Reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media, Harlem Désir, și-a exprimat astăzi îngrijorarea cu privire la prevederile decretului de răspuns privind coronavirusul în România care acordă guvernului puteri speciale de a reduce libertatea informațiilor în țară.
La 16 martie 2020, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat un decret de urgență care includea dispoziții pentru a combate răspândirea dezinformării referitoare la COVID-19 online și a permis eliminarea rapoartelor și a site-urilor întregi, fără a oferi mecanisme de apel sau de remediere.
„Îmi împărtășesc preocuparea autorităților române de a combate diseminarea informațiilor false legate de criza de sănătate”, a spus reprezentantul. „Totuși, în același timp, vreau să reamintesc importanța asigurării fluxului liber de informații, care este o componentă esențială pentru furnizarea publicului de informații cu privire la măsurile vitale necesare pentru a conține virusul, precum și respectarea dreptul mass-media de a raporta politicile guvernamentale și pandemice. Aceste dispoziții ale decretului de urgență, așa cum stau astăzi, prezintă un risc de restricționare nejustificată a activității jurnaliștilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul și ar putea fi chiar contraproductivă. Mass-media și jurnaliștii independenți au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online și nu ar trebui să fie restricționate în mod nejustificat în raportarea lor asupra pandemiei.”
Autoritatea națională de gestionare și reglementare în comunicații (ANCOM), o instituție pentru infrastructura de comunicare înființată sub Parlamentul României, fără expertiză anterioară în tratarea unor astfel de probleme de conținut, a fost responsabilă de implementarea eliminării conținutului prin intermediul furnizorilor de servicii de găzduire.
ANCOM trebuie să implementeze recomandările relevante venite de la Grupul de comunicare strategică, grup de lucru din cadrul Ministerului Afacerilor Interne însărcinat cu gestionarea pandemiei. Grupul de lucru constă în furnizarea zilnică a tuturor datelor referitoare la COVID-19 la nivel național. O decizie separată prevedea o prelungire a timpului permis autorităților să răspundă la cererile privind libertatea de informații de la 30 la 60 de zile, ceea ce ar putea împiedica accesul mass-media la informații despre pandemie.
Reprezentantul a remarcat îngrijorări similare ale uniunii naționale de jurnaliști, a altor organizații ale societății civile, precum și a Federației Europene a Jurnaliștilor în această privință.
„Există un mare risc ca noua reglementare să nu penalizeze atât de mult diseminatorii dezinformării dăunătoare, dar va îngreuna jurnalismul independent. Prin urmare, cer autorităților române să restabilească capacitatea jurnaliștilor de a acționa în interesul public, fără restricții excesive ”, a spus Désir. „Apel la respectarea libertății mass-media în contextul crizei actuale și ca autoritățile să respecte principiile necesității și proporționalității în orice decizie legată de situația de urgență.”
Reprezentantul a amintit declarația comună pe care a publicat-o săptămâna trecută cu David Kaye, raportor special al ONU privind promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare, și Edison Lanza, raportor special al IACHR pentru libertatea de exprimare, care a subliniat că: „ Sănătatea umană nu depinde numai de asistența medicală ușor accesibilă. De asemenea, depinde de accesul la informații precise despre natura amenințărilor și mijloacele de a vă proteja pe sine, pe familia și pe comunitatea unuia ”. Reprezentantul și cei doi raportori speciali au mai afirmat că: „Dreptul de acces la informație înseamnă că guvernele trebuie să depună eforturi excepționale pentru a proteja activitatea jurnaliștilor. Jurnalismul îndeplinește o funcție crucială într-un moment de urgență pentru sănătatea publică, în special atunci când își propune să informeze publicul despre informații critice și monitorizează acțiunile guvernamentale. „
