Stângăcii în formarea Consiliului Consultativ la Consiliul Judeţean

Jocul democratic, chiar şi la nivel local, se dovedeşte încă greu de înţeles şi implementat de aleşi. Consiliul Judeţean Sibiu a anunţat în luna iunie demararea proiectului de realizare a noii strategii de dezvoltare a judeţului pe perioada 2021-2030. La momentul inaugurării, ca un garant al deschiderii spre dialog cu toţi cei implicaţi în soarta judeţului, Consiliul Judeţean a prezentat ca partener Asociaţa pentru Transparenţă.

Apoi în septembrie aflăm dintr-un comunicat al CJ că a constituit Consiliul Civic Consultativ (CCC) structură din care fac parte asociaţii, fundaţii şi alte structuri implicate în viaţa judeţului. Dar nu ştim cine. “” Joi, 12 septembrie, președinta Daniela Cîmpean și colegii din Direcția Strategii, Proiecte a CJ Sibiu care gestionează proiectul s-au întâlnit cu o mare parte a reprezentanților societății civile care activează în județul Sibiu pentru a-i coopta într-o structură denumită Consiliul Civic Consultativ.” se scrie pe pagina de Facebook a instituţiei. SIBIU INDEPENDENT a făcut o solicitare imediat la CJ pentru a afla cine sunt membrii acestui comitet şi cum au fost selectaţi.

Răspsunsul a întârziat foarte mult. Şi în 8 octombrie seara primim un comunicat de presă prin care CJ anunţă organizaţiile interesate că se pot înscrie pe siteul instituţiei dacă doresc să facă parte voluntar din acest Comitet Consultativ. Invitaţia se adresează la “ONG-uri, universități, parteneri sociali interesați de dezvoltarea locală și alte entități relevante, care vor participa la o serie de întâlniri organizate de Consiliul Județean Sibiu, cu o frecvență lunară sau trimestrială, în funcție de agenda sa publică. Prin intermediul acestor întrevederi, se dorește asigurarea unor consultări mai aprofundate decât prin simpla utilizare a Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. CCC va fi un instrument esențial pentru ca documentele strategice să fie bazate nu doar pe o analiză-diagnostic, ci și pe dorințele și aspirațiile comunității. În cadrul întâlnirilor, vor fi prezentate partenerilor, atât proiectul mai sus menționat, cât și cele mai importante proiecte de hotărâri formulate de Consiliul Județean Sibiu. În vederea funcţionării optime a CCC, acesta nu va fi doar o structură ah-hoc neoficială, ci va fi formalizată prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Sibiu. ” se arată în comunicat.

Hai la mine, dar eu nu sunt acasă

Cam aşa se rezumă realitatea. Câţiva reprezentanţi de ONG-uri din diverse domenii, citind ştirea din 8 seara au dorit în 9 să se înscrie pe siteul Consiliului Judeţean. Doar că la rubrica respectivă scria clar: înscrierile se fac până în 7 octombrie şi o nouă şedinţă a CCC are loc în 8 octombrie. Altfel spus comunicatul cu invitaţia a fost transmis după şedinţa CCC.

Am cerut lămuriri la biroul de presă CJ. După telefoane şi bâjbâieli ni s-a explicat că cine doreşte se mai poate înscrie în CCC până în 23 noiembrie, pentru că în 24 e iar o şedinţă. Am cerut ca pe site să se modifice astfel data, pentru că altfel oamenii vor crede că nu se mai pot face înscrieri.

Am insistat să aflăm cine a decis lista iniţială de “invitaţi” şi cum au fost aleşi. Adică am repetat cererea din septembrie. Azi am primit răspuns un tabel cu asociaţiile prezente la întâlnirea din septembrie şi alte 3 care au fost adăugate la cea din 8 octombrie. Nicio explicaţie cum au fost aceastea alese. Totuşi ni s-a precizat că CJ a invitat asociaţiile, dar acestea trebuie să îşi manifeste interesul de a face parte din această structura consultativă. Ori acestea se pare că nu au dat cu subsemnatul că vor să fie parte. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii biroului de presă CJ.

Cine sunt structurile “invitate”?

Universitatea Lucian Blaga, GAL Mărginimea Sibiului, GAL Podişul Mediaşului, GAL Ţara Oltului, GAL Microregiunea Hârtibaciului, GAL Ţara Secaşelor, GAL Dealurile Târnavelor. GAL-urile sunt structuri regionale care cuprind primăriile din zonele respective şi nu numai. Ele sunt conduse de actuali sau foşti primari din zonă. La lista de invitaţi se adaugă Asociaţia Judeţeană de Turism cu sediu la CJ. Şi asociaţiile: Federaţia TransylvaNET, Asociaţia de prietenie Ille et Villaine, Ordinul Arhitecţilor, Asociaţia Ecomuzeul Regional, Asociaţia My Transilvania, Asociaţia Carpatina Transilvana a Turistilor SKV, Consiliul Consultativ pentru Politici de Tineret, Camera de Comerţ, Clubul de Afaceri Francez, Clubul de Afaceri German, Patronatul Român, COnf. Sindicatelor Libere, Asociaţia ALEG, Asociaţia ASCOR, CEIR, Crucea Roşie, Fundaţia Comunitară, Colinele Transilvaniei, Fundaţia Biserici Fortificate, Asociaţia Filantropica Ortodoxă, Asociaţia cu Verdele-n sus. Aceştia au fost în septembrie la prima şedinţă a Comitetului Consultativ pentru Strategia Judeţului.

În 8 octombrie li s-au adăugat tot invitaţi: Asociaţia Prietenii Berzei, Asociaţia Prietenii mocăniței, Asociaţia Forumul solidarității sociale.

Rămâne de văzut câte din asociaţiile care se vor înscrie pe site şi nu au fost invitate iniţial vor face parte în final din acest comitet. Transparenţa presupune ca aceste consultări să fie făcute nu doar cu structuri apropiate, fie politic sau uman, ci cu toţi actorii implicaţi în dezvoltarea judeţului din toate domeniile. Spre exemplu am remarcat că mediul de afaceri este prost reprezentat. De asemenea cel religios, fiind doar ortodocşii invitaţi. Şi exemplele pot continua.

Imagini de la prima şedinţă din septembrie cu societatea civilă sibiană în percepţia CJ:

You may also like...

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *