Între Sibiu și orașul Călan există legături care s-au construit în timp prin oameni, instituții și inițiative culturale. Unele pornesc de la activitatea ASTRA și de la formarea teologică și pedagogică de la Sibiu, altele țin de Oastea Domnului, medicină, literatură, arte plastice sau muzică tradițională.
Activitatea ASTRA
În 1902, Despărțământul Deva-Hunedoara al ASTREI și-a ținut adunarea generală la Batiz (astăzi sat din UAT Călan). La manifestare au participat și tineri de la Seminarul „Andreian” din Sibiu, care au susținut un program la Băile Călan. Banii strânși cu acel prilej au fost destinați unei biblioteci pentru școala confesională ortodoxă din Batiz.
Prezența seminariștilor sibieni nu era întâmplătoare. „Mai mulți dascăli și clerici care au activat în satele din jurul Călanului au studiat la Sibiu. Nicolae Iordan, născut în 1877 la Sibiu, a absolvit secția pedagogică a Seminarului „Andreian” în 1900. După absolvire, a fost numit învățător în comuna Batiz. A participat la viața culturală a localității și a pus bazele dezvoltării unei biblioteci școlare moderne. După revenirea în orașul natal și-a continuat activitatea în învățământ și în cadrul ASTRA.
La aceeași instituție s-a format Petru Șinca, preot în Batiz, veteran al Războiului de Independență și participant la viața culturală și economică a comunității. Ieronim Uiețiu, preot la Streisângeorgiu, a urmat la rândul său studii teologice la Sibiu și s-a implicat în inițiative culturale. Activitatea ASTREI a continuat în zonă și în anii următori, prin conferințe și manifestări publice. Printre cei care au susținut asemenea prelegeri la Călan și în localitățile apropiate s-a numărat și preotul Gheorghe Rain, care a profesat și ca învățător în Nădăștia de Sus.
Oastea Domnului, între Sibiu și satele Călanului
O legătură importantă între Sibiu și zona Călanului s-a conturat prin Oastea Domnului, mișcarea întemeiată la Sibiu de preotul Iosif Trifa. Localitatea Batiz a devenit, în timp, unul dintre nucleele active ale mișcării din județul Hunedoara.
Ioan Opriș a ajuns în tinerețe la Sibiu, unde a lucrat la Librăria Oastei Domnului și s-a aflat în apropierea cercului format în jurul lui Iosif Trifa. Se ocupa de distribuirea cărților și publicațiilor mișcării și participa la activitățile desfășurate Oastea Domnului. Stabilit ulterior la Batiz, Opriș și-a continuat implicarea în Oastea Domnului și a devenit unul dintre liderii cunoscuți ai mișcării. Activitatea sa a atras atenția autorităților comuniste: a fost arestat în mai multe rânduri, iar în 1959 a fost judecat, alături de alți conducători ai Oastei Domnului, și condamnat la închisoare.
Tot la Batiz s-a stabilit Petru Popa. În 1938 s-a căsătorit cu Măriuca, fiica lui Gheorghe Munteanu, unul dintre colaboratorii publicațiilor Oastei Domnului și un nume important pentru răspândirea mișcării în zonă. Petru Popa s-a implicat treptat în activitatea Oastei la nivel național, participând la adunări și misiuni în mai multe regiuni ale țării. În 1959 a fost inclus în lotul celor considerați de autorități „conducători pe țară” ai Oastei Domnului. A fost condamnat la 12 ani de muncă silnică și a trecut prin mai mulți ani de detenție politică.
De aceeași comunitate s-a apropiat și poetul Traian Dorz, una dintre figurile centrale ale Oastei Domnului după moartea lui Iosif Trifa. În 1958 s-a stabilit la Călanul Mic, în apropierea grupului din Batiz, cu ai cărui membri avea legături vechi. În anul următor a fost arestat și condamnat de regimul comunist.
Teodor Caba, Mariana Anghel și Marius David
În anii 1970 și 1980, Călanul a devenit cunoscut și prin activitatea medicului Teodor Caba. La Policlinica orășenească funcționa o secție de acupunctură condusă de el, despre care presa centrală a scris în repetate rânduri. În 1982, revista „Flacăra” prezenta unitatea de la Călan drept singura secție specializată de acupunctură de acest tip din țară și consemna numărul mare de pacienți care apelau la tratamentele oferite aici.
Teodor Caba a practicat ulterior la Sibiu, unde a continuat să lucreze în domeniul acupuncturii și homeopatiei. În 1998, orașul a găzduit și un congres de acupunctură și homeopatie, iar lucrările reuniunii au fost publicate ulterior într-un volum semnat de Teodor Caba și Teodora Caba junior.
Tot din Călanul Mic provine Mariana Anghel. Începuturile sale artistice sunt legate de Casa de Cultură din Călan, unde, la 12 ani, a participat la un concurs. După acel moment a intrat în Ansamblul „Doina Streiului”, în cadrul căruia și-a făcut primii ani de ucenicie artistică.
Sibiul a devenit ulterior unul dintre locurile importante ale activității sale. Mariana Anghel a colaborat cu Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”, inclusiv în calitate de consultant artistic, și a predat canto la Școala Populară de Arte și Meserii „Ilie Micu”. A fost prezentă în numeroase spectacole și festivaluri organizate în oraș, uneori împreună cu fiica sa, Adriana Anghel.
Pictorul Marius David s-a născut în 1950 la Călan și s-a format la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, stabilit ulterior la Sibiu. Este membru al Filialei Sibiu a Uniunii Artiștilor Plastici.
Orașul copilăriei a rămas prezent și în memoria sa artistică. În 2024, la deschiderea expoziției „Fluid”, găzduită de Galeria UAP din Piața Mare, Marius David a vorbit despre imaginea fontei topite pe care o văzuse în copilărie la combinatul siderurgic din Călan. Acea imagine industrială, păstrată timp de decenii, a fost evocată de artist în legătură cu propria creație.
Scriitori legați de Călan și Sibiu
Silviu Guga a lucrat timp de mai mulți ani ca profesor la Călan și s-a implicat în viața culturală a orașului. Numele său este legat în special de cenaclul „Radu Stanca”, înființat în anii 1970, în jurul căruia au avut loc întâlniri și manifestări literare.
Anii petrecuți la Călan au fost urmați de o perioadă îndelungată de activitate la Sibiu. Silviu Guga a fost profesor, a colaborat cu mediul universitar sibian și a participat la mai multe proiecte editoriale. A fost, între altele, coordonator literar al revistei „Cenaclul de la Păltiniș” și a păstrat legătura cu mediul literar din Călan prin revista „Algoritm literar”.
Publicația a fost fondată în 2010 de poetul și prozatorul Ioan Barb, din Călan, membru al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România. Revista și autorii publicați în paginile sale au fost prezentați de-a lungul timpului și în cadrul unor manifestări literare organizate la Sibiu.
Filiala Sibiu a Uniunii Scriitorilor cuprinde și alți membri legați de zona Călanului. Daniel Lăcătuș este originar din Călan, iar Mihaela Miroiu și-a petrecut primii ani ai copilăriei la Sâncrai, localitate aflată în imediata apropiere.
