Părintele Cătălin Dumitrean, slujitor al Bisericii cu hramul “Sfântul Ioan Iacob Românul”, situatǎ pe strada Dealului nr. 25, este autorul poemului „Jos masca de pe frumos și credință”, o lucrare compusă sub forma unui protest adus regulilor impuse de autorități în această perioadă dificilă în care ne aflăm.
Cătălin Dumitrean, cunoscut ca și inițiator al Cenaclului „Lumină Lină” pe care îl conduce cu devotament încă din anul 2009, slujitor, de altfel și la Biserica din curtea Spitalului TBC din Sibiu, compune poemul cu titlul „Jos masca de pe frumos și credință ” – o opoziție în fața orânduirilor luate de specialiști în ceea ce privește purtarea măștilor de protecție.
Cum apa trece, piatra rămâne,
Și dreptul nostru să protestăm,
Sau luați aceasta ca rugăciune,
JOS MASCA ȚARĂ! CA SĂ CÂNTĂM!
Mască pe față, mască pe suflet,
Mască pe toate cele ce sunt,
Mască pe lume, mască pe cuget,
Mască pe ceruri și pe pământ.
Mască pe lacrimi, mască pe milă,
Măști la icoane, ce blasfemii,
De-atâta mască îmi vine silă,m
Că-mi pleacă gândul în pribegii.
Mască în iubire, ce dedublare,
Are și moartea mască pe ea,
Mască pe stele, mască pe soare,
Purtăm în toate o mască grea.
Vor să pun mască și pe durere,
Bolnavii schimbă măștile reci,
Măști pe speranță și pe tăcere,
măști spre ”salvare”, ce daruri seci…
Pune-i Potirului mască uzată,
Pune-i Hristosului mască de cer,
Să facem lumea și mai curată,
Dați-mi o ”mască” atât vă cer.
Mască la slujbe, la rugăciune,
Să nu ne intre virus prin har,
Masca cea ”nouă” deșertăciune,
Zis-au ”stăpânii” că este ”dar”.
Mască la mamă, mască la tată,
Mască la soră, frate, nepot,
Mască la pâine și la piață,
Și-o țară nouă plină de hoți.
