ćn plus, am vrut sÄ joc alÄturi de Jay Threattā au transmis Danny Agbelese Ć®n calitate de jucÄtor al BC CSU Sibiu, pentru site-ul clubului sibian.
UrmÄtorul meci pentru BC CSU Sibiu este programat duminicÄ, 13 octombrie, de la ora 18.30, pe terenul celor de la CSM GalaČi.
AgenÅ£ia JudeÅ£eanÄ pentru Ocuparea ForÅ£ei de MuncÄ SibiuĀ Ā organizeazÄĀ vineri, 11 octombrie 2024, āBursa Locurilor de MuncÄāĀ Ć®n Sibiu. Evenimentul va avea loc la Cercul Militar, Bulevardul Victoriei nr.5, dar Åi MediaÅ, la sediulĀ Ā agenÅ£iei de peĀ Aleea Comandor Dimitrie Moraru, nr.3, Ć®ncepĆ¢nd cu oraĀ 9.
AgenÅ£ii economici care vor participa la āBursa locurilor de muncÄā vor avea prilejul sÄ-Åi recruteze personalul direct, fÄrÄ intermediari, Ć®n funcÅ£ie de cerinÅ£ele concrete ale locului de muncÄ pe care Ć®l oferÄ.
Participarea, atĆ¢t a reprezentanÅ£ilor agenÅ£ilor economici cĆ¢t Åi a persoanelor Ć®n cÄutarea unui loc de muncÄ, esteĀ gratuitÄ.Ā
Ćn cadrul acÅ£iunilor Ć®ntreprinse de AJOFM Sibiu Ć®n vederea identificÄrii locurilor de muncÄ vacante au fost trimise invitaÅ£ii unui numÄr deĀ 94Ā de agenÅ£i economici din judeÅ£. PĆ¢nÄ la aceastÄ datÄĀ 15Ā Ā angajatori au confirmat participarea la bursÄ, (10 la Sibiu Åi 5 la MediaÅ) punĆ¢nd la dispoziÅ£ieĀ 203Ā locuri de muncÄ vacanteĀ (185 la Sibiu Åi 18 la MediaÅ).Ā Cele mai multe locuri de muncÄ Åi anumeĀ 192Ā posturi (169 la Sibiu Åi 16 la MediaÅ) sunt pentru persoanele fÄrÄ studii sau cu o pregÄtire medie: instalator instalaÅ£ii tehnico-sanitare, relaÅ£ii publice Åi comunicare, cameristÄ, controlor calitate, electrician Ć®n construcÅ£ii, lÄcÄtuÅ mecanic, lucrÄtor comercial, manipulant mÄrfuri, montator subansamble, muncitor necalificat, operator calitate flux, Åofer, sudor, zidar, zugravĀ Åi alteleĀ Ć®n timp ceĀ Ā 11Ā posturi (9 la Sibiu Åi 2 la MediaÅ)Ā Ā sunt pentru persoanele cuĀ Ā studii superioare: economist, senior java developper,funcÅ£ionar administrativ, specialist logisticÄ, specialist analist, inginer mecanic.Ā Ā Ā
Datele sunt preliminare, urmĆ¢nd ca pĆ¢nÄ la data desfÄÅurÄrii bursei numÄrul agenÅ£ilor economici participanÅ£i Åi al locurilor de muncÄ sÄ creascÄ. Ćn acest sens, angajatorii care doresc sÄ participe la bursÄ pot sÄ contacteze AgenÅ£ia JudeÅ£eanÄ pentru Ocuparea ForÅ£ei de MuncÄ Sibiu, str. Morilor nr. 51 A, tel. 0269- 210882 sau AgenÅ£ia Locala pentru Ocuparea ForÅ£ei de MuncÄ MediaÅ,Ā Ā Aleea Comandor Dimitrie Moraru, nr.3, tel. 0269 – 843731.
Ape tulburi la FC Hermannstadt dupÄ ultimele rezultate din Superliga RomĆ¢niei. DupÄ Ć®nfrĆ¢ngerile cu 1-4 la PloieČti Či 0-4 cu Sepsi la Sibiu, acČionarul Čtefan BÄcilÄ a anunČat cÄ renunČÄ sÄ mai finanČeze clubul.
Stefan BÄcilÄ este omul de afaceri care controleazÄ firma Terra Building Či care finanČeazÄ clubul FC Hermannstadt. Firma este abonatÄ de ani buni la contracte cu PrimÄria Sibiu pentru asfaltÄri. Omul de afaceri a anunČat cÄ se retrage. ” Ma retrag, nu vreau sÄ mai aud de FC Hermannstadt, rezultatele vorbesc de la sine. Nu am luat Ć®n calcul nicio demitere de antrenor, nicio mÄsurÄ pentru jucÄtori, pur Či simplu plec eu!”, a declarat BÄcilÄ.
Decizia are legÄturÄ Či cu relaČia dintre acesta Či tehnicianul Marius MÄldÄrÄČanu. Antrenorul a decis sÄ acorde patru zile jucÄtorilor dupÄ meciul cu Sepsi, Ć®n condiČiile Ć®n care Superliga este opritÄ pentru meciurile naČionalei. O mÄsurÄ consideratÄ inoportunÄ avĆ¢nd Ć®n vedere situaČia din clasament, unde sibienii au ajuns pe locul 13. Deja este vehiculat numele lui Tony da Silva. Culmea, acesta a antrenat ultima oarÄ pe Poli IaČi Či a plecat dupÄ eČecul cu 2-6 suferit la Sibiu, cu FC Hermannstad.
FC Hermannstadt va juca urmÄtoarea partidÄ Ć®n campionat vinerea viitoare. Pe 18 octombrie, de lanora 18.00, sibienii vor Ć®ntĆ¢lni Ć®n deplasare pe Gloria BuzÄu.
Consiliul JudeČean Sibiu Či ADR Centru au semnat contractul de finanČare pentru Proiectul āRenovarea energeticÄ a Pavilionului Administrativ din cadrul Spitalului Clinic JudeČean de UrgenČÄ Sibiuā, depus Ć®n cadrul Programului Regiunea Centru 2021-2027.Ā
ClÄdirea dateazÄ din anul 1913 Či gÄzduieČte birourile Ć®n care Ć®Či desfÄČoarÄ activitatea conducerea spitalului Či personalul administrativ.
Proiectul prevede realizarea de lucrÄri pentru reabilitarea Či izolarea clÄdirii, refacerea instalaČiilor electrice Či sanitare, schimbarea sistemului de Ć®ncÄlzire cu unul modern, pe bazÄ de pompe de cÄldurÄ, Ć®nlocuirea acoperiČului Či a tĆ¢mplÄriilor, montarea de panouri solare.
Aceste intervenČii vor conduce la scÄderea cu peste 70% a consumului anual de energie pentru Ć®ncÄlzire Či la o reducere cu 65% a emisiilor de dioxid de carbon.
De asemenea, clÄdirea va fi dotatÄ cu sisteme de siguranČÄ la incendiu pentru a Ć®ndeplini normele ISU.
Valoarea totalÄ a proiectului este de 19.029.650,25 lei cu TVA, din care contribuČia proprie a CJ Sibiu este de 683.646,37 lei.
PĆ¢nÄ la sfĆ¢rČitul anului 2024, CJ Sibiu va lansa licitaČia pentru realizarea proiectului tehnic Či execuČia lucrÄrilor. Termenul de finalizare a lucrÄrilor este de 12 luni de la emiterea ordinului de Ć®ncepere.
Ćn cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni din BucureČti, Čcoala GimnazialÄ āAurel Deceiā Gura RĆ¢uluiĀ a primit ordinul „Meritul pentru ĆnvÄČÄmĆ¢nt” Ć®n grad de ofiČer”.
Conform unei postÄri pe pagina de Facebook a Čcolii din gura RĆ¢ului, distincČia Ć®nmĆ¢natÄ chiar de cÄtre PreČedintele RomĆ¢niei Klaus Iohannis, Ć®i onoreazÄ Či Ć®i responsabilizeazÄ, atĆ¢t pe profesori cĆ¢t Či pe elevi.
„Prin proiectele din ultimii ani am vrut sÄ arÄtÄm cÄ Či elevii din mediul rural pot beneficia de condiČii la fel de bune (sau chiar mai bune) ca elevii de la oraČ. Credem cÄ am reuČit, prin buna colaborare cu autoritÄČile locale Či implicarea Ć®n proiecte, printre care cel mai important este PNRAS, sÄ avem o ČcoalÄ modernÄ, dotatÄ cu dispozitive specifice timpurilor Ć®n care trÄim Či sÄ creÄm un mediu cald, plÄcut, o atmosferÄ de Ć®ncredere pentru profesori, elevi Či pÄrinČi. Munca trebuie sÄ continue Či printr-o bunÄ colaborare cu pÄrinČii sÄ fructificÄm condiČiile materiale pentru dezvoltarea elevilor noČtri.” se mai aratÄ Ć®n postarea Facebook
Carmen Iohannis a dat curs invitaČiei de a participa la spectacolul „NUNTA LUI FIGARO” de W.A. Mozart, organizat Ć®n cadrul Sibiu Opera Festival 2024. La intrarea Ć®n sala de spectacol, aceasta a fost aČteptatÄ Či de o parte din elevii sÄi.
Ćn jurul orei 18:50, Prima DoamnÄ a RomĆ¢niei, Carmen Iohannis a ajuns Ć®n faČa Centrului Cultural „Ion Besoiu” din Sibiu. Aici, aceasta a fost aČteptatÄ de aproximativ 15 elevi de-ai sÄi, dupÄ care a fost Ć®ntĆ¢mpinatÄ de Cristian LupeČ, managerul Filarmonicii de Stat Sibiu. Mai apoi, acesta a Ć®nsoČit-o pe Carmen Iohannis Ć®n loja VIP.
„Nunta lui Figaro” de Wolfgang Amadeus Mozart este o operÄ comicÄ Ć®n patru acte, pe un libret scris de Lorenzo Da Ponte. Spectacolul a fost interpretat Ć®n limba italianÄ, Ć®nsÄ organizatorii au pus la dispoziČie Či supratitrare Ć®n limba romĆ¢nÄ.
Spectacolul a fost regizat Či jucat de artiČtii Operei NaČionale din Cluj-Napoca
Prefectul judeČului Sibiu, domnul Mircea-Dorin CreČu, a primit astÄzi, 8 octombrie a.c. vizita de curtoazie a ExcelenČei Sale Doamna mag. Ulla Krauss-Nussbaumer, Ambasador agreat al Republicii Austria Ć®n BucureČti, alÄturi de domnul Andreas Huber, consul onorific al Republicii Austria la Sibiu.
ExcelenČa Sa mag. Ulla Krauss-Nussbaumer s-a aflat Ć®n prima sa vizitÄ oficialÄ la InstituČia Prefectului-JudeČul Sibiu de la preluarea mandatului.
DiscuČiile au vizat teme de cooperare bilateralÄ Či identificarea viitoarelor oportunitÄČi de colaborare Ć®n domenii de interes crescut, precum ar fi un schimbul de experienČÄ Ć®ntre juriČti care verificÄ legalitatea actelor emise de autoritÄČile administraČiei publice locale.
De ambele pÄrČi au fost subliniate relaČiile romĆ¢no-austriece Ć®n multiple domenii, Ć®n permanentÄ extindere, avantajele apartenenČei la Uniunea EuropeanÄ, Ć®n special Ć®n actualul context al conflictelor regionale, dar Či importanČa aproprierii geografice Či a legÄturilor aeriene zilnice Ć®ntre Sibiu Či Viena.
Prefectul judeČului Sibiu, Mircea-Dorin CreČu a asigurat de colaborarea sa totalÄ Ć®n tot ceea ce priveČte obiectivele judeČului Či oportunitÄČile de colaborare, arÄtĆ¢ndu-Či deschiderea faČÄ de discuČii viitoare, urĆ¢nd-i deplin succes ambasadorului Republicii Austria Ć®n realizarea mandatului sÄu de patru ani Ć®n RomĆ¢nia.
Iubitorii de artÄ pot admira joi, 17 octombrie , ora 14:00, la Muzeul de ArtÄ ContemporanÄ, situat pe strada Tribunei nr. 6 din Sibiu, vernisajul expoziÅ£iei āIon Vlad. DonaÅ£ia Eliza Åi Vladimir Cantaragiuā, curator Valentin Trifescu.Ā
PĆ¢nÄ la plecarea sa Ć®n FranÅ£a, Ć®n 1965, sculptorul Ion Vlad (1920-1992) a fÄcut o frumoasÄ carierÄ Ć®n RomĆ¢nia comunistÄ, demnÄ de invidiat pentru mulÅ£i confraÅ£i. El a primit mai multe comenzi publice importante. A realizat monumente de for public ā cum este, de pildÄ, Monumentul OstaÅului Sovietic din TimiÅoara ā sau a decorat faÅ£adele unor instituÅ£ii ā Opera NaÅ£ionalÄ din BucureÅti (scena Dansului) sau Spitalul din OneÅti. La acestea se adaugÄ mai multe busturi ale unor personalitÄÅ£i culturale Åi istorice, care au fost amplasate Ć®n diferite ālocuri ale memorieiā din BucureÅti Åi din Å£arÄ. Unul dintre busturile sale, cel care Ć®l Ć®nfÄÅ£iÅeazÄ pe Gheorghe Doja, a ilustrat timbrul cu valoarea de 10 bani, emis Ć®n anul 1961. Ćn paralel, a dezvoltat Åi o activitate pedagogicÄ, ocupĆ¢nd, Ć®ncepĆ¢nd din 1960, postul de profesor de modelaj la Institutul de ArhitecturÄ din BucureÅti. A avut mai multe expoziÅ£ii personale Åi de grup Ć®n RomĆ¢nia Åi, lucru important, a expus la Bienala de la VeneÅ£ia, Ć®n 1962, iar Ć®n perioada 1958 ā 1964 a expus, Ć®n cadrul mai multor expoziÅ£ii de grup, Ć®n foarte multe (pentru acea epocÄ) oraÅe europene, fie ele din lagÄrul socialist ori din restul Europei, ba chiar Åi din restul lumii: Moscova, Leningrad (Sankt Petersburg), Budapesta, VarÅovia, Belgrad, Bratislava, Praga, Berlin, Atena, Helsinki, Sofia, Ankara, Istanbul, Cairo, Alexandria Åi Damasc. Ćn 1964 i s-a oferit Premiul de Stat.
DupÄ scurta monografie publicatÄ de Editura Meridiane, Ć®n 1966, Ion Vlad a intrat Ć®n uitare, creaÅ£ia sa din FranÅ£a nemaifiind cunoscutÄ Åi comentatÄ de criticii de artÄ din RomĆ¢nia. De altfel, nici despre operele sale de dinainte de 1965 nu s-a mai scris. Sugestiv este faptul cÄ Ć®n DicÅ£ionarul artiÅtilor romĆ¢ni contemporani, publicat Ć®n 1976, Ion Vlad nu este pomenit deloc, cu acelaÅi nume figurĆ¢nd doar un pictor nÄscut Ć®n 1941. Ćn schimb, s-a dezvoltat, pĆ¢nÄ Ć®n 1989, o criticÄ de artÄ a exilului romĆ¢nesc, realizatÄ de istorici de artÄ Åi de critici de artÄ profesioniÅti, dar Åi de literaÅ£i ori de amatori romĆ¢ni. Ćn aceastÄ ordine de idei, Ion Vlad a fost norocos, deoarece a reĆ®ntĆ¢lnit Ć®n Occidentul european pe doi dintre cei mai importanÅ£i istorici/ critici de artÄ romĆ¢ni de la acea vreme, care s-au autoexilat Ć®n Germania Åi respectiv Ć®n FranÅ£a. Este vorba de Ionel Jianu Åi de Pavel Chihaia. Ionel Jianu i-a dedicat o paginÄ Ć®n importantul repertoriu al artiÅtilor romĆ¢ni stabiliÅ£i Ć®n Europa OccidentalÄ, precum Åi cĆ¢teva articole. Ćn schimb, Pavel Chihaia, cu care a avut o strĆ¢nsÄ relaÅ£ie de prietenie, i-a consacrat cele mai multe articole, care au meritul de a documenta, Ć®n bunÄ mÄsurÄ, āperioada francezÄā din creaÅ£ia lui Ion Vlad. Mai mult, inclusiv câţiva critici de artÄ francezi s-au exprimat Ć®n scris asupra operei lui Ion Vlad. Este vorba de cunoscutul Denys Chevalier sau de Gilles Plazy, care va scrie dupÄ doar câţiva ani Åi o monografie despre Eugen Ionescu. GraÅ£ie lui Dan Grigorescu, personalitatea lui Ion Vlad a fost recuperatÄ rapid Ć®n istoriografie de artÄ din RomĆ¢nia, dupÄ cÄderea regimului comunist. Ćn importanta sa sintezÄ dedicatÄ artei contemporane romĆ¢neÅti, publicatÄ Ć®n 1991, Dan Grigorescu a Ć®ncercat sÄ caracterizeze Ć®n cĆ¢teva cuvinte specificul artei lui Ion Vlad, fÄcĆ¢nd referire ā lucru foarte important ā Åi la perioada de creaÅ£ie din exilul francez: āDe la prima expoziÅ£ie personalÄ, din 1947, critica a evidenÅ£iat puterea tĆ¢nÄrului sculptor de a surprinde Ć®n structuri materiale monumentale miÅcÄrile invizibile ale naturii. De-a lungul acestor patruzeci de ani, artistul a cÄutat fÄrÄ contenire o sintezÄ semnificativÄ a formelor. Principala caracteristicÄ a artei lui Vlad e, aÅa cum demonstra odatÄ Ionel Jianu, vitalitatea ei, forÅ£a de a Ć®nsufleÅ£i aceste forme; el Åi-a descoperit profundele rÄdÄcini Ć®n relaÅ£iile directe, autentice, ancestrale ale omului cu natura. Sculpturile Ć®n bronz realizeazÄ un subtil joc de plinuri Åi de goluri, o vibraÅ£ie dramaticÄ, o plenitudine a volumelor Ć®nchise. LucrÄrile Ć®n picturÄ par a veni din timpuri imemoriale: ele sunt roase de vĆ¢nt Åi de ploi […]. Opera lui Ion Vlad e puternicÄ, teluricÄ, Ć®nsufleÅ£itÄ de un neadormit spirit al pÄmĆ¢ntuluiā.Eliza Åi Vladimir Cantaragiu, doi romĆ¢ni stabiliÅ£i Ć®ncepĆ¢nd din anii ā70 Ć®n Germania, au un merit de o importanÅ£Ä majorÄ Ć®n recuperarea operei Åi memoriei lui Ion Vlad. Ei au colecÅ£ionat un numÄr impresionant din creaÅ£iile sale, care, Ć®n marea lor majoritate, au fost donate de cÄtre Eliza Cantaragiu, rÄmasÄ vÄduvÄ, Muzeului NaÅ£ional Brukenthal. Ćn acest fel, o parte importantÄ din lucrÄrile lui Ion Vlad din exil a fost recuperatÄ de cultura romĆ¢nÄ.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Reducerii Riscului la Dezastre, Ć®n 13 octombrie 2024, Muzeul NaČional Brukenthal din Sibiu oferÄ acces gratuit tuturor vizitatorilor la Muzeul Cinegetic ,,August von Spiessā.
AceastÄ iniČiativÄ are scopul de a promova conČtientizarea Či educaČia Ć®n ceea ce priveČte protecČia mediului Či gestionarea responsabilÄ a resurselor naturale, Ć®n contextul reducerii riscului la dezastre naturale.
VÄ aČteptÄm aČadar sÄ descoperiČi patrimoniul cultural din cadrul Muzeului Cinegetic ,,August von Spiessā Či sÄ vÄ alÄturaČi eforturilor de protejare a mediului Ć®nconjurÄtor, duminicÄ, 13 octombrie 2024.
Program de vizitare: 10:00-18:00, ultima intrare 17:30.
Proiectul de reabilitare Biserica SÄseascÄ din Alma Vii – RomĆ¢nia este marele cĆ¢ÅtigÄtor al anului 2024 al Premiilor Europene pentru Patrimoniu, fiind recompensat atĆ¢t cu un Grand Prix, cĆ¢t Åi cu Premiul Publicului, decernate, luni searÄ, Ć®n cadrul unei ceremonii desfÄÅurate la Ateneul RomĆ¢n.
AceastÄ iniÅ£iativÄ impresionantÄ a obÅ£inut cel mai mare numÄr de voturi, exprimate printr-un sondaj online la care au participat aproximativ 10.000 de cetÄÅ£eni din Ć®ntreaga EuropÄ.
Biserica SÄseascÄ din Alma Vii reprezintÄ un reper cultural care simbolizeazÄ secole de istorie Åi mÄiestrie Ć®n satul pitoresc Alma Vii din Transilvania. Restaurarea cuprinzÄtoare nu doar cÄ a pÄstrat integritatea arhitecturalÄ Åi istoricÄ a bisericii, dar a Åi consolidat comunitatea localÄ Åi a promovat dezvoltarea turismului sustenabil. Proiectul, susÅ£inut de Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii Åi Granturi EEA, a fost coordonat de FundaÅ£ia Mihai Eminescu.
Pe locurile urmÄtoare Ć®n preferinÅ£ele publicului s-au situat Centrul Cultural Teryan – Sprijinirea refugiaÅ£ilor armeni din Nagorno-Karabah, Erevan, Armenia Åi Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, RomĆ¢nia.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, s-a declarat „foarte mĆ¢ndrÄ cÄ, an dupÄ an, RomĆ¢nia este reprezentatÄ Ć®n aceastÄ selecÅ£ie prestigioasÄ de proiecte excelente Europa Nostra”.
„Anul acesta avem proiecte de reabilitare a Bisericii SÄseÅti din Alma Vii din Sibiu Åi a Bisericii SfĆ¢ntul Mihail din Cluj Napoca. Acestea fac parte din cei 26 de cĆ¢ÅtigÄtori ai anului 2024 Åi aÅ vrea sÄ le mulÅ£umesc tuturor echipelor care au obÅ£inut aceste rezultate extraordinare Ć®n Europa. (…) Ćn calitatea mea de ministru al Culturii vÄ asigur cÄ RomĆ¢nia va continua sÄ sprijine astfel de eforturi, sÄ investeascÄ Ć®n restaurare, Ć®n educaÅ£ie, Ć®n culturÄ, Ć®n proiecte de promovare a acestora Åi va lucra Ć®ndeaproape cu partenerii noÅtri europeni pentru a crea politici culturale care sprijinÄ patrimoniul nostru comun”, a spus Raluca Turcan.
Primarul general NicuÅor Dan a subliniat cÄ, deÅi BucureÅtiul a pierdut o parte din acest patrimoniu Ć®n perioada comunistÄ Åi chiar mai mult Ć®n era postcomunistÄ, „Ć®ncÄ mai avem bogÄÅ£ii Ć®n acest oraÅ pentru care sÄ ne luptÄm”.
„Åi, ca primar al BucureÅtiului, aÅ menÅ£iona trei lucruri importante. Primul, acela de a investi Ć®n restaurarea clÄdirilor publice importante. Al doilea, dupÄ cum ÅtiÅ£i, BucureÅtiul este un oraÅ care are multe clÄdiri cu risc seismic, astfel Ć®ncĆ¢t, cu banii Ministerului DezvoltÄrii, aÅ vrea sÄ ne ocupÄm sistematic de aceastÄ problemÄ. Åi s-au fÄcut progrese. Cred cÄ cel mai important lucru este sÄ ajungem sÄ schimbÄm direcÅ£ia pieÅ£ei, deoarece Ć®nainte am avut mult prea multe exemple de investiÅ£ii prin demolarea Åi construirea unor alte clÄdiri. (…) ĆnsÄ, acum, ar trebui sÄ investim Åi Ć®n clÄdirile istorice Åi sÄ le redÄm pieÅ£ei”, a spus edilul.
Un mesaj din partea preÅedintelui RomĆ¢niei, Klaus Iohannis, a transmis consilierul prezidenÅ£ial Sergiu Nistor.
”Premiile pe care Europa Nostra le-a acordat restaurÄrilor exemplare din Å£ara noastrÄ, precum Åi iniÅ£iativelor civice din care multe dintre acestea s-au nÄscut, sunt un Ć®ndemn pentru autoritÄÅ£i sÄ nu ezite Ć®n a plasa tezaurul nostru cultural pe un loc central Ć®n viziunile de dezvoltare Åi sÄ se angajeze Åi mai susÅ£inut Ć®n promovarea acestuia ca pe un atu de neegalat al competitivitÄÅ£ii. Ći felicit pe laureaÅ£i Åi pe organizatori Åi le doresc tuturor participanÅ£ilor sÄ aibÄ parte de un moment de mare vizibilitate Åi consistenÅ£Ä Ć®n favoarea patrimoniului cultural al Europei”, a transmis preÅedintele Iohannis.
Comisarul European pentru InovaÅ£ie, Cercetare, CulturÄ, EducaÅ£ie Åi Tineret, Iliana Ivanova, Åi-a exprimat satisfacÅ£ia pentru sÄrbÄtorirea „angajamentului comun pentru prezervarea patrimoniului cultural european”.
„Åtiu cÄ mulÅ£i dintre premianÅ£ii acestei seri au avut criteriul incluziunii Ć®n miezul proiectelor lor Åi posibilitatea de a Ć®i angaja Ć®n aceste proiecte pe tinerii din toate Å£Ärile, astfel Ć®ncĆ¢t astÄ searÄ sÄrbÄtorim foarte multe domenii, de la restaurare la cercetare, dar Åi angajamentul comun pentru prezervarea patrimoniului cultural european. (…) VÄ felicit, dragi premianÅ£i, pentru aceste premii Åi pentru recunoaÅterea binemeritatÄ Åi vÄ mulÅ£umesc pentru felul Ć®n care protejaÅ£i patrimoniul cultural, prin conservare, educaÅ£ie, prin programele de pregÄtire care cresc valoarea societÄÅ£ii europene, a economiei Åi a mediului”, a afirmat Iliana Ivanova.
PreÅedintele executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, Åi-a exprimat satisfacÅ£ia pentru organizarea acestui Summit al Patrimoniului Ć®n Å£ara noastrÄ „pentru cÄ aceasta este o mÄrturie a angajamentului cetÄÅ£enilor Åi instituÅ£iilor din RomĆ¢nia pentru pÄstrarea patrimoniului tangibil Åi intangibil”, fapt care reiese din „numÄrul mare de premii europene care s-au acordat proiectelor din RomĆ¢nia Ć®n anii trecuÅ£i”.
Hermann Parzinger a arÄtat cÄ nu putem uita faptul cÄ summitul are loc „Ć®n vremuri de neliniÅte Åi de restriÅte Ć®n alte pÄrÅ£i ale lumii”, Ć®n care „un rÄzboi agresiv Åi necruÅ£Ätor are loc la mai puÅ£in de 500 de kilometri de noi” Åi a subliniat cÄ, „Ć®n aceastÄ lume Ć®n continuÄ schimbare, o lume din ce mai polarizatÄ, Europa trebuie sÄ Ć®Åi continue rolul (…) bazat pe valori care se aflÄ Ć®n miezul proiectului european: democraÅ£ia, drepturile omului, solidaritatea Åi, bineĆ®nÅ£eles, statul de drept”.
„Aceste valori, Ć®mpÄrtÄÅite, pot sÄ apere acest patrimoniu Ć®n pericol Åi sÄ arate importanÅ£a moÅtenirii europene Ć®n lume”, a accentuat preÅedintele executiv al Europa Nostra.
Evenimentul de la Ateneu a inclus momente muzicale Ć®n interpretarea ansamblului simfonic romĆ¢nesc Violoncellissimo, condus de prof. Marin Cazacu, director general al Filarmonicii „George Enescu”.
Ceremonia Premiilor a fost cel mai mare eveniment din cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural 2024, care se desfÄÅoarÄ la BucureÅti Ć®ntre 6 Åi 8 octombrie. Summit-ul este organizat de Europa Nostra Åi co-finanÅ£at de Programul Europa CreativÄ din cadrul Uniunii Europene, avĆ¢nd loc sub Ćnaltul Patronaj al preÅedintelui RomĆ¢niei, Klaus Iohannis.
FOTO Ā Iliescu ValentinĀ
Apelul de Ć®nscrieri pentru ediÅ£ia din 2025 a Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra este deschis. AplicaÅ£iile pot fi depuse online viaĀ www.europeanheritageawards.euĀ pĆ¢nÄ la 20 noiembrie 2024.
****
Proiecte de conservare Åi reutilizare adaptivÄ, cercetare, educaÅ£ie Åi formare, ori de implicare a cetÄÅ£enilor realizate Ć®n Austria, Belgia, Germania, Spania, FranÅ£a, Georgia, CroaÅ£ia, Grecia Åi RomĆ¢nia s-au numÄrat printre laureaÅ£ii Premiilor Europene pentru Patrimoniu, acordate de Comisia EuropeanÄ (European Heritage Awards Ceremony 2024).
Ćn cadrul festivitÄÅ£ii, al cÄrei amfitrion a fost secretarul general al Europa Nostra, Sneska Quaedvlieg-Mihailovic, au fost premiaÅ£i cei cinci laureaÅ£i ai Grand Prix-ului 2024:
* Reabilitarea de cÄtre cetÄÅ£eni a Turnului Tsiskarauli, Akhieli, Georgia – cĆ¢ÅtigÄtor Grand Prix al categoriei Implicarea Åi ConÅtientizarea CetÄÅ£enilor; * Schema de finanÅ£are a clÄdirilor agricole tradiÅ£ionale, Irlanda – cĆ¢ÅtigÄtor Grand Prix al categoriei EducaÅ£ie, Formare Åi CompetenÅ£e; * Biserica SÄseascÄ din Alma Vii, RomĆ¢nia – cĆ¢ÅtigÄtor Grand Prix al categoriei Conservare Åi Reutilizare AdaptivÄ; * Societatea Prietenilor AntichitÄÅ£ilor din Dubrovnik, CroaÅ£ia – cĆ¢ÅtigÄtor Grand Prix al categoriei Campioni ai Patrimoniului; * Mina istoricÄ Ignacy, Rybnik, Polonia – cĆ¢ÅtigÄtor Grand Prix al categoriei Conservare Åi Reutilizare AdaptivÄ.
Cei cinci laureaţi ai Grand Prix-ului 2024 au fost selectaţi dintre laureaţii Premiilor Europene pentru Patrimoniu.
AceÅtia sunt:
*Ā Conservare & Reutilizare AdaptivÄ;Ā ClÄdirea Royale Belge, Bruxelles, Belgia; Conacul Schulenburg, Gera, Germania;Ā Mina istoricÄ Ignacy, Rybnik, Polonia;Ā Biserica SÄseascÄ din Alma Vii, RomĆ¢nia, Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, RomĆ¢nia; Snow Wells, Sierra Espuna, Spania;
* Cercetare: NewsEye: Un investigator digital pentru ziare istorice, Austria/Finlanda/Franţa/Germania;
*Ā EducaÅ£ie, Formare & Aptitudini:Ā Centrul Cultural Teryan – Sprijinirea refugiaÅ£ilor armeni din Nagorno-Karabah, Erevan, Armenia; Boulouki – Atelier itinerant despre construcÅ£ii tradiÅ£ionale, Grecia; Schema de finanÅ£are a clÄdirilor agricole tradiÅ£ionale, Irlanda; Model de revitalizare a meÅteÅugurilor Serfenta, Cieszyn, Polonia; Åcoala de tĆ¢mplÄrie albÄ, Narros del Castillo, Spania;
* Implicarea Åi creÅterea gradului de conÅtientizare a cetÄÅ£enilor:Ā The Square Kilometr, Gent, Belgia; TÄcerea care a dÄrĆ¢mat monumentul, Kamenska, CroaÅ£ia; Conservarea sÄlilor comunitare pentru activitÄÅ£ile societÄÅ£ii civile locale, Finlanda; Castelele fortificate ale AsociaÅ£iei Alsace, FranÅ£a;Ā Reabilitarea de cÄtre cetÄÅ£eni a Turnului Tsiskarauli, Akhieli, Georgia; Festivalul InternaÅ£ional de Teatru Clasic pentru Tineret, Siracuza, Italia; FundaÅ£ia pentru conservarea patrimoniului istoric Ockenburgh, Haga, Olanda;
* Premiile Europa Nostra 2024 au revenit pentru proiecte remarcabile din Marea Britanie, patru dintre cĆ¢ÅtigÄtorii din acest provenind din Regatul Unit, Å£ara cu cel mai mare numÄr de Premii Ć®n 2024. ĆntrucĆ¢t Marea Britanie nu este semnatar al programului Europa CreativÄ al Uniunii Europene, aceÅti cĆ¢ÅtigÄtori au primi Premiile Europa Nostra.
Cei patru cĆ¢ÅtigÄtori ai Premiilor Europa Nostra 2024 din Regatul Unit sunt:Tapiseriile Gideon, Hardwick Hall; Fabrica de malÅ£ din Shrewsbury, Shrewsbury; Westminster Hall, Londra (toate cele trei proiecte reprezentĆ¢nd categoria Conservare & Reutilizare AdaptivÄ Åi Marcus Binney CBE, OBE Hon FRIBA FSA (categoria Campioni Patrimoniului).
CĆ¢ÅtigÄtorii au fost selectaÅ£i de Juriul Premiilor, compus din 12 experÅ£i Ć®n patrimoniu din Ć®ntreaga EuropÄ, Ć®n urma evaluÄrii cererilor de cÄtre Comitetul de SelecÅ£ie. Ćn total, 206 candidaturi eligibile au fost depuse pentru premiile din acest an, de cÄtre organizaÅ£ii Åi persoane fizice din 38 de Å£Äri europene.
**** Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia EuropeanÄ Ć®n 2002 Åi de atunci sunt gestionate de Europa Nostra. Timp de 22 de ani, premiile au fost un instrument cheie pentru recunoaÅterea Åi promovarea multiplelor valori ale patrimoniului pentru societatea, economia Åi mediul din Europa.
* FondatÄ Ć®n 1963, Europa Nostra este o federaÅ£ie pan-europeanÄ de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susÅ£inutÄ de o reÅ£ea largÄ de organisme publice, companii private Åi persoane fizice, acoperind peste 40 de Å£Äri. FederaÅ£ia militeazÄ pentru salvarea monumentelor, siturilor Åi peisajelor europene aflate Ć®n pericol de dispariÅ£ie, Ć®n special prin intermediul Programului 7 Most Endangered. ReÅ£eaua celebreazÄ Åi disemineazÄ excelenÅ£a prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra. Este cea mai mare reÅ£ea de patrimoniu din Europa, menÅ£inĆ¢nd relaÅ£ii strĆ¢nse cu Uniunea EuropeanÄ, Consiliul Europei, UNESCO Åi alte organisme internaÅ£ionale.
* Europa CreativÄ este programul UE care sprijinÄ sectoarele culturale Åi creative, permiţându-le sÄ Ć®Åi sporeascÄ contribuÅ£ia la societatea, economia Åi mediul de viaÅ£Ä din Europa. Cu un buget de 2,4 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, sprijinÄ organizaÅ£ii din domeniile patrimoniului, artelor spectacolului, artelor plastice, artelor interdisciplinare, editurilor, filmului, televiziunii, muzicii Åi jocurilor video, precum Åi zeci de mii de artiÅti, profesioniÅti din domeniul cultural Åi audiovizual
Persoanele fizice cu venituri reduse pot beneficia lunar de bani de la stat pentru Ć®ncÄlzirea locuinČei Či Ć®n urmÄtorul sezon rece, respectiv pentru perioada cuprinsÄ Ć®ntre 1 noiembrie 2024 Či 31 martie 2025.
Pentru a primi acest ajutor financiar, persoanele interesate trebuie sÄ depunÄ o cerere Ć®n perioada 10 octombrie – 12 noiembrie 2024 la DirecČia de AsistenČÄ SocialÄ MediaÅ (D.A.S.) sau la sediul PrimÄriei Municipiului MediaČ.
Regulile pentru obČinerea ajutorului de Ć®ncÄlzire a locuinČei se regÄsesc Ć®n Legea 226/2021 privind stabilirea mÄsurilor de protecČie socialÄ pentru consumatorul vulnerabil de energie.
Astfel, ajutorul se va acorda Ć®n baza unui dosar complet, care va conČine Ć®n mod obligatoriu o serie de documente, printre care amintim: cererea tip, cartea de identitate a proprietarului, o declaraČie pe propria rÄspundere pentru persoanele care nu realizeazÄ nici un venit, copie a celei mai recente facturi de gaze naturale sau energie electricÄ, acte de venit aferente lunii septembrie, precum Či o adeverinČÄ eliberatÄ de cÄtre Serviciul Fiscal Local MediaÅ pentru familiile sau persoanele singure care deČin cel puČin unul dintre bunurile cuprinse Ć®n Anexa 4 a Normelor metodologice de aplicare a H.G. 1154/2022.
Lista completÄ a actelor necesare Ć®ntocmirii dosarului poate fi consultatÄ la sediulĀ D.A.S. ÅiĀ la celĀ al PrimÄriei MediaČ,Ā precum ÅiĀ pe site-ulĀ www.das.ro.Ā
FaČÄ de anul trecut, a intervenit o modificare Ć®n privinÅ£a lunii pentru care se solicitÄ acte de venit solicitanÅ£ilor de ajutor pentru Ć®ncÄlzire, Åi anume, Ć®n cazul pensionarilor se vor lua Ć®n calcul valorile pensiilor aferente lunii august 2024. AÅadar, aceÅtia vor depune la dosar cuponul de pensie din luna august, cĆ¢nd Ć®ncÄ nu aveau pensiile majorate.
Cuantumul ajutoarelor pentru Ć®ncÄlzire este cuprins Ć®ntre 25 Či 250 de lei pentru Ć®ncÄlzire cu gaze naturale, 50 Či 500 de lei pentru energie electricÄ Či Ć®ntre 32 Či 320 de lei pentru Ć®ncÄlzirea cu lemne.
Pe lĆ¢ngÄ ajutorul de Ć®ncÄlzire se acordÄ Åi un supliment pentru energie, Ć®n sumÄ fixÄ, de 10 lei/lunÄ pentru consumul de gaze naturale, 20 de lei/lunÄ pentru consumul de lemne Åi 30 de lei/lunÄ pentru consumul de energie electricÄ sau 70 de lei/lunÄ dacÄ titularul foloseČte exclusiv energia electricÄ.
Pot beneficia de ajutorul de Ć®ncÄlzire pentru sezonul rece familiile care au venituri nete lunare mai mici de 1.386 de lei pe fiecare membru sau persoanele singure care cĆ¢ČtigÄ pe lunÄ pĆ¢nÄ Ć®n 2.053 de lei.
PrecizÄm cÄ cererile vor fi primite atĆ¢t la sediul PrimÄriei Municipiului MediaÅ cĆ¢t Åi la cel al DirecČiei de AsistenČÄ SocialÄ de la fosta AviaÅ£ie, online la adresa de e-mail office@dasmedias.ro, sau prin intermediul serviciului poČtal, la adresa DirecČiei de AsistenČÄ SocialÄ MediaČ, Aleea Comandor Dimitrie Moraru, nr. 11.
Formularele necesare pentru completarea dosarului pot fi descÄrcate de pe site-ulwww.dasmedias.ro, sau obČinute de la sediile PrimÄriei Municipiului MediaČ Či al DAS MediaČ.
Programul de preluare a dosarelor este de luni pĆ¢nÄ joi, Ć®ntre orele 8:00 ā 13:00, iar vineri Ć®ntre orele 8:00 ā 12:00.
AdministreazÄ consimČÄmintele pentru cookie-uri
Pentru a oferi cea mai bunÄ experienČÄ, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca Či/sau accesa informaČiile despre dispozitive. ConsimČÄmĆ¢ntul pentru aceste tehnologii ne permite sÄ procesÄm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site.
FuncČionale
Mereu activ
Stocarea tehnicÄ sau accesul sunt strict necesare Ć®n scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut Ć®n mod explicit de cÄtre un abonat sau un utilizator sau Ć®n scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicÄri printr-o reČea de comunicaČii electronice.
PreferinČe
Stocarea tehnicÄ sau accesul sunt necesare Ć®n scop legitim pentru stocarea preferinČelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnicÄ sau accesul care sunt utilizate exclusiv Ć®n scopuri statistice.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.